Sunteți pe pagina 1din 8

Mediul inconjurator – notiune fundamental care sta la baza ecologiei ca stiinta biologica fiind

susceptibila in raport cu necesitatea punerii in valoare sau a ocortirii elementelor sale constitutive de
reglementare juridica.

Termenul de ecologie vine de la grecescul oikos = casa/adapost/mediu inconjurator si din latinescul


logos = vorbire / stiinta. A fost introdus in 1866 de bilogul darvinist Heckel pt a desemna studiul tuturor
relatiilor dintre plante si animale (inclusiv om) si lumea organica / anorganica. Ca stiinta biologica,
ecologia foloseste date si metode furnizate de alte stiinte (medicina, fizica, chimia etc.)

In 1936 doi savanti englezi introduc bioecologia, iar lucrarile care au urmat acestei date au definit
lapidar (concis) ecologia ca stiinta a ecosistemelor, deoarece ecosistemul inglobeaza in sine ansamblul
fenomenelor ecologice.

Ecosistemul = parti mai mari sau mai mici din natura vie (biocenoze) care formeaza o unitate
functionala, iar la nivelul planetar toalitatea ecosistemelor formeaza biosfera

Biotopul folosit in Europa si desemneaza mediul de viata al unei biocenoze. Ecologii anglo-saxoni
folosesc termenul habitat cu un inteles larg desemnand atat mediul de viata al unei biocenoze, cat si
spatiul ocupat de o specie, grup de specii ori individ (areal)

Una dintre cele mai bune definitii date mediului inconjurator apartine savantului roman Emil Racovita ->
unitatea dialectica a infaptuirilor, fenomenelor si energiilor lumesti care vine in contact cu o fiinta de
care depinde soarta acestora si care provoaca o reactiune in asa-zisa fiinta.

Pastrand elementele din aceasta definitie, actuala Lege a Mediului din tara noastra defineste mediul ca
fiind: ansamblul de conditii ale Terrei, aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului,
toate straturile atmosferei, matiriile organice si anorganice precum si fiintele vii, sistemele naturale in
interactiune cuprinzand elementele enumerate mai sus.

Potrivit Legii Mediului = OUG 125/2005 – prin resurse naturale intelegem totalitatea elementelor
naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umana: resurse neregenerabile (minerale si
combustibili fosili), resurse regenerabilie (apa, aer, sol, subsol, flora si fauna salbatica) si resurse
permanente (energia solara, eoliana, geotermala si cea a soarelui).

Despre poluare

Poluarea – lat. Poluere / subst polutio = a murdari/ a pangari/ a profana

Desemneaza actiunea prin care omul isi degradeaza propriul sau mediu de viata. O astfel de actiune nu
este specifica numai omului, ci este o lege naturala prin care orice fiinta vie produce deseuri care
neeliminate la timp din mediul sau de viata ii face la un moment dat imposibila continuarea vietii

Poluantul este un factor care aflat in mediu in cantitati si concentratii ce depasesc limita de toleranta a
unuia sau a mai multor specii de vietuitoare impiedica inmultirea si dezvoltarea lor normala printr-o
actiune toxica.

Actiunea de intoxicare produsa de poluant se numeste poluare si este cu atat mai grava cu cat diferenta
dintre concentratia poluantului in mediu si limita de toleranta este mai mare.
Legea Protectiei Mediului defineste poluantul ca fiind orice substa ta lichida, solida sau sub forma
gazoasa ori vapori ori sub forma de energie, care introduse in mediu modifica echilibrul constituentilor
acestora si a organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.

Poluarea poate fi de naturala, produsa de furtunile de nisip, eruptiile vulcanilor si alte fenomene
naturale devastatoare si antropica ( activitati umane ).

In zilele noastre se considera ca cel putin 3 activitati umane contribuie la producerea poluarii:
1) industria dezvoltata anarhic; 2) agricultura neecologica; 3) transporturile

1) Poluarea agricola – considerata mai severa decat cea industriala din urmatoarele motive:
a) In timp ce poluarea industriala se refera la anumite activitati concentrate ale omului, poluarea
agricola este mult mai intinsa, vizand solul caruia nu i se poate aplica niciun mijloc de
depoluare
b) Poluarea agricola cuprinde zone mult mai intinse, in fapt intreaga suprafata de teren in care s-
au practicat fertilizarea.
c) Poluarea agricola are ca efect contaminarea produselor agro-alimentare cu substante toxice
d) Daca in principiu poluarea industriala se produce prin eliminarea fara voie a unor noxe in
atmosfera, apa sau sol, poluarea agricola se datoreaza introducerii intentionate in sol a unor
substante absolut necesare producerii agricole.
e) Daca de regula poluarea industriala vizeaza la inceput un numar restrans de persoane (cei
expusi profesional), poluarea agricola vizeaza de la inceput intreaga populatie consumatoare a
producerii agricole infestate.

Poluarea antropica este de natura fizica (sonora, electromagnetica, radioactiva), chimica, bacteriologica,
biologica + poluarea estetica si stresul

Termenul de stres (sec XIX) introdus de inginerii anglo-saxoni pentru a desemna forta care exercitata pe
un corp induce o anumita tensiune

In 1936, un medic canadian a definit stresul ca fiind agresiunea la care este suspus organismul uman
datorita zgomotului, poluarii in general, a angoasei precum si o concesinta a acestora asupra
organismului uman.

In ceea ce priveste tara noastra, astazi, poluarea imbraca toate formele (naturale si antropice),
resimtindu-se stresul, poluarea electromagnetica, datorita taierii masive a padurilor si poluarea
biologica.

Particularitatile izvoarelor formale ale dreptului mediului

- Toate normele de drept ale mediului au un caracte imperativ


- Unele dintre normele de drept ale mediului sunt norme tehnice, dar care introduse in acte
normative produc efecte juridice
- Sunt izvoare speciale ale dreptului mediului: tratatele si conventiile internationale sub 2
conditii:
1) Romania sa fie parte sau sa le fi ratificat
2) Sa fie in vigoare la data invocarii lor

Conferintele mondiale asupra mediului si principalele documente adoptate


Prima conferinta mondiala a fost convocata de ONU in 1972 la Stockholm, unde au participat delegatii
in 114 state (inclusiv Romania)

Ordinea de zi a conferintei a cuprins urmatoare aspecte: planificarea si gestionarea asezarilor umane in


vederea asigurarii calitatii mediului, gestionarea resurselor naturale ale mediului, aspecte educative,
culturale si sociale ale problemelor mediului.

Documente adoptate:

1)Declaratia asupra mediului inconjurator – 26 principii privind drepturile si obligatiile statelor

2)Planul de actiune privind mediul inconjurator – 109 recomandari adresate statelor in domeniul
protectiei mediului

5 iunie s-au deschis lucrarile conferintei => Ziua Mondiala a Mediului

Dupa 20 ani – in 1992 la Rio, Adunearea Generala ONU a organizat a doua conferinta mondiala asupra
mediului la care au participat delegatiile din 181 de state inclusiv Romania. A fost declarata conferinta
secolului XX datorita numarului mare de participanti cat si de nivelului inalt al delegatilor.

Documente adoptate:

1)Declaratia asupra mediului / Carta Pamantului – 27 principii, dupa care trebuie sa se conduca
omenirea in relatiile interumane si relatiile om-natura

2)Agenda 21 (XXI) analizeaza premisele si posibilitatile de punere in aplicare a principiilor declaratiilor


avand 4 sectiuni: a) Sectiunea sociala si economica; b) Conservarea si gestionarea resurselor in scopul
dezvoltarii durabile; c) intarirea rolului organizatiilor internationale; d) mijloace de executie

3)Conventia privind schimbarile climatice – angajamentul ferm al statelor semnatare de a reduce


emisiile de CO2 pana in 2000 la nivelul anului 1990

4)Conventia privind diversitatea biologica sau biodiversiunea – statele semnatare se angajeaza sa


integreze problemele biologice in sistemul de dezvoltare pe plan national si sa asigure tuturor statelor
accesul egal la resursele biologice

5)Declaratia de principii asupra conservarii si exploatarii padurilor care s-a dorit a fi o Conventie, dar
datorita opozitiei facuta de statele in curs de dezvoltare, care isi realizeau programul tocmai pe
exploatarea padurilor – documentul a ramas la nivelul unei simple recomandari.

mondiala asupra mediului mondiala asupra mediului a avut loc in anul 2002 la Johanesburg – au
participat delegatii din 96 state, ordinea de zi cuprinzand probleme referitoare la: dezvoltarea urbana,
eradicarea saraciei, repartizarea mai echitabila a resurselor intre statele dezvoltate si mai putin
dezvoltate, masuri pentru stoparea cresterii populatiei in tarile nedezvoltate.

Desi s-au adoptat o serie de documente, ele nu au valoarea si importanta celor adoptate la conferintele
anterioare, intreaga conferinta fiind un esec datorita scandalului intre delegatia SUA si delegatiile
celorlalte state in legatura cu refuzul SUA de a semna: Protocolul de la KYOTO privind reducerea
emisiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera.

Cauzele si efectele principare ale poluarii atmosferei

- Atmosfera e invelisul gros alcatuit din aer care inconjoara pamantul fara o limita superioara precisa
avand o compozitie si proprietati relativ constante pana la cca 3000 m altitudine

- E o patura protectoare mentinand o temperatura propice vietii pe Terra si ecranand razele daunatoare
ale soarelui fiind formata din straturi

- 1979 – are loc la GENEVA PRIMA CONFERINTA GENERAL – EUROPEANA care a elaborat printre altele
documentul: Conventia si rezolutia privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi

Conventia defineste poluarea atmosferica, eliberarea in aer de catre om mijlocit sau nemijlocit a unor
substante sau energie cu efecte nocive cum sunt periclitarea sanatatii omului, producerea de daune
comorilor vii si ecosistemului, pabugle bunurilor materiale si limitarea binefacerilor mediului

Conventia a definit poluarea attmosferica transfrontiera pe distante lungi ca acea poluare a carei sursa
fizica e cuprinsa in total sau partian in zona supusa jurisdictiei nationale a unui stat, efecte producandu-
se intr-o zona aflata sub jurisdictia altui stat, la o distanta la care nu e in general posibil sa se distinga
contributia sursei de emisie.

Din document => poluarea aerului trebuie analizata in raport cu modul de folosinta a acestui factor de
mediu de catre om. Astfel considaram ca el da viata si nutritie, aerul respirat e considerat poluat atunci
cand concentratia substantelor nocive introduse artificial sau natural, sistematic sau accidental se
situeaza la un nivel care poate dauna sanatatii si viteii omului, plantelor si animalelor.

-Folosita ca materie prima, aerul e considerat poluat atunci cand produce corodarea constructiilor si
instalatiilor sau alterarea produselor

-In turism poluarea aerului nu are efecte nocive asupra omului, dar poate crea o stare de disconfort

Poluantii aerului se impart in: 1) primari emisi direct din surse identificate / identificabile

2)secundari produsi prin intrarea a 2 sau mai multi poluanti ori prin reactia cu anumiti constituenti ai
aerului

Efectele principale ale poluarii aerului sunt

a)cresterea temperaturii globului care antreneaza accelerarea topirii calotelor de gheata, fenomen ce
determina cresterea nivelului apei in mari si oceane si de asemenea scufundarea multor asezari de
coasta

b)subtierea stratului de ozon care determina patrunderea pe Terra a unui volum mare de raze
ultraviolete care duc la cresterea imbolnavirii de cancer de piele si cataracte oculare, paralel cu scaderea
serioasa a productiei de cereale si a planctronului oceanelor

c)ploi acide cu sulf si emanatii ale gazelor de esapament distrugand paduri si recolte

d) smog = un amestec de gaze si vapori de apa, care condenseaza poluantii.


Sunt de 2 feluri: calofornian / oxidant si reducator / newyorkez

In 1952 – smog londonez de 15 zile

Protectia atmosferei in tara noastra

In Romania pe langa Legea Protectiei Mediului a fost adoptata o lege speciala privind protectia aerului
inconjurator = Legea 104/2011. Reglementarile pun accpent pe masuri de prevenire a poluarii aerului
obligand printre altele pe agentii economici sa elaboreze planuri proprii privind calitatea aerului si sa-si
dotee instalatiile cu filtre si aparate de depoluare.

Avem o strategie nationala privind protectia atmosferei. Evaluarea calitativa a aerului pe teritoriul
Romaniei se face pe baza informatiilor cuprinse in planurile si programele specifice in cadrul Sistemului
National de Educare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului, ce include Sistemul National de
Monitorizare a Calitatii Aerului si Sistemul National de Inventarieire a Emisiilor de Poluanti Atmosferici

Practic evolutia calitatii aerului se realizeaza prin masuratori in puncte fixe si mobile de catre operatori
specializati care au obligatia sa asigure caracterul reprezentativ al informatiilor obtinute

In jurul obiectivelor economici care emit poluanti sunt create zone de protectie. Desfasurarea
activitatilor existente precum si inceperea unor activitati noi cu risc asupra calitatii aerului se poate face
numai in baza unei autorizatii.

Legea interzice depasirea valorilor limita pentru anumiti poluanti si atrage raspunderi materiale si
penale a persoanelor fizice si juridice care intentionat polueaza aerul

Obligatiile Romaniei care decurg din documente internatiloare la care e parte sau le-a ratificat

In documentele internationale la care Romania a luat parte sau le-a ratificat, schimbarile climatice sunt
definite ca fiind modificarile care pot fi atribuite direct sau indirect activitatilor umane si care afecteaza
negativ compozitia atmosferica la nivel global

Conventia privind schimbarile climatice (la RIO) a fost ratificata de Romania 2 ani mai tarziu 1994 prin Lg.
24/1994. Din acest document Romaniei i-au revenit urmatoarele obligatii principale:

1)sa elaboreze si actualizez periodic inventarele nationale cu emisii de gaze cu efect de sera

2)sa incurajeze si sa puna la dispozitie partilor transfer de tehnologie si emisie

3)sa adopte politici nationale pentru a preveni si a atenua cauzele schimbarilor climaterice

4)sa incurajeze si sa dezvolte programe de educatie si sensibilizare a publicului

In 1997 protocolul de la KYOTO – ratificat de Romania prin Lg 3/2001 care a expirat in 2012, insa la
conferinta de la Copenhaga din acelasi an, ministrii statelor parti ale conventiei privind schimbarile
climaterice au hotarat prelungirea aplicarii pana in 2030, astfel in Romania s-a aprobat strategia
nationala privind schimbarile climaterice pt 2013-2020. Ca parte cuprinsa in Anexa 1, a protocolului de la
kyoto, Romania poate face comert cu creditele de emisii cu efect de sera
Comert = abilitatea a 2 state sau a 2 agenti economici din state diferite care au obligatia sa-si reduca
emisiile cu efect de sera de a tranzactiona intre ele o parte din creditele de emisii redistribuind repartitia
de credite intre ele in orice moment.

La baza comertului sta faptul ca nu conteaza de unde provin emisiile de gaze cu efect de sera si ca
urmare nici unde se reduc

Comertul are efect neutru atata timp cat emisiile sunt litate la nivel global prin angajamente semnate de
state

Operatorii ce emit gaze cu efect de sera sunt obligati sa detina o autorizatie eliberata de autoritatea
pentru protectia mediului ce e valabil pe toata perioada de functionare a operatorului

Ea contine cerinte de monitorizare si raportare aprobate de catre ministerul mediului pe o anumita


perioada de timp limitata.

Acesta se poate revizui la solicitarea operatorului prin solicitarea pe baza unei notificati a indeplinirii
urmatoarelor conditii:

1)s-a schimbat operatorul sau s-a modificat denumirea instalatiei

2) modificari legate de natura sau regimul de functionare al institutiei

3) in urma verificarii rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de sera intocmit de


operator, autorizatia se suspenda in cazul nerespectarii de catre operator a prevederilor dupa o somatie
prin care se poate acorda un temren ce se mentinte pana la eliminarea cauzelor suspendarii, nu mai
mult de 15 zile

Registrul national de emisii ce cuprinde inventarul national al emisiilor de gaze cu efect de sera

Protectia atmosferica pe plan international

A factu initial obiectivul jurisprudentei

Prima hotarare pronuntata de un tratat international a privit la o poluare atmosferica cauzata de SUA,
de o topitorie ca a Canadei

In dreptul international observam primele incercari de reglementare a poluarii au avut la baza criteriul
functionalitatii, normele referindu-se atat la _______ civila cat si la comunicatii in general, la prevenirea
poluarii aerului si la sanatatea publica. A urmat apoi o serie de documente Elaborate de Comisia
Europeana si de Organizatia pt Cooperare si Dezvoltare Economica

Declaratia de principiu asupra luptei impotriva poluarii aerului adoptata de Consiliul de Ministri al
Consiliului Europei 1968 – cel mai complex. Contine reglementarile fundamentale care au o viziune de
ansamblu asupra poluarii atmosferice si recomanda statelor sa ia masuri severe impotriva oricarei
persoane care ar putea polua aer in mod nociv

Pentru reducerea poluarii au fost recomandate stabilirea a 3 metode implementate deja inclusiv in
Romania:
1) Instalatiile fixe susceptibile a cauza cresteri sensibile ale poluarii aerului sa nu poata funciona
fara o autorizatie prealabila
2) Instalatiile care considerate izolat a nu fi susceptibile a cauza o creste masiva a poluarii aerului
sa fie dotate cu filtre de depoluare si sa functioneze cu program redus
3) Vehiculele cu motor si aparatele fabricate in serie ce utilizeaza combustibil prin a caror ardere
rezulta emisii poluante sa fie supuse unui control tehnic periodic

Conventia de la Geneva 1969 are la ba urmatoarele principii:

1)protectia omului si a mediului contra poluarii atmosferiei in care scop, partile se obliga sa
limiteze si sa reduca treptat poluarea atmosferica transporturile pe distante lungi

2)combaterea introducerii substantelor poluante pt aer prin organizarea consultarii, schimbului de


informatii, politici si strategii tinand seama de eforturile facute la nivel national si international

3)organizarea de catre participanti a schimbului de informatii si verificarea politicilor si


activitatilor economice ce vizeaza combarerea introducerii de poluanti in atmosfera

Conventia de la Geneva a fost urmata de incheierea de-a lungul anilor de 8 protocoale care vizeaa
fiecare combaterea introducerii in atmosfera a anumitor substante

In 1985 la Viena: Conventia privind Protectia Stratului de Ozon – o conventie model ce a pus bazele
cooperarii internationale pt protejarea atat a stratului de ozon cat si a ozonului aflat la mare altitudine.
Obligatiile principale ale partilor sunt acelea de a proteja sanatatea importiva efectelor ce rezulta din
activitatile umane ce pot modifica stratul de ozon

1987 – Montreal s-a incheiat protocolul privind substantele care epuizeaza stratul de ozon. Obligatiile de
a lua masuri de precautie pt a realiza controlul echitabil al emisiilor totale globale de substante ce
contribuie la epuizarea stratului de ozon

Conventia natiunilor unite priind schimbarile climaterice care urmeaza realizarea stabilizarii
concentratiei gazelor cu efect de sera la un nivel ce sa previna ___________ periculoase ale omului in
sistemul climateric. Un asemenea nivel trebuie atins intr-o perioada suficient de timp pt a permite
ecosistemului sa se adapteze in mod natural la schimbarile de clima, sa ofere garantia ca producerea de
alimente nu va fi afectata si sa asigure economieiei dezvoltare

Protocolul KYOTO 1997 – introduce 3 mecanisme flexibile in vederea efectuarii comertului cu gaze cu
efect de sera, Romania adopta Implementarea in Conuna ce sta la baza comertului nostru de credite cu
gaze cu efect de sera.

Protectia spatiului extraatmosferic a Lunii si al celorlalte corpuri ceresti

Documentele care privesc protectia spatiului extraatmosferic fac obiectul dreptului spatial. Unul din cele
mai importante documente, un document model este Tratatul Moscova 1967 – privind protectia spatiul
extraatmosferic, ratificat de Romania in 1968 prin Decretul 74
Tratatul prevede ca spatiul extraamosferic trebuie exploatat si folosit spre binele si in interesul tuturor
statelor indiferent de gradul de dezvoltare economica sau stiintifica fiind bunuri ale intregii omeniri

Spatiul extraatmosferic si corpurile pot fi folosite in mod liber de catre toate statele in conditiile de
egalitate in conformitate cu dreptul international si Carta ONU in interesul mentinerii pacii securitatii,
intelegerii internationale

Foarte important dpdv al protectiei _______ e prevederea din art 4 dupa care statele parti se obliga sa
nu amplaseze pe orbita in jurul pamantului niciun obiect purtator de arme in spatiul si pe corpuri, sa nu
stabileasca baze, instalatii si fortificatii militare, sa nu experimenteze niciun tip de arma si fara manevere
militare

Fiecare parte la tratat care lanseaza un obiect spatial poarta raspunderea internationala pentru daunele
cauzate de obiectul sau componentele sale pe pamant, in atmosfera sau spatiul extraatmosferic, ori pe
un corp ceresc, unui alt stat parte sau persoana fizica/juridica aflate sub jurisdictia sa

Daca lansarea obiectivului spatial e facuta de o organizatie nationala, raspunderea statului de dubleaza,
in sensul ca pe de o parte raspunde organizatia ca persoana juridica si pe de alta si fiecare stat care a
votat in favoarea acelei lansari

Studierea si folosirea spatiului extraterestru si a corpurilor trebuie facuta astfel incat sa se eite
contaminarea lor dar si producerea unro schimbari nocive in modul terestru prin introducerea de
materiale sau substante extraterestru

Obiectele lansate inscrise in registrul statelor parte raman impreuna cu posesorul lor sub jurisd. Si
controlul statului respecti cat timp se afla in spatiul extratm. Sau pe un corp. Statul care a lansat obiectul
ramane proprietar nu numai pe perioade cat se afla in spatiu cat si atunci cand revine pe Terra

Ca urmare daca un asemenea obiect sau pari ale sale cad pe teritoriul atlui stat pe baza datelor de
identificare transmise de statul proprietar, primul stat este oblicat sa le returneze. Daca obiectul sau
partile sale cad intr-o zona nesupusa jurisdicitie nationale a vreunui stat, statelele parti au obligatia sa
coopereze in retur pe baza datelor de identificare