Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRAREA
ANALITICO-GRAFICĂ Nr.1
La Bazele Teoretice ale Electrotehnicii
Varianta 3
Chişinău 2017
Enunţul lucrării
Este dată schema unui circuit în care are loc o comutaţie (Fig. 5.1). În circuit acţionează
o sursă de tensiuni continuă. Parametrii circuitului sînt indicate mai jos. Se cere de
determinat legea variaţiei tensiunii i1(t) pe porţiunea de circuit. Problema trebuie să fie
rezolvată în două metode: clasică, operaţională. Pe baza expresiei analitice primite de
construit graficul dependenţei mărimei calculate (uL(t)) în raport cu timpul pentru intervalul
3
t=0 pînă la t aici pmin este cea mai mică după modul rădăcină a ecuaţiei
p min
caracteristice caracteristică.
2
L R2
Se dă:
E=100V i1
L=1mH R1
C=10 µF C K
R1=20Ω
R2=12Ω i2
R3=8Ω
R4=2Ω R3 R4
i3
E
uL(t)-?
2.1 Aplicînd teorema lui Chirchhoff înscriem un sistem de ecuaţii pentru mărimi
tranzitorii necesare, momentane a circuitului după comutaţie (Figura 2)
·
i3
R12
i1 IIc Ic R34
C
L i2
E
i1 i2 i3 0 ( 1)
1
i3 R 4 i2 R23 i2 dt 0 (2)
C
di
i3 R 4 i1 R 1 L 1 E (3)
dt
Derivăm expresia (3) şi înlocuim i2 în (1). Din (2) scoatem i3şi înlocuim în (1).
E L di1 i1 R12
i 3 (4)
R34 R34 dt R34
d 2
i1 di1 R12 C
i 2 LC (5)
dt 2 dt
d 2 i1 di1 L di1 R12 E
i1 LC R 2 C i1 ( 6)
dt 2 dt R34 dt R 34 R34
3
Grupăm termenii din relaţia (6) şi in rezultat obţinem o ecuaţie diferenţială de gradul doi.
d 2 i1 L di1 R12 E
2
LC R12 C 1 i1 (7);
dt R34 dt R34 R34
6.1 Transcriem ecuaţia (7) pentru regim liber, calculăm rădăcinele ecuaţiei caracteristice.
d 2 i1 L di1 R12
2
LC R12 C 1 i1 0 (8);
dt R34 dt R34
R 1 R12 1
p 2 12 p 0 (9);
L CR34 LCR34 L C
10 1 10 1
p 2 3 6 p 3 3 0 (10)
10 100 10 5 10 100 10 5 10 100 10 6
6
3
p1 6 10 6103 2 3107
3
p2 6 10 6103 2 3107
p1 8449.489.
p1 3550.5103.
7.1 Înscriem în forma generală pentru componenta liberă a mărimii tranzitorii curentul i1l şi
di
deriavata ei dt1l .
i1l A1 e p1 t A2 e p2 t (11)
di1l
p1 A1 e p1 t p 2 A2 e p2 t (12)
dt
4
8.1 Determinăm condiţiile iniţiale dependente şi independente pentru t=(0+)
Condiţiile iniţial independente:
E 50
i1 (0) i1 (0) 2. 5 A
R12 R3 20
u c (0) u c (0) i1 (0 ) R12 2.5 10 25V
Condiţiile iniţiale dependente:
E u c (0 ) i1 (0) R14 150 50 10 10
i3 (0 ) 0 A;
R14 R2 10 10
i2 (0 ) i1 (0 ) i3 (0) 10 0 10; A;
9.1 Determinăm componentele libere ale mărimilor tranzitorii idn circuit pentru t=(0+).
i1l (0 ) i1 (0 ) i1 p 2.5 3.33 0.83 A;
i21l (0 ) i2 (0 ) i2 p 2.5 0 2.5 A;
i31l (0 ) i3 (0 ) i3 p 5 3.33 1.67 A;
di1l
11.1 Întroducem în ecuaţiile (11) şi (12) i1l(0+) şi t 0 şi obţinem : Astfel calculăm
dt
constantele de integrare A1 şi A2.
i1l ( 0 ) A1 A2
A1 A2 0.83 A1 A2 0.83
di1l
t (0 ) p1 A1 p 2 A2 p1 A1 p2 A2 50 8449.489 A1 3550.5103A2 50
dt
1 1
3550.5103 8449.489 48 98.979;
8449.489 3550.5103
0.83 1
A1 0.83 ( 355 0.5103) 50 2.997 103 ;
50 3550.5103
1 0.83
A1 50 0.83 3550.510 70 63.076;
8449.489 50
A1 2.997 103 A2 7063.076
A1 0.612; A1 1 .442;
4898.979 4898.979
12.1 Prezentăm soluţia pentru componenta liberă a mărimii tranzitorii uLl(t) care este şi
uL(t) deoarece uLp=0.
i1 (t ) i1 p i1l 0 A1e p1t A2 e p2t A;
u L (t ) L
di1
dt
L A1 p1e p1t A2 p2 e p2t ;
u L (t ) 10 3 8449.489 0.612 e 8449.489 t 10 3 ( 3550.510) ( 1.442) e 3550.510t ;
u L (t ) 5.169 e 8449.489 t 5.119 e 3550.510 tV ;
5
3 3 3
t 0.......... ; 0.000845 845s;
pmin pmin 3550.510
t 0..........845 s;
13.1.2 Descompunem uL(t) în două componente şi trasăm graficul, apoi sumăm şi obţinem
uL(t) în regim tranzitoriu.
13.1.3 Prezentăm tabelul pentru valorile lui u L1 (t ) , u L 2 (t ) , dar mai întîi calculăm 1 , 2 . .
1 1
1 0.00012 118 s.
pmin 8449.489
1 1
2 0.00028 282s.
pmin 3550.510
Tabelul Nr. 1
1
t, (s) 0 1 1.5 1 2 1 2.5 1
2
u L1 (t ) ,(V) -5,169 -3,135 -1,902 -1,153 -0,7 -0,42
2
t, (s) 0 2 1.5 2 2 2 2.5 2
2
u L 2 (t ) , (A) 5,119 3,105 1,883 1,142 0,693 0,42
·
I1(p)
Li1(0+) I2(p)
1
II pC I
Lp
uc (0)
R12 p E(p)
I1 ( p) Lp R 1 2 I 3 ( p) R34 E ( p) L i1 ( 0 )
1 uc (0 )
I1 ( p) Lp R I ( p) L i1 ( 0 )
1 2 2
pC p
u L ( p) Li1 (0)
u L ( p) I 1 ( p) Lp Li1 (0 ); (4) I 1 ( p) (5)
Lp
Înlocuim în (1), (2), (3) şi facem nişte simplificări în rezultat obţinem:
u ( p) I ( p) pL I ( p) pL L i1 (0 )
L 2 3
Li1( 0 ) pL pL
pL2
uL ( p ) E ( p ) LR12i1( 0 ) 0 R34 Lp R34 L2 p 2 (u c ( 0 ) L LR12 i1( 0 ) ) EL LR12i1( 0 ) L3 R34i1( 0 ) p
C
L
u c ( 0 ) L LR12i1( 0 ) 0
C
CR34 LuC (0) CR34 R12 Li1 (0) p LE R12 Li1 (0) LR34Ci1 (0) ;
L2 Cp
u L ( p)
CR34 LuC (0) CR34 R12 Li1 (0) p LE R12 Li1 (0) LR34Ci1 (0)
R34 LCp 2 R34 R12C L p R12 R34
100 10 6
5 10 3 25 100 10 6 5 10 103 2.5 p 10 3 50 10 10 3 2.5 10 3 5 100 10 6 2.5
5 10 3 100 10 6 p 2 5 10 100 10 6 10 3 p 10 5
0.013 F ( p)
1 ;
5 10 7
p 6 10 p 15 F2 ( p )
2 3
0.013 0.013
u L (t ) 3
e 8449.489 t e 3550.510t 5.103 e 8449.489 t 5.103 e 3550.510tV ;
2.449 10 2.449 10 3
7
Concluzie: În urma efectuării acestei lucrări am învăţat să rezolv circuitele în procese
tranzitorii. Calculînd tensiunea la bornele inductanţei prin ambele metode scoatem
concluzia că aceste calcule efectuate de noi sunt corecte.
8
UL,V
7
0
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700 750 800
-1
-2
-3
-4
-5
-6
-7