Sunteți pe pagina 1din 5

Matematica

Biologie
Ecologia umana studiaza relatiile dintre populatiile umane si mediul inconjurator.
Ecosistemul este unitatea de baza structurala si functionala a biosferei; este alcatuit din doua
componente fundamentale: biotop si biocenoza.
1.Biotopul (componenta nevie) este reprezentat de totalitatea factorilor fara viata.
2.Biocenoza (componenta vie) este reprezentata de totalitatea populatiilor care ocupa un
anumit teritoriu.(plante,animale,om)

Intr-o biocenoza exista relatii trofice reprezentate de:


I.primul nivel trofic, reprezentat de producatorii de substante organice (plante verzi,
bacteriile chemosintetizante si fotosintetizante)
II.al doilea nivel trofic, reprezentat de consumatorii primari (animalele ierbivore, bacteriile
parazite, plantele parazite si semiparazite)
III.al treilea nivel trofic, reprezentat de consumatorii secundari (animalele carnivore)
IV.al patrulea nivel trofic, reprezentat de consumatorii tertiari (animalele de prada ce
consuma carnivore) este intilnit doar in unele biocenoze
V.al cincelea nivel trofic, reprezentat de descompunatori care transforma substantele
organice in substante anorganice (bacteriile si ciupercile saprofite, viermii)

Dupa originea lor ecosistemele se clasifica in:


-ecosisteme naturale, care au aparut spontan
-ecosisteme antropizate, care au aparut pe cale artificiala sub influenta omului.

Ecosistemele antropizate se clasifica in:


-ecosisteme acvatice antropizate, reprezentate de lacurile de baraj si de acumulare, iazurile
si helesteiele piscicole
-ecosisteme terestre antropizate, reprezentate de agroecosisteme si ecosistemele asezarilor
umane
Ecosistemele antropizate sunt ecosisteme amenajate de om pentru satisfacerea necesitatilor
sale de viata.
Elementele componente ale ecosistemelor antropizate sunt: 
-plantele spontane si plantele de cultura
-animalele salbatice si animalele domestice
-totalitatea oamenilor
-ansamblul produselor naturale create prin activitati umane (constructii, masini, obiecte de uz
divers)
-depozite de deseuri
Caracteristicile ecosistemelor antropizate sunt: 
-gradul de antropizare (influenta omului asupra mediului natural); mare in zonele urbane si
mic in zonele rurale
-stabilitatea redusa a ecosistemelor
-simplificarea biocenozelor prin disparitia plantelor spontane si a animalelor salbatice
-slaba activitate la nivelul solului
-fragilitatea echilibriului ecologic
Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale
I.Deteriorarea ecosistemelor naturale 
1.Deteriorarea ecosistemelor prin eroziune
Eroziunea reprezinta degradarea solului sau a rocilor ca urmare a actiunii ploilor, vantului si
omului.
Acest fenomen se datoreaza:
a) poluarii cu pesticide si ingrasaminte chimice
b) ploilor acide
c) taierilor masive a padurilor
d) lucrarilor necorespunzatoare ale solului care degradeaza textura acestuia
Masuri de prevenire a eroziunii solului
a) cultivarea in terase limitate de santuri care retin apa
b) aratul in brazde
c) acoperire in permanenta a solului cu vegetatie
2.Deteriorarea ecosistemelor prin constructia de canale si baraje
Constructia de canale si baraje duce la inundarea unor terenuri si la schimbarea cantitativa si
calitativa a florei si faunei locale.In marile baraje are loc o pierdere intensa de apa prin
evaporare, si o retinere a sedimentelor si a aluviunilor in amonte de baraj. Datorita acestor
sedimente productia piscicola scade foarte mult.
3.Deteriorarea ecosistemelor prin introducerea de specii noi
Speciile nou introduse de om in ecosistem se numesc specii exogene.Ele nu au dusmani
naturali si se inmultesc excesiv.
Exemple de specii nou-introduse:
a) Introducerea plantei Lantana camara, originara din America tropicala in Noua Caledonie,
pentru formarea de bariere in calea vitelor, s-a soldat cu invadarea pasunilor de catre aceasta
buruiana si scaderea productiei furajere.
b) Introducerea castorilor din Canada, in padurile din America de Sud, a condus la aparitia
inundatiilor, ca urmare a digurilor construite de acestia.
Si in Romania au fost introduse accidental unele specii:
a) Planta Elodea canadensis (ciuma apelor), originara din America si stabilita in majoritatea
apelor dulci si baltilor dunarene
b) Patrunderea gandacului de colorado din America in Europa a determinat distrugerea
culturilor de cartofi
c) Bibanul soare (Lepomis gibbosus), din America de Nord apare in apele dulci
d) Gasteoropodul Rapana Thomasiana, din apele Japoniei, apare si in Marea Neagra

II.Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice


1.Defrisarea padurilor
Padurile reprezinta factorul determinant in mentinerea echilibriului ecologic, climatic si
hidric.
Defrisarea padurilor are urmatoarele efecte:
a) degradarea solurilor
b) cresterea ariditatii climatului
c) intensificarea vitezei vanturilor
d) aparitia inundatiilor
2.Suprapasunatul
Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a pasunarii intensive de
catre animalele ierbivore, care de asemenea duce la pierderea posibilitatii de regenerare.In
cadrul populatiilor de animale salbatice apare autoreglarea, adica se intensifica activitatea
pradatorilor, creste frecventa bolilor si a parazitilor.
3.Supraexploatarea faunei terestre
Supraexploatarea faunei terestre se realizeaza prin vanatoare si are ca efect reducerea
potentialului genetic al biosferei, urmata de disparitia unor specii de animale, producand
dezechilibre ecologice.
Cele mai afectate au fost populatiile de pasari si mamifere:
4.Supraexploatarea resurselor oceanice
Supraexploatarea resurselor oceanice se realizeaza prin pescuitul excesiv.
5.Urbanizarea si industrializarea
Ca urmare a cresterii excesive a populatiei urbane, a avut loc si dezvoltarea industriilor si
transporturilor in mod excesiv.Ca urmare a acestui fapt s-au format noxele orasului
reprezentate de smog, particule de praf, de fum, compusi chimici si dioxid de carbon, ce
creeaza un mediu neprielnic pentru sanatatea oamenilor, conducand la scaderea imunitatii,
boli ale sistemului nervos, respirator si endocrin.

III.Deteriorarea mediului prin poluare


Poluarea este o modificare a factorilor de mediu, prin introducerea poluantilor (deseuri
rezultate din activitatea umana).
In functie de natura poluantilor poluarea poate fi: fizica, chimica si biologica.
1.Poluarea fizica
Poluarea fizica poate fi: termica, radioactiva sau sonora.
a) Poluarea termica (calorica)
Poluarea termica se realizeaza prin diferitele gaze si in primul rand dioxidul de carbon, care
conduc la incalzirea globala, prin aparitia efectului de sera pe care il provoaca.
Incalzirea globala are urmatoarele efecte:
- topirea ghetarilor
- cresterea nivelului marilor si oceanelor
- inundarea tarmurilor si a localitatilor
- schimbarea globala a climei
Cresterea concentratiei dioxidului de carbon si a altor gaze cu efect de sera se face prin:
activitati industriale si agricole, extinderea asezarilor umane si prin extinderea retelelor de
comunicatie.
b) Poluarea radioactiva
Poluarea radioactiva se realizeaza cu radionuclizi si radiatii.
Sursele de contaminare radioactiva sunt: 
- depunerile radioactive, care au ajuns in apa odata cu ploaia
- apele de la uzinele atomice
- deseurile atomice care sunt introduse in recipiente sigilate si incluse in blocuri de beton, ce
sunt depuse pe fundul oceanelor
- deficiente la centralele nucleare (de exemplu. accidentul de la Cernobal)
c) Poluarea sonora
Poluarea sonora este determinata de zgomote puternice (sunetele devin nocive de la 80 de
decibeli), sau de emisii de sunete cu vibratii neperiodice.
Sursele de poluare sonora sunt: transporturi terestre si aeriene, si santierele de constructii.
Consecintele negative ale poluarii sunt: dereglarea auzului, contractiile arterelor, accelerarea
pulsului si stressul.
2.Poluarea chimica
Substantele toxice (noxele) eliminate in mediu prin activitati umane (de exemplu DDT,
pesticide) si unele metale grele care se acumuleaza de-a lungul lanturilor trofice in
concentratii din ce in ce mai mari, fenomen numit amplificare biologica.
Gazele poluante:
- oxidul de carbon, in concentratii mari inhiba procesele respiratorii la plante, animale si om;
- dioxidul de sulf, determina arsuri ale frunzelor (necroza), iar in combinatie cu apa din
precipitatii formeaza acidul sulfuric, producand ploile acide;
- oxizii de azot, contribuie la formarea smogului;  
- derivatii halogenilor (clor, acid clorhidric, brom), produc necroze ale frunzelor, iar la
animale boala numita fluoroza (manifestata prin deformarea oaselor si caderea dintilor); 
Poluantii solizi:
Poluantii solizi (pulberile) contin numeroase particule de cuart, calciu, azbest, oxizi de siliciu,
particule de plumb si mercur.
3.Poluarea biologica
Poluarea biologica se face prin contaminarea bacteriologica a apei, alimentelor si eutrofizarea
apelor.
Sursele de contaminare sunt: apele menajere si apele industriale, provenite in special din
industria alimentara.
Poluarea biologica a apei si alimentelor se face indirect prin contaminarea lor cu substante
organice fermentascibile.
Eutrofizarea apelor este un proces natural de acumulare in timp a unor cantitati crescute de
substante organice pe fundul apei.Are loc dezvoltarea in masa apei a unor microorganisme
care pot acoperi in intregime suprafata apei, ducand la o distrugere a echilibriului biologic din
ecosistemul respectiv prin saracirea apei in oxigen si cresterea concentratiei de saruri.
Procesul poate fi accelerat de om, prin deversarea de ape uzate, bogate in substante organice.
Scaderea cantitatii de oxigen limiteaza dezvoltarea organismelor si favorizeaza moartea celor
sensibile la scaderea concentratiei de oxigen, iar cresterea concentratiei de saruri determina
cresterea duritatii apei, facand-o improprie pentru dezvoltarea unor specii.Ca urmare, scade
diversitatea biocenozei prin disparitia unor specii.
Efectele deteriorarii ecosistemelor asupra sanatatii umane
1.Oxidul de azot, anhidrida sulfuroasa
Oxidul de azot, anidrida sulfuroasa, eliminate in atmosfera formeaza smogul, care produce in
marile orase tulburari cronice la indivizii cu afectiuni respiratorii si cardiace.
2.Sulfura de carbon
Sulfura de carbon produce la copii simptome neurologice
3.DDT-ul si alte pesticide
DDT-ul si alte pesticide produc la om afectiuni ale sistemului digestiv si neuroendocrin
4.Plumbul
Plumbul determina boala numita saturnism, ce se manifesta prin salivatie, convulsii,
perturbari in activitatea cerebrala si renala, diaree, urmata de moarte
5.Molibdenul
Molibdenul produce o degenerare a ficatului, modifica metabolismul fosforului, ducand la
malformatii osoase
6.Cadmiul
Cadmiul se intalneste in concentratii mari la fumatori si initiaza cancerul de plamani
7.Azotati
Poluarea apei potabile cu azotati si consumul ei indelungat determina cefalee, greata, diaree,
fenomene cunoscute sub numele de boala apei
8.Agenti microbieni
Poluarea apei cu agenti microbieni determina cresterea frecventei unor afectiuni, cum ar fi:
colibaciloza, hepatita virala, holera, dizenteria
9.Radiatiile ionizate
Radiatiile ionizate prezinta un risc de cancerizare sau de mutageneza
10.Poluarea sonora
Poluarea sonora determina la om tulburari neurovegetative, nevroze, hipertensiune arteriala,
tulburari endocrine
CREATE A FREE WEBSITE
POWERED BY