Sunteți pe pagina 1din 4

DREPT CIVIL _ DREPTURILE REALE

1. Dreptul de proprietate privata


2. Dreptul de proprietate publica

Alegeti varianta/variantele corecte de raspuns.


1. Limitele legale de interes privat:
a. pot fi modificate ori desfiinţate temporar prin acordul părţilor
b. nu pot fi modificate ori desfiinţate prin acordul părţilor
c. trebuie să îndeplinească formalităţile de publicitate prevăzute de lege

2. Picătura streşinii este:


a. servitute naturală
b. servitute legală
c. limită legală de interes privat

3. Dreptul de proprietate privată are un caracter perpetuu deoarece:


a. nu are o durată limitată în timp
b. înstrăinarea lucrului nu este de natură să stingă dreptul de proprietate
c. titularul dreptului este singurul îndreptăţit să exercite toate atributele
dreptului de proprietate

4. Dreptul de proprietate privată:


a. este un drept real accesoriu
b. poate avea ca titulari persoanele fizice, persoanele juridice, inclusiv
statul şi unităţile administrativ-teritoriale
c. nu se stinge prin înstrăinarea lucrului

5. Prin caracterul absolut al dreptului de proprietate privată se înţelege :


a. că toate celelalte subiecte de drept sunt obligate să respecte
prerogativele titularului
b. că dreptul nu are o durată limitată în timp
c. că titularul dreptului exercită singur atributele conferite de drept

6. Jus abutendi este atributul dreptului de proprietate care conferă


titularului prerogativa:
a. de a culege fructele lucrului
b. de a înstrăina lucrul sau de a constitui asupra lui drepturi reale în
favoarea altor persoane

1
c. de a dispune de substanţa lucrului prin consumare, transformare sau
chiar distrugere

7. Jus fruendi este atributul dreptului de proprietate care conferă


titularului prerogativa:
a. de a utiliza lucrul
b. de a înstrăina sau distruge lucrul
c. de a culege fructele lucrului

8. Jus utendi conferă titularului:


a. posibilitatea de a dispune de lucru
b. prerogativa de a consimţi ca stăpânirea asupra lucrului să fie
exercitată în numele şi în interesul titularului de către o altă persoană
c. dreptul de a exercita o stăpânire efectivă a lucrului în materialitatea sa,
direct şi nemijlocit, prin putere proprie şi în interes propriu

9. În cazul nerespectării clauzei de inalienabilitate:


a. terţul în favoarea căruia s-a stipulat inalienabilitatea poate solicita
anularea contractului subsecvent încheiat cu nerespectarea obligaţiei
de inalienabilitate
b. beneficiarul clauzei de inalienabilitate este îndreptăţit să solicite
daune-interese proprietarului care nu a respectat clauza, chiar dacă nu
au fost îndeplinite condiţiile de opozabilitate a clauzei
c. înstrăinătorul poate să solicite rezoluţiunea actului subsecvent încheiat
cu nerespectarea clauzei

10.Clauza de inalienabilitate:
a. nu poate fi convenită decât în mod expres
b. poate fi instituită pe o perioadă de cel mult 99 de ani, care începe să
curgă de la data dobândirii bunului
c. pentru a fi valabilă, trebuie să fie justificată pe un interes serios şi
legitim

11.Clauza de inalienabilitate a unui imobil:


a. este opozabilă şi creditorilor anteriori ai dobânditorului cu titlu gratuit
b. este opozabilă creditorilor ulteriori ai dobânditorului cu titlu oneros şi
în lipsa respectării formalităţilor de publicitate
c. nu este opozabilă creditorilor ulteriori ai dobânditorului cu titlu gratuit

12.Clauza de inalienabilitate:

2
a. este subînţeleasă în contractele care dau naştere obligaţiei de a
transmite în viitor proprietatea asupra bunului către o persoană
determinată sau determinabilă
b. nu are caracter determinant, decât atunci când este cuprinsă într-un
contract cu titlu oneros
c. nu se opune transmiterii bunului prin moştenire

13.Dreptul de proprietate transmis sub condiţie rezolutorie:


a. are o existenţă certă în patrimoniul dobânditorului
b. are o existenţă nesigură în patrimoniul dobânditorului
c. obligă la restituirea prestaţiei în cazul neîndeplinirii evenimentului
prevăzut în condiţie

14.Proprietatea este anulabilă:


a. atunci când dreptul de proprietate asupra unui bun a fost dobândit
printr-un act juridic translativ de proprietate, lovit de nulitate absolută
b. atunci când dreptul de proprietate asupra unui bun a fost dobândit
printr-un act juridic translativ de proprietate, lovit de nulitate relativă
c. dacă rezultă dintr-un act juridic, indiferent de felul acestuia, lovit de
nulitate absolută

15.În cazul coproprietății obișnuite:


a. fiecare coproprietar poate sta singur în justiție în orice acțiune
privitoare la coproprietate, cu excepția acțiunii în revendicare
b. orice act cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziție
c. locațiunile, indiferent de durata lor, nu se pot încheia decât cu acordul
tuturor coproprietarilor

16.În situația coproprietății forțate asupra părților comune din clădiri:


a. părțile comune pot fi atribuite în folosința exclusivă a unora dintre
coproprietari ori de câte ori este întrunită majoritatea numărului
coproprietarilor
b. fiecare coproprietar suportă cheltuielile de întreținere a părților
comune, proporțional cu cota sa parte, indiferent de modalitatea de
folosire a acestora
c. înstrăinarea cotei-părți de proprietate nu se va putea face decât odată
cu dreptul asupra spațiului care constituie bunul principal

17.Dreptul de proprietate publică având ca obiect un imobil:

3
a. permite constituirea unui drept de ipotecă, deoarece nu este vorba de o
întrăinare a bunului
b. poate fi dobândit numai prin expropriere
c. poate fi apărat prin intermediul acţiunii în revendicare

18.Titularul dreptului de administrare:


a. se poate opune revocării dreptului de către organul care l-a constituit,
atunci când neexecutarea obligaţiilor asumate prin actul de constituire
nu îi este imputabilă
b. nu poate dobândi fructele produse de bunul proprietate publică
c. poate exercita acţiunea confesorie, inclusiv împotriva statului, titular
al dreptului de proprietate publică

19.Concesionarea bunurilor proprietate publică:


a. încetează prin denunţarea unilaterală a contractului de către oricare
dintre părţi
b. nu conferă concesionarului dispoziţia juridică asupra bunurilor
concesionate
c. se poate face pe o perioadă de cel mult 49 de ani, fără posibilitatea
prelungirii termenului de către părţi

S-ar putea să vă placă și