Sunteți pe pagina 1din 20

Subiecte Colocviu 3 Anul 2 Semestrul 1

1.Artera iliaca interna – origine, traiect, ramuri

 Origine – artera iliaca comuna


 Traiect – intre articulatia sacroiliaca si orificiul sciatic mare

Traiectul arterei hipogastrice poate fi împărţit în 2 segmente:

1.Segmentul superior - deasupra aperturii superioare a pelvisului, numit şi segment de


ligaturare,deoarece la acest nivel arterahipogastrică nu emite nicio ramură colaterală.

2.Segmentul inferior - dispus inferior de apertura superioară a pelvisului, numit şi


segmentul de distribuţie, deoarece la acest nivel, artera iliaca interna emite ramurile sale
colaterale şi cele terminale.

 Ramuri

a) trunchi anterior

- viscerale – artera ombilicala, artera vezicala inferioara, artera rectala mijlocie, artera
uterina, artera vaginala

- parietale – artera rusinoasa interna, artera fesiera inferioara

b) trunchi posterior – artera iliolombara, artera sacrata laterala, artera fesiera superioara

2. Artera ombilicala si artera obturatorie interna – origine, traiect, ramuri


 Artera ombilicala
 Origine

- ia nastere de pe fata anterioara a trunchiului anterior al arterei ilace interne, superior de


originea arterei obturatoare;

 Traiect

- de la origine, pleaca si traverseaza portiunea inferolaterala a fosei ovariene;

- segmentul pelvin descrie o curba cu concavitatea orientata antero-superior, pentru a


ajunge in contact cu marginea laterala a vezicii urinare;
- segmentul abdominal al arterei se orienteaza anterior, superior si medial la nivelul fetei
posterioare a peretelui abdominal posterior, pana la ombilic, ridicand peritoneul parietal al
peretelui abdominal anterior si determinand plica ombilicala mediala.

 Ramuri

- artera ductului deferent;

- ramurile ureterice;

- arterele vezicale superioare;

 Artera obturatorie interna


 Origine

- are emergent la nivelul fetei anterioare a trunchiului anterior al arterei ilace interne;

 Traiect

- de la origine, artera obturatoare descinde oblic dinspre posterior spre anterior si inferior de
peretele lateral al pelvisului, paralel cu linia arcuate a pubelui, aplicata pe fascia muschiului
obturator intern, intre nervul obturator, situat superior si vena obturatoare, situate inferior;

- se angajeaza apoi in canalul obturator si se termina in regiunea anteromediala a coapsei,


unde da ramuri terminale;

 Ramuri

- ramura pubiana;

- ramura acetabulara;

- ramura anterioara;

- ramura posterioara;

3. Artera uterina – origine, traiect, ramuri

 Origine - Se desprinde din trunchiul anterior al arterei iliace interne


 Traiect - se imparte in:
- segmentul parietal (retroligamentar)
- segmentul transversal (infraligamentar)
- segmentul juxtauterin (intraligamentar)
 Ramuri - Artera uterina emite 6 ramuri colaterale si 2 ramuri terminale
RAMURI COLATERALE:
- artera ureterala
- ramurile vaginale
- ramurile vezicale
- ramurile uterine
- artera ligamentului rotund al uterului
- artera fundului uterin hipogastricei

Ajunsă la nivelul corpului uterin, între istmul tubei uterine şi ligamentul propriu alovarului,
artera uterină se împarte în 2 ramuri terminale:
a). Ramura ovariană se orientează lateral şi descinde în mezoovar,inferior de ligamentul
propriu al ovarului unde se anastomozează, inferior de ovar, cu porţiuneaterminală a arterei
ovariene formându-se arcada paraovariană din care se desprind ramuri pentru ovar
.b). Ramura tubară pătrunde în mezosalpinge, unde se anastomozează cu ramuri tubareale
arterei ovariene, formând aracada vasculară infratubară.Între arcadele paraovariană şi
infratubară se interpune artera tubară mijlocie ce îşi areoriginea fie direct din artera
uterină, fie din ramura ovariană.

4. Aspectul interior al rectului


Este diferita in cele doua portiuni ale rectului

 Ampula rectala

- prezinta o serie de plice longitudinale pasagere, existente doar la rectul in stare de


vacuitate si care dispar la rectul destins;

- relieful interior al ampulei prezinta cute transversal permanente, inalte, care nu se sterg
nici pe organul destins – numite plice transversal ale rectului sau valvulele lui Houston – una
pe peretele drept si doua pe peretele stang;

 Canalul anal

- aspectul interior este caracterizat prin prezenta coloanelor, valvulelor si sinusurilor anale;

a) Coloanele anale Morgagni

- sunt 8-10 plice longitudinale permanente

- fiecare coloana are forma piramidala, cu baza spre anus si cu varful subtiat prelungindu-se
pana in ampula rectala;

- bazele a doua coloane anale vecine sunt unite printr-o plica semilunara a mucoasei, numita
valvula anala Morgagni;

- numarul valvulelor este egal cu cel al coloanelor;


- intre valvula si peretele canalului anal se delimiteaza o foseta asemanatoare cu un cuib de
randunica – sinusul anal Morgagni;

- regiunea circulara care corespunde coloanelor anale se numeste zona colonara;

- linia ondulata care trece prin baza coloanelor anale si de-a lungul careia se insira valvulele
anale Morgagni poarta numele de “linea pectinata” si raspunde mijlocului sfincterului anal
intern;

- urmatoarea zona a canalului anal este pectenul sau zona intermediara;

5. Fosa ovariana
- este o depresiune a peritoneului, situate la nivelul muschiului obturator intern;

- la nulipare, fosa ovariana este marginita:

- posterior – venele iliace interne, ureter ;

- anterior – ligamentul larg;

- in sus – venele iliace externe;

- in jos – artera uterina, artera ombilicala;

- la mulipare, fosa ovariana este delimitate:

- anterior – ureter si artera uterina;

- posterior – marginea sacrului;

- aria ei este strabatuta de manunchiul vasculo-nervos gluteal inferior;

6. Ligamentele late
- sunt doua foite peritoneale de forma patrulatera, intinse intre marginile uterului si peretii
laterali ai excavatiei pelviene;

- fiecare ligament larg este format din doua foite peritoneale, anterioara si posterioara, care
continua fiecare peritoneul fetei corespunzatoarea a uterului; cele doua foite se continua
una cu cealalta la nivelul marginii superioare a ligamentului larg, unde se gaseste si tuba
uterina;

- in partea inferioara, cele doua foite diverg: foita anterioara trece pe vezica si pe peretele
anterior al pelvisului, formand excavatia vezicouterina, iar foita posterioara coboara mai jos,
pana pe vagin, apoi se reflecta pe ampula rectala si pe peretele posterior pelvin, formand
excavatia rectouterina;

- directia ligamentelor largi urmeaza directia uterului;

- in portiunea superioara, cele doua foite se alipesc si formeaza MEZOSALPINGELE;

- in portiunea inferioara, parametrul, masa de tesut conjunctiv si fibre musculare netede


dispuse intre cele doua foite ale ligamentului, impreuna cu vase sangvine, limfatice si
formatiuni nervoase, formeaza MEZOMETRUL;

7. Muschii obturatori interni – identificare, origini, insertie, inervatie,


raporturi

 Origine

- fata mediala a membrane obturatoare si pe periferia osoasa a gaurii obturatoare;

 Insertie

-fosa trohanterica;

 Inervatie

- nervul obturator intern;

 Raporturi

- in portiunea intrapelvina, muschiul acopera membrane obturatoare si cadrul osos


inconjurator, formand peretele lateral al pelvisului mic;

- in portiunea extrapelvina, este insotit de cei doi muschi gemeni, ce se fixeaza pe tendonul
lui si impreuna cu care acopera capsula articulatiei coxofemurale; este acoperit de gluteul
mare si incrucisat de manunchiul vasculo-nervos gluteal inferior, nervul sciatic si nervul
cutanat posterior al coapsei;
8. Muschii ridicatori anali – parti la femeie, origini, insertie, inervatie,
raporturi

 Parti

a) Muschii iliococcigieni

- origine – arcul tendinos al muschiului ridicator anal;

- insertie – marginea laterala a coccisului, fata anterioara a sacrului si ligamentul


anococcigian;

b) Muschii pubococcigieni

- origine – fata posterioara a pubelui si arcul tendinos al muschiului ridicator anal;

- insertie – coccis, ligament anococcigian si ligament sacrococcigian;

c) Muschii puborectali

- origine – ligamentul pubovezical;

- insertie – peretele anterior si peretele lateral al rectului;

d) Muschii pubovaginali

- origine – ramul inferior al pubelui;

- inervatie – marginea laterala a vaginului;

 Origine si insertie

- de-a lungul unei linii usor curbe, cu concavitatea in sus, care porneste de pe fata
posterioara a simfizei pubiene, trece peste fascia obturatorului intern si ajunge pe spina
ischiadica;

- fibrele sale coboara oblic, in jos, inapoi si medial, pentru a se termina pe fetele laterale ale
prostate si rectului, pe centrul tendinos si pe ligamentul anococcigian;

 Inervatie

- prin fata pelvina primeste filete din ramurile anterioare ale nervilor sacrati 3-4;

- portiunea anterioara primeste o ramura din nervul rusinos;

 Raporturi

- fata superioara – raspunde spatiului pelvisubperitoneal, vezicii urinare, vaginului si rectului;

- fata inferioara – participa la formarea peretelui medial al fosei ischio-anale;


- marginea laterala – raspunde liniei de insertie a muschiului;

- marginea mediala – delimiteaza hiatul ridicatorilor si raspunde uretrei, vaginului, centrului


tendinos, rectului si ligamentului anococcigian;

- marginea posterioara – se invecineaza cu muschiul coccigian;

9. Ovarul – forma, raporturi, vascularizatie

 Forma

- ovarul a fost comparat cu o migdala verde – are forma de ovoid putin turtit;

- prezinta doua fete – mediala si laterala -, doua margini – libera si mezovariana- si doua
extremitati – tubara si uterina-;

 Raporturi

a) fata mediala – este acoperita de tuba uterina si mezosalpinge; are raporturi cu ansele
ileonului, colonul sigmoidian (stg) si apendicele vermiform si cec (dr);

b) fata laterala – raspunde fosei ovariene;

c) marginea mezovariana – este legata prin mezovar de foita posterioara a ligamentului larg;
contine hilul ovarului;

d) marginea libera – ansele intestinului subtire;

e) extremitatea tubara – da insertie ligamentelor suspensor al ovarului si tuboovarian;

f) extremitatea uterina – se prinde pe ligamentul propriu al ovarului;

 Vascularizatie

a)Arterele

- artera ovariana – ia nastere din aorta abdominala, coboara in bazin in ligamentul suspensor
al ovarului si patrunde in ligamentul larg; aici se imparte in doua ramuri tubara si ovariana;

- artera uterina – este ramura a arterei iliace interne;


b) Venele

- venele ovarului, plecate din retelele capilare, formeaza o retea in portiunea medulara;

- dupa ce primesc o serie de vene uterine, venele ovariene primesc reteaua venoasa
subtubara, apoi urca alaturi de artera ovariana spre abdomen;

- in fosa iliaca se unesc intr-un trunchi unic, vena ovariana, care se varsa, in stanga. in vena
renala si, in dreapta, in vena cava inferioara;

c) Limfaticele

- iau nastere dintr-o retea capilara perifoliculara, ajung in portiunea lui medulara unde
formeaza un plex; din acesta pleaca 6-8 vase care parasesc ovarul la nivelul hilului;

- de la nivelul tubei, limfaticele coboara in mezosalpinge si apoi, la marginea anterioara a


ovarului, se intalnesc cu vasele limfatice ale acestuia;

10. Peritoneul pelvin la femeie


- peritoneul pelvian trece de pe rect pe peretele posterior al vaginului si pe fata intestinala a
uterului, formand excavatia recto-uterina;

- de pe fata intestinala a uterului, peritoneul devine visceral, se continua pe fundul si pe fata


vezicala a uterului, apoi se reflecta pe fata posterioara a vezicii urinare, formand excavatia
vezico-uterina;

- de aici, ajunge pe peretele abdominal anterior;

11. Raporturi anterioare ale rinichiului drept


- flexura colica dreapta - la nivelul extremitatii inferioare a rinichiului;

- fata viscerala a lobului drept al ficatului – deasupra flexurii;

- portiunea descendenta a duodenului – medial;

- peritoneul parietal posterior si raspunde etajului superior al abdomenului;


12. Raporturi anterioare ale rinichiului stang
- flexura colica stanga;

- fata renala a splinei;

- corpul pancreasului;

- fata posterioara a stomacului;

- ansele intestinului subtire;

13. Raporturi posterioare rinichi


- coasta 12;

- ligamentul arcuat lateral;

- diafragma si, prin intermediul ei, cu recesurile costodiafragmatice ale pleurelor si cu


plamanii;

- intre ligamentul arcuat si portiunea costala a diafragmei se formeaza hiatul lombocostal;

- sub coasta 12 si ligamentul arcuat, rinichii dau raporturi cu planurile regiunii lombare;

14. Rectul pelvin – raporturi la femeie


- segmentul superior, rectul pelvin, care corespunde ampulei rectale, este cuprins intre
vertebra S4 si insertia muschilor ridicatori anali;

- fata posterioara – se muleaza in concavitatea sacrului si a coccigelui, pe a caror parti


laterale isi au originea muschii piriformi si coccigieni;

- fetele laterale – sunt acoperite preponderant de peritoneu, care se reflecta pe peretii


laterali ai pelvisului, formand doua santuri longitudinale, numite recesurile pararectale;

- segmentul superior – vine in raport cu colonul sigmoidian si ansele intestinului


subtire;

- segmentul inferior – vine in raport cu plexul vegetative hipogastric inferior si cu


lama sacrorectogenitopubiana;

- fata anterioara – peritoneul trece de pe ampula rectala pe peretele posterior al vaginului si


apoi pe uter, coborand mai mult spre planseul pelvian decat la barbat;
16. Rectul perineal – raporturi la femeie
- segmentul inferior, rectul perineal, care corespunde canalului anal, este cuprins intre
ridicatorii anali si linia ano-cutanata;

- fata posterioara – cu chinga ridicatorilor anali, ligamentul anococcigian si prelungirile


posterioare ale foselor ischio-anale;

- fetele laterale – formeaza o buna parte a peretelui medial al fosei ischio-anale respective;

- fata anterioara – cu peretele posterior al vaginului;

18. Rinichiul – forma, loja renala, pedicul renal

 Forma

- rinichii prezinta doua fete, anterioara si posterioara, doua extremitati, superioara si


inferioara si doua margini, laterala si mediala;

- hilul este o despicatura de pe marginea mediala, situata aproape de extremitatea


superioara; este strabatut de elementele pediculului renal;

 Loja renala

- rinichii sunt situati in fosa lombo-diafragmatica a abdomenului;

- intre peretii abdomenului si peritoneul parietal se delimiteaza spatiul extraperitoneal, care


este ocupat de fascia extraperitoneala;

- in jurul rinichilor, fascia extraperitoneala se condenseaza si formeaza fascia renala; aceasta


fascie, la nivelul marginii laterale a rinichiului, va forma loja renala, in care rinichii sunt
inveliti de capsula adipoasa;

- lama anterioara – trece inaintea rinichiului si a pediculului renal, peste vasele mari (aorta,
vena cava inferioara) si se continua cu lama anterioara din partea opusa;

- lama posterioara – tapeteaza muschii patrat al lombelor si iliopsoas si se prinde pe coloana


lombara;

- in sus, cele doua lame depasesc rinichiul, invelesc glanda suprarenala si apoi se unesc,
inserandu-se pe diafragma;

- capsula adipoasa se gaseste intre cele doua loji si rinichi;


19. Sectiune frontala prin rinichi
a) Capsula fibroasa

- este o membrana translucida si subtire;

- patrunde in interiorul sinusului si se continua cu tunica fibroasa a caliciilor;

- este aderenta de parenchimul renal;

b) Sinusul renal

- contine grasime, vase si nervi si canalele excretoare ale rinichiului – caliciile si pelvisul
renal;

- prezinta papilele renale si proeminentele interpapilare;

c) Parenchimul renal

- zona medulara – alcatuita din piramidele renale Malpighi; piramidele prezinta o baza si un
varf (papilla renala), care da insertie unui caliciu mic;

- zona corticala – prezinta glomeruli renali, vase sangvine si tubii contorti;

20. Stramtoarea superioara si inferioara a pelvisului osos

 Stramtoarea superioara

- este delimitata de linia termina de fiecare parte, formata de:

- inapoi, promontoriu si marginea anterioara a aripioarelor sacrului;

- pe laturi, liniile arcuate ale celor doua oase coxale, prelungite prin crestele
pectineale;

- inainte, marginea superioara a simfizei pubiene;

- diametre:

- diametrul promonto-suprapubian – 11,5 cm

- diametrul promonto-retropubian – 11 cm

- diametrul transversal maxim – 13,5 cm

- diametrul transversal clinic – 13 cm

- diametrele oblice – 12 cm
 Stramtoarea inferioara

- este delimitata

- anterior, marginea inferioara a simfizei pubiene;

- posterior, varful coccigelui;

- lateral, cele doua tuberozitati ischiadice;

- diametre:

- diametrul anteroposterior – 9,5-12,5 cm

- diametrul transversal – 11 cm

- diametrele oblice – 11-12 cm

21. Trompa uterina – parti, raporturi, vascularizatie

 Parti

a) Infundibulul tubei – formata dintr-un buchet de 10-15 ciucuri sau fimbrii; intre ei se
gaseste fimbria ovariana;

b) Portiunea ampulara sau ampula tubei – mai larga in vecinatatea infundibulului;

c) Istmul – patrunde in cornul uterului, intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al


ovarului;

d) Portiunea uterina – strabate peretele uterului;

 Vascularizatie

a)Arterele

- artera ovariana – ia nastere din aorta abdominala, coboara in bazin in ligamentul suspensor
al ovarului si patrunde in ligamentul larg; aici se imparte in doua ramuri tubara si ovariana;

- artera uterina – este ramura a arterei iliace interne;

b) Venele

- venele ovarului, plecate din retelele capilare, formeaza o retea in portiunea medulara;

- dupa ce primesc o serie de vene uterine, venele ovariene primesc reteaua venoasa
subtubara, apoi urca alaturi de artera ovariana spre abdomen;
- in fosa iliaca se unesc intr-un trunchi unic, vena ovariana, care se varsa, in stanga. in vena
renala si, in dreapta, in vena cava inferioara;

c) Limfaticele

- iau nastere dintr-o retea capilara perifoliculara, ajung in portiunea lui medulara unde
formeaza un plex; din acesta pleaca 6-8 vase care parasesc ovarul la nivelul hilului;

- de la nivelul tubei, limfaticele coboara in mezosalpinge si apoi, la marginea anterioara a


ovarului, se intalnesc cu vasele limfatice ale acestuia;

22-23. Ureterul – parti, forma, raporturi in partea abdominala/ raporturi in


partea pelvina la femeie

 Parti

- portiunea abdominala – coboara aproape vertical pana in dreptul liniei terminale a


pelvisului osos; aici formeaza un unghi proeminent si coboara in pelvis, unde descrie o curba
cu concavitatea medial, pana la vezica – este portiunea pelviana;

 Forma

- ureterul are o serie de dilatari si ingustari;

- imediat dupa pelvisul renal gasim o dilatare, infundibul;

- urmeaza prima stramtoare, colul ureterului;

- succeed o dilatare care ocupa regiunea lombara si fosa iliaca, fusul lombo-iliac;

- la nivelul liniei terminale se afla a doua ingustare, stramtoarea marginala;

- dupa aceasta urmeaza o alta dilatare, fusul pelvian;

 Raporturi in cavitatea abdominala

- inapoi – peretele posterior al abdomenului;

- inainte – peritoneul parietal posterior si viscerele intraperitoneale;

a) Segmentul lombar

- inainte – ureterul este acoperit de peritoneul parietal posterior; intre peritoneu si ureter se
gasesc portiunea descendenta a duodenului (superior, dreapta), portiunea ascendenta a
duodenului (superior, stanga);
- inapoi – ureterul repauzeaza pe muschiul psoas, prin intermediul caruia vine in raport cu
procesele costiforme ale vertebrelor lombare;

- medial – aorta (stg), vena cava (dr);

- lateral – extremitatea inferioara a rinichilor si colonul ascendent (dr) si descendent (stg);

b) Segmentul iliac

- coboara inaintea vaselor iliace formand flexura marginala;

- prin intermediul vaselor iliace, ureterul repauzeaza pe muschiul psoas;

 Raporturi in partea pelvina la femeie

a) Segmentul parietal

– coboara aproape vertical pe peretele lateral al pelvisului mic;

- peretele osos al pelvisului este tapetat de muschii obturator intern si ridicator anal,
acoperiti de fascia pelvina parietala;

- intre fascie si ureter se gasesc cateva ramuri ale arterei iliace interne – artera ombilicala,
obturatoare, vezicala inferioara, uterine-, venele corespunzatoare, nervul obturator si
nodurile limfatice;

b) Segmentul transversal

- are o prima parte situata pe baza ligamentului larg al uterului, fiind aderenta la lama lui
posterioara; aici are un raport cu artera uterina;

- din baza ligamentului larg, ureterul continua traiectul sau descendent, trece imediat
inaintea peretelui anterior al vaginului si se deschide in vezica;

24. Uretra la femeie – parti, raporturi

 Parti si raporturi

a) Portiunea pelviana

- este inconjurata intim de muschiul sphincter al uretrei, care se intinde de la colul vezicii
pana la diafragma urogenitala;

- inainte – plexul venos vezical;

- inapoi – vaginul;

- lateral – raspunde muschilor ridicatori anali si fasciei pelviene parietale;


b) Portiunea perineala

- inainte – ligamentul transvers al perineului;

- lateral – muschiul transvers profund al pectineului;

- inapoi – vaginul;

25. Uterul – parti, raporturi

 Parti

a) Istmul uterului – este reprezentat printr-un sant semicircular, vizibil pe fata anterioara si
pe fetele laterale;

b) Corpul uterului

- fata vezicala – plana;

- fata intestinala – bombata;

- marginile, dreapta si stanga – concave la nulipare si convexe la mulipare;

- fundul;

- coarnele uterine – se continua cu tubele;

c) Colul uterului

- extremitatea superioara a vaginului se insera pe col de-a lungul unei linii circulare; insertia
vaginului pe colul uterin, il imparte in doua portiuni:

- portiunea supravaginala;

- portiunea vaginala;

 Raporturi
 Raporturile corpului

- fata vezicala – acoperita de peritoneu, vine in raport cu fata posterioara a vezicii urinare;

- fata intestinala – acoperita de peritoneu, vine in raport cu fata anterioara a ampulei


rectale;

- marginile laterale – dau insertie ligamentelor largi si vin in raport cu vasele uterine;

- fundul uterului – acoperit de peritoneu, vine in raport cu ansele intestinului subtire si


colonul sigmoidian;
 Raporturile colului

a) Portiunea supravaginala

- fata anterioara – vezica;

- fata posterioara – este acoperita de peritoneul excavatiei recto-uterine si vine in raport cu


ampula rectala;

- marginile laterale – ureterul si artera uterina;

b) Portiunea vaginala

- proemina in interiorul vaginului;

26. Vaginul – parti, raporturi

 Parti

- vaginul este situat in partea inferioara a excavatiei pelviene;

- strabate hiatul uro-genital al diafragmei pelvine, care il imparte in doua portiuni

- portiunea pelvina – cea mai mare parte a organului si se afla deasupra diafragmei;

- portiunea perineala – situata dedesubtul diafragmei;

- in portiunea sa pelviana, vaginul este situate in loja vaginala, delimitate

- inainte – vezica si uretra;

- lateral – muschii ridicatori anali;

- in jos – e inchisa prin aderenta vaginului la perineu;

- in sus – se continua cu loja uterina si cu baza ligamentelor largi;

 Raporturi

a) Portiune pelviana

- peretele anterior sau peretele vezico-uretral – superior raspunde vezicii urinare, iar inferior
raspunde uretrei; separatia dintre cele doua portiuni este indicata de varful triunghiului
vaginal Pawlick;

- peretele posterior sau peretele peritoneo-rectal – segmentul peritoneal raspunde superior


excavatiei recto-uterine (fundul de sac Douglas), iar segmentul rectal vine in raport cu
ampula rectului;
- peretii laterali – tesutul celular al spatiului pelvisubperitoneal;

b) Portiunea perineala

- adera de muschiul transvers profund si de fascia perineala mijlocie;

- inainte – uretra;

- inapoi – canalul anal, de care este separata prin triunghiul recto-vaginal;

28. Vezica urinara – forma, parti, raporturi la femeie

 Forma si parti

- are o forma aproximativ piramidala;

a) Varful

– este orientat in sus si inainte si se subtiaza progresiv;

- se continua cu ligamentul ombilical median;

b) Fundul

- portiunea opusa varfului, este largita si priveste in jos si inapoi;

- portiunea cea mai decliva se numeste colul vezicii – de la acest nivel porneste uretra;

c) Corpul vezicii

- este segmentul cuprins intre fund si varf;

- de pe marginile laterale se inalta doua ligamente ombilicale mediale, care provin din
obliterarea arterelor ombilicale;

 Raporturi la femeie

a) Vezica goala

- fata posterioara – este acoperita de peritoneu; intim aderenta la peretele vezical in partea
superioara, seroasa devine tot mai laxa spre baza si formeaza mici plice transversal; de pe
vezica, peritoneul se reflecta pe uter;

- fata anterioara – se ascunde inapoia peretelui anterior al pelvisului; raspunde spatiului


prevezical;

- fundul vezicii – treimea superioara vine in raport cu colul uterin, iar in cele doua treimi
inferioare se sprijina pe peretele anterior al vaginului;
b) Vezica plina

- cand vezica se umple, peretii se destind; depaseste stramtoarea superioara a pelvisului,


impinge in sus peritoneul si se pune in contact cu peretele abdominal anterior;

- fetele laterale vin in raport cu muschii ridicatori anali si obturatori interni;

51. Diafragma pelvina – identificare, parti, raporturi


a) Muschiul ridicator anal

- formeaza cu cel de pe partea opusa o palnie cu deschiderea in sus, prin care trec organele
urogenitale si rectul;

b) Muschiul coccigian

- se gaseste posterior si lateral de muschiul ridicator anal si are originea pe spina ishiatica, iar
insertia pe marginea laterala a coccisului si sacrului;

c) Muschiul sfincter anal extern

- inconjoara portiunea terminala a rectului, inauntru gasindu-se sfincterul anal intern,


muschi cu fibre netede; este inervat de o ramura din nervul rusinos;

52. Diafragma urogenitala – identificare, structura, continut


- este delimitata de cei doi muschi ridicatori anali, in partea anterioara;

- este strabatuta de uretra si vagin (la femeie)

53. Perineul posterior – identificare, structura


- la nivelul trigonului perineal posterior, deasupra fasciei perineale superficiale, se gaseste
fosa ischio-rectala;

- fosa este marginita lateral de muschiul obturator intern si de muschiul fesier mare, iar
medial si in sus de muschiul sfincterului anal extern si de fata inferioara a muschiului
ridicator anal;

- planseul fosei ischio-rectale este format de fascia perineala superioara;

- aceasta contine tesut adipos, iar spre peretele lateral, nervul si vasele rusionoase;
54. Fosa ischiorectala – pereti, continut
- spatiu situat in partea laterala a portiunii inferioare a rectului si canalului anal;

- este delimitata lateral de muschiul obturator intern si de tuberozitatea ischiumului, medial


de muschii ridicator anal si coccigian si posterior de muschiul gluteus superior;

55. Muschii perineului anterior


a) Muschiul ischiocavernos

- are originea pe fata mediala a tuberozitatii ischiadice si a ramurii ischionului;

- fibrele musculare se termina printr-o aponevroza pe fata laterala si pe cea inferioara a


radacinii clitorisului, aproape de corp;

- muschiul inveleste fata mediala a radacinii clitorisului si formeaza marginea laterala a


triunghiului ischiobulbar;

b) Muschiul bulbospongios

- inconjoara orificiul vaginului si uretra;

- pleaca de pe centrul tendinos;

c) Muschiul transvers superficial

d) Muschiul transvers profund

- are originea pe fata mediala a ramurii ischiopubiene si merge transversal spre centrul
tendinos;

e) Muschiul sfincter al uretrei

- se intinde in toata lungimea uretrei, de la colul vezicii pana la meat;

56. Spatiul pelvisubperitoneal – spatii rectale


a) Septul recto-vezico-prostatic – intre rect (inapoi) si vezica urinara si prostate (inainte);

b) Septul recto-vezical – raspunde rectului (inapoi) si fundului vezicii urinare si veziculele


seminale (inainte)

c) Septul recto-prostatic – intre rect si prostata;


d) Spatiile laterorectale – delimitate intre muschii ridicatori anali, coccigieni, piriformi
(lateral) si lama sacro-recto-genito-pubiana (medial);

e) Spatiul retrorectal – intre sacru (inapoi) si rect si aripioarele sale (inainte); pe partile
laterale este limitat de lamele sacrorectogenitopubiene;

f) Spatiul prerectal – marginit intre rect si aripioarele sale si septul rectovezicoprostatic;

57. Lamele sacrorectogenitopubiene


- pleaca de pe sacru, merg inainte de-a lungul viscerelor, se fixeaza pe fetele lor laterale si se
insera pe oasele pubiene;

- in partea posterioara pe partile laterale ale rectului si prostatei, lamele sunt mai bine
evidentiate; in partea anterioara, se gasesc ligamentele pubo-vezicale;

- in sus, lama sacrorectogenitopubiana ajunge pana la peritoneu, iar in jos se fixeaza pe


planseul pelvian de-a lungul arcului tendinos al fasciei pelvisului;

58. Canalul inghinal – pereti


a) Peretele anterior – este format de aponevroza oblicului extern;

b) Peretele posterior – datorita absentei muschiului transvers abdominal in regiunea


canalului inghinal, este format de fascia transversalis, ligamentul Henle si ligamentul
interalveolar;

c) Peretele superior – este reprezentat de marginile inferioare ale muschilor transvers


abdominal si obic intern; acesti muschi, liberi in partea lor laterala, devin aponevrotici in
partea medial, unde se unesc formand tendonul conjunct;

d) Peretele inferior – este format de jgheabul ligamentului inghinal;