Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
organizației:
- strategii competitive( concurențiale) in cazul aderării la UE ( apariția concurenților)
- strategii competitive în cazul internaționalizării SA” Termoelectrica”
- strategii cu scopul de a preveni apariția noilor concurenți.
Analiza SWOT a managementului strategic (comparativ cu alta CET( din străinătate)) sau
comparativ cu încălzirea autonomă și alte surse tehnologice de obținere a energiei termice și
electrice.
2
Directiva Consiliului nr. 92/42/EEC din 21 mai 1992 privind cerinţele de eficienţă energetică pentru noile cazane
de apă fierbinte cu ardere de combustibili lichizi sau gazoşi, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L
167/22.6.1992.
(6) În Moldova, cota de piaţă a producătorilor de energie electrică în cogenerare, realizată pe
ansamblul componentelor pieţei angro de energie electrică, este de cca 20%, fiind
predominantă energia electrică produsă în centrale hidroelectrice şi centrale termoelectrice
cu funcţionare pe bază de gaze naturale. În aceste condiţii, menţinerea în piaţa de energie a
centralelor de cogenerare, ce realizează economii de combustibil faţă de producerea separată
dar înregistrează costuri de producere semnificativ mai mari, nu poate fi realizată fără
acordarea unui sprijin. Este preconizată însă reducerea graduală a sprijinului în condiţiile
necesităţii introducerii treptate a costurilor de mediu implicate de utilizarea combustibililor
fosili în producerea energiei electrice în centralele termoelectrice.
(7) Valorificarea surselor regenerabile de energie reprezintă, de asemenea, un obiectiv major în
cadrul politicii Uniunii Europene, înscriindu-se în contextul necesităţii renunţării treptate la
folosirea combustibililor convenţionali şi obţinerea independenţei energetice a statelor
membre faţă de sursele externe de energie. Este necesară însă corelarea politicii de dezvoltare
a tehnologiilor de producere pe bază de surse regenerabile de energie, cu dezvoltarea unor
tehnologii de producere flexibile astfel încât să fie create condiţiile necesare creşterii
siguranţei în alimentarea cu energie.
(8) Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării este o schemă practicată în Uniunea
Europeană şi permisă în condiţiile respectării Orientărilor comunitare privind ajutorul de stat
pentru protecţia mediului.
În corespundere cu prevederile articolului 32 din Legea nr.92, fuziunea, crearea de uniuni,
dezmembrarea unităţilor termoenergetice şi procurarea de acţiuni sau cote de participare
poate avea loc în următoarele condiții:
(1) fuziunea unităţilor termoenergetice între ele, precum şi cu alte societăţi comerciale,
crearea de uniuni sau dezmembrarea unităţilor termoenergetice, procurarea de acţiuni sau a
cotelor de participare ale altor titulari de licenţă se efectuează doar cu acordul prealabil, scris,
al Agenţiei, în baza cererii privind reorganizarea persoanei juridice, cu condiţia că
reorganizarea preconizată nu va avea ca efect majorarea tarifelor.
(2) Agenţia, în termen de 15 zile calendaristice, îşi prezintă, în scris, acordul sau refuzul, sau
motivarea prelungirii perioadei de examinare a cererii privind reorganizarea.
(3) Perioada de examinare a cererii privind reorganizarea poate fi prelungită pînă la o lună.
(4) Acordul se consideră acordat dacă Agenţia nu răspunde solicitantului în termenele
indicate la alin.(2) şi (3).
(5) Agenţia poate solicita, după caz, opinia Consiliului Concurenţei cu privire la
reorganizarea unităţii termoenergetice.
(6) În cazurile prevăzute de Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, operaţiunile
prevăzute la alin.(1) pot fi efectuate numai după notificarea şi autorizarea lor de către
Consiliul Concurenţei.
Strategia europeană în domeniul energiei se bazează pe trei piloni fundamentali:
- climatul;
- siguranţa aprovizionării;
- competitivitatea
Cele trei obiective ale Uniunii Europene, care trebuie atinse până în 2020 sunt:
- reducerea emisiilor CO2
- creşterea volumului de energie din surse regenerabile
- creşterea eficienţei energetice
Eficiența energetică este prioritate fundamentală pentru Moldova, de aici rezultă
promovarea soluției de producere a energiei electrice și termice în cogenerare și respectiv
prioritate strategică.
Direcțiile de acțiune:
- Promovarea la nivel național în continuare a unei strategii în domeniul energiei;
- Cogenerării de înaltă eficiență și a încălzirii urbane;
- Dezvoltarea cadrului legal pentru promovarea de servicii energetice (ESCO)
Din punct de vedere al eficienței energetice și al protecției mediului înconjurător,
sistemele centralizate de furnizare de energie termică sunt cele mai avantajoase soluții pentru
aglomerările urbane, cu o densitate ridicată de locuitori. În Moldova cererea utilă de energie
termică este concentrată în marile orașe, în deosebi în Chișinău și Bălți.
Cogenerarea este cea mai avantajoasă soluție de furnizare a energiei termice și electrice
și trebuie să reprezinte principiul fundamental pentru restructurarea sistemului de
producție și distribuție a energiei termice
Ținînd cont de cele expuse putem concluziona că în cazul aderării Republicii Moldova la UE,
apariția concurenților va putea fi avea loc doar pe piața de furnizare a energiei, ce ține de piața de
energie termică poate avea loc prin privatizarea surselor de energie termică, iar ce ține de
transportul, distribuția și furnizarea energiei termice va rămîne în continuare monopol natural,
chiar și în cazul privatizărilor.
Pe pieţele locale (concurenţiale) ale energiei termice - SACET reprezintă spaţiul în care pot intra
în competiţie diverşi producători de energie termică.
În UE încălzirea bazată pe utilizarea masei vegetale este promovată intens ca mijloc de utilizare
eficientă a resurselor locale şi de creştere a securităţii energetice. Deşeurile lemnoase sub formă
de peleţi şi brichete, resturile vegetale din agricultură, precum şi lemnul arborilor cu creştere
rapidă (cultivaţi în parcele cu ciclu multianual) fac parte din grupa resurselor regenerabile şi au
deja o pondere semnificativă în mai multe ţări (Danemarca, Marea Britanii, Olanda, Germania)
fiind utilizate atât individual, cât şi ca resurse pentru acoperirea locală a vârfului de sarcină în
sistem.
Analiza SWOT a managementului strategic (comparativ cu alta CET( din străinătate)) sau
comparativ cu încălzirea autonomă și alte surse tehnologice de obținere a energiei termice și
electrice.
1. Puncte forte
1. Energia termica este considerata cea mai ieftina in comparatie cu celelalte energii
Centrala electrică cu termoficare nr.1 a fost construita la începutul anilor 50 (1951, 1
septembrie a generat curent electric), plecând de la un proiect de proveniența rusească, fiind prima
termocentrala pe cărbune din țara noastră. CET1 a fost proiectata sa alimenteze cu electricitate si
energie termica toata regiunea Rîșcani și partea centrală a Chișinăului. În acelaşi an, la prima etapă
de introducere a puterilor, au fost instalate două turbine a câte 4 MW şi trei cazane de abur cu
capacitatea de 35 t/h. Ulterior, în anul 1957, la a doua etapă, au fost montate trei agregate de cazane
TS-35 cu ardere stratificată a cărbunelui şi două turbine AC-6 şi ATP-12. Puterea instalată a
constituit 26 MW. La a treia etapă, în anul 1960-1961, au fost puse în funcţiune două turbine de 25
şi 6 MW şi două cazane de înaltă presiune, fiecare cu capacitatea de 120 t/h şi care foloseau drept
combustibil păcura.
În anii 1966-1969 s-a efectuat prima reconstrucţie a utilajului Centralei cu trecerea cazanelor la
arderea gazelor şi păcurii şi majorarea debitului de abur de la 35 până la 50 t/h, au fost de asemenea
modernizate turbinele nr. 4 şi nr. 5. În legătură cu sporirea sarcinilor termice în or. Chişinău în anii
1968-1969 la CET-1 au fost date în exploatare două cazane de apă fierbinte a cîte 100 Gcal/h
fiecare.
Centrala Electrica cu Termoficare nr.2 şi-a început activitatea la 31 decembrie 1976. Darea în
exploatare a primului bloc energetic a fost efectuată de către 194 de specialişti, reprezentanţi ai
CET-1 din Chişinău, Centrala Electrică Raională de Stat „Cuciurgan”, Hidrocentralei electrice
din Dubăsari, a staţiilor electrice mari din Ucraina, Rusia, precum şi de energeticienii moldoveni,
care au susţinut o stagiere preventivă la CET-8 din Moscova, la CET-2 din Rostov şi la CET-2
din Riga. Ulterior, în 1978, odată cu darea în exploatare al doilea bloc energetic a sporit
substanţial asigurarea cu energie a oraşului Chişinău. Atingând capacitatea electrică proiectată de
240 MW şi termică de 1200 Gcal/h CET-2 ea devine mai târziu cea mai mare centrală
electrotermică din republică.
Mulţi dintre foştii tineri entuziaşti muncesc şi până astăzi la Centrală, ocupând posturi de
răspundere în diferite sectoare, asigură regimurile economice de funcţionare a utilajului, definesc
perspectivele de dezvoltare a întreprinderii în vederea ridicării potenţialului de asigurare şi de
securitate energetică a ţării.Executarea sarcinilor de producţie a centralei este asigurată de un
personal de înaltă calificare tehnică, dintre care 44% au studii superioare şi medii speciale.
Locuitorii mun. Chişinău beneficiază de servicii de alimentare centralizată cu energie termică
pentru încălzire şi apă caldă de consum încă din anii ’60. Începuturile sistemului de alimentare
centralizată cu energie termică a or. Chişinău se găsesc în anul 1956, când „Teploenergoproiect”
din Kiev elabora proiectul tehnic pentru termoficarea Chişinăului, aprobat de Consiliul
Economiei Naţionale al RSSM un an mai târziu (26.08.1957).
În conformitate cu Hotărârea CC al PC al Moldovei şi a Consiliului de Miniştri al RSSM „Cu
privire la dezvoltarea construcţiei de locuinţe în RSS Moldovenească”, volumul de bază al
construcţiilor locative era transferat în zona Râşcani, situată la o distanţă de 2 km de CET.
Dat fiind că, în 1958, 80% dintre locuinţele din Chişinău de pe atunci erau situate în zona
Râşcani, la o distanţă de 2km de Centrala Electrică de Termoficare, a fost prevăzut, conform
deciziei consiliului tehnic, ca până în anul 1965 să crească nivelul sarcinilor termice, iar
conducta magistrală să fie instalată pe strada 41 din direcţia zonei Râşcani, urmând ca mai apoi
să-şi schimbe direcţia spre centrul Chişinăului, spre strada A. Doga.
Dezvoltarea alimentării centralizate cu căldură a fost fixată în „Schema termoficării oraşului
Chişinău în perioada anilor 1964-1970, luându-se în calcul perspectivele de dezvoltare până în
anul 1980”.
În anul 1977, au fost date în exploatare CET-2 şi reţeaua termică cu diametrul de 1000
mm, ce unea CET-1 si CET-2 cu staţia de pompare nr. 8 a conductei retur. CET-2 asigură
funcţionarea în paralel a acestor două surse printr-o reţea termică, în perioada sezonului de
încălzire şi, totodată, face posibilă funcţionarea reţelelor termice în perioada estivală, ce asigură
apa caldă menajeră. Relieful complex al terenului şi, în legătură cu aceasta, divizarea reţelelor
termice în zone hidraulice independente au condiţionat construcţia a 22 de staţii de pompare
pentru conductele de alimentare şi conductele retur ale reţelelor termice magistrale.
Începând cu anul 1990, SA “Termocom” exploatează gospodăria termică (centrale termice şi
reţele termice de distribuţie) din localităţile zonei suburbane ale municipiului Chişinău. Aceasta
are în componenţa sa 18 centrale termice cu o capacitate de producţie de la 1,2 până la 34,4
Gcal/h, iar din anul 1999, odată cu anexarea SA „Rapdet”, „Termocom”-ul şi-a asumat
răspunderea pentru încă trei centrale termice de încălzire a apei: de Sud, de Vest şi de Est, a
căror productivitate atinge cota de 320-400 Gcal/h.
În 2015 a fost realizată consolidarea sectorul într-o singură companie nouă Societatea pe
acţiuni „Termoelectrica”.
„Termoelectrica” S.A. a incorporat entităţile existente anterior – S.A. „Termocom”, S.A. „CET-
1” şi S.A. „CET-2”, astfel a fost soluţionată deficienţa instituţională a sistemului.
2.Existenta unui program de tip “SCADA” prin care se face monitorizarea procesului
tehnologic.
În cadrul întreprinderii activează peste 2000 de angajați, fiind uma din top 20 cele mai mari
întreprinderi din Republica Moldova.
6.Acest sistem garanteaza siguranta alimentarii cu energie termica si obtinerea unei eficiente
energetice ridicate;
Centralele de apartament sunt varianta de încălzire aleasa din ce in ce mai mult de cetățenii care
locuiesc la bloc in detrimentul sistemului centralizat. Aparatura poate fi racordata direct la coșul de
evacuare a fumului, varianta care costa in jur de 14-15 milioane lei. Însa, din nefericire, in Romania
blocuri cu cos nu prea exista. A apărut si falsa problema a poluării mediului de către acest nou
sistem de încălzire. un studiu al societății Termoelectrica indica faptul ca furnizarea de apa calda si
căldura prin centrale electrotermice are mai multe avantaje decât dezavantaje. Potrivit studiului,
acest tip de centrala ar asigura un confort termic sporit pentru populatie, ar reduce impactul asupra
mediului si ar determina economii importante de resurse energetice la nivel national. In ceea ce
priveste centralele de apartament, studiul menționează printre avantaje faptul ca fiecare locatar
consuma energie cat si cum doreste, consumul fiecarui apartament este măsurat si nu mai exista
riscul întreruperii furnizării din cauza altor consumatori. La capitolul dezavantaje ar fi investitia
pentu montarea unei centrale de apartament, care nu poate fi suportata decat de un mic procent al
populatiei.
2. Puncte slabe
Instalații montate pînă în anul 1990, pierderi majore, eficiență la nivel redus
SA ”Termoelectrica” își desfasoara activitatea si presteaza servicii atat pentru sectorul
public cat si pentru cel privat din mun. Chișinău.. Ori, in aceste conditii este de notorietate
publica faptul ca incasarea contravalorii prestatiilor este deosebit de greoaie in special de la
Asociatia de Proprietari-Locatari, intr-un oras in care nivelul șomajului, fara a mai vorbi de cei
ce nu se mai afla in evidenta, este deosebit de ridicat; Costurile cu energia reprezinta o cota
importanta din costurile globale de producție in cea mai mare parte din sectoarele industriale. In
acelasi timp unele sectoare trebuie sa faca fata unei concurente acerbe pe piata si in consecinta sa
opereze cu profituri foarte reduse. Eficienta energetica poate fi una din cele mai bune cai de
abordare a problemei cresterii profitului unui agent economic cunoscand ca si cele mai
performante tehnologii si echipamente consuma mai multa energie decat este strict necesara
procesului industrial. Experiența tarilor dezvoltate arata ca economii de energie de ordinul
15A·30 % pot fi realizate cu indicatori financiari acceptabili. Rezulta ca in industrie exista un
potențial uriaș de reducere a costurilor proprii cu energia si a impactului asupra mediului prin
identificarea si corectarea ineficientelor proceselor industriale.
La mai putin de un an, inaintea datei la care tara noastra ar trebui sa devina membra a Uniunii
Europene, beneficiem de un sistem de producere a energiei termice supradimensionat fata de
cerintele consumatorilor actuali, cu randamente energetice scazute la unitatile de producere, cu
pierderi energetice mari in zona de transport si distribuție.
Energia utilizata pentru incalzirea si racirea cladirilor este de ordinul a 30% din consumul
energetic mondial. In foarte putine locuri din lume cladirile nu au nevoie de incalzire sau racire
pentru a exista conditii normale de lucru si viata. Practic, toate aspectele constructive ale cladirilor
pot fi examinate si imbunatatite pentru reducerea consumului energetic. Consumul de energie pe
locuitor in Moldova este cu 50% mai mare decat media Uniunii Europene. Acest lucru poate fi
explicat atat prin intensitatea energetica foarte mare din industrie, cat si prin risipa energetica
exagerata din cladiri. Ani de zile s-au construit cladiri de locuit cu o slaba protectie termica si in
general cu materiale termoizolante de slaba calitate. Rezistenta termica a ferestrelor si usilor este de
3, respectiv 5 ori mai mica decat in Occident, ceea ce inseamna pierderi uriase de caldura. Avand in
vedere si pierderile mult mai mari prin pereti se ajunge ca pentru un apartament de 2 camere din
Moldova sa se consume de 2 ori mai multa caldura fata de un apartament de 4 camere in
Germania. Consumul necesar pentru încălzirea/ răcirea cladirilor poate fi redus prin imbunatatiri
aduse sistemului de încălzire si climatizare si printr-o mai buna izolare termica a peretilor si spatiilor
vitrate. Prin reabilitarea termica a clădirilor consumul de energie scade cu cel putin 40%. In disputa,
de multe ori demagogica, sisteme locale de incalzire sisteme centralizate si in redescoperirea
enormelor pierderi din retelele de transport a distribuție, se ignora faptul ca aceste probleme ar fi fost
eliminate de mult daca guvernanții ar fi avut voința politica (si nu doar dorinta electorala) de a
transpune in practica masurile de reabilitare termica a cladirilor si instalatiilor, cu utilizarea unor
materiale performante si folosirea eficienta a a ajutoarelor de caldura nu pentru consum, ci pentru
inlaturarea cauzelor care duc la consumuri energetice mari
3. Oportunitati
Din o serie de studii elaborate in ultimii ani pentru diferite localitati urbane din Moldova
rezulta existenta soluțiilor de eficientizare a alimentarii cu energie termica a consumatorilor urbani.
Fata de abordările clasice, in stabilirea solutiilor de eficientizare va trebui sa se porneasca de la
principii economice de piata. Orice solutie va trebui sa asigure functionarea sistemului de
termoficare in conditiile in care sa poata returna valoarea investitiei facute, recuperarea cheltuielilor
de exploatare si obtinerea de profit din exploatare. Atragerea de fonduri de investitii de pe piata de
capital este realizabila in conditiile recuperarii investitiilor cu rate de rentabilitate ce tin cont de
gradul de risc al investitiilor industriale din Romania de azi si in perspectiva.Solutiile de
eficientizare vor trebui sa tina seama de urmatoarele criterii generale: starea sistemului de
termoficare existent; volumul si caracteristicile cererii de servicii energetice (termoficare urbana,
termoficare industriala, energie electrica); traditia in ceea ce priveste sistemele centralizate de
termoficare in zona; posibilitati de a asigura aprovizionarea cu combustibili in zona; posibilitatile de
atragere a investitiilor. Prognozele de dezvoltare economica ale zonei puterea de cumparare a
populatiei din zona;posibilitati de subventionare temporara sau permanenta a sistemului de
termoficare de catre organismele locale;impactul asupra mediului.
4. Amenințări
Daca in localitatile in care se afla aceste centrale termice, toata lumea si-ar pune centrale de
apartament, toti acesti oameni ar ramane fara locuri de munca, pentru ca termocentralele n-ar mai
avea pentru cine sa producă. Debranșarea de la sistemul de încalzire centralizat mai inseamna un
minus de bani la diferitele bugete si fonduri speciale.