Sunteți pe pagina 1din 2

Inovația cu un scop și cele 7 principii ale inovării

Un antreprenor pentru a inova e nevoie să creeze resurse. Devine o resursă numai atunci când omul
găsește o modalitate prin care un lucru din natură este investit cu o valoare economică( un lucru
generează profit). În urmă cu un secol nici bauxita, nici minereul de aluminiu nu erau considerate
resurse.Un exemplu de resursă, de această dată din medicină( farmaceutică) ne demonstrează că
mucegaiul penicilinei a fost multă vreme considerat dăunător. Specialiștii în bacteriologie s-au ferit
să își contamineze culturile bacterine cu acest virus. Lucrurile s-au schimbat atunci când Alexander
Fleming a realizat că mucegaiul penicilinei era chiar acel ucigaș al bacteriiilor, pe care specialiștii îl
căutau de foarte mult timp.

Fermierii americani s-au confruntat la începutul secolului al XIX-lea cu lipsa puterii de cumpărare.
Acest fapt i-a pus pe fermieri în imposibilitatea de a cumpăra mașinăriile necesare lucrului la fermă.
Deși piața oferea o mare varietate de astfel de mașinării, fermierii nu și le puteau permite. Soluția
pentru remedierea acestei probleme a venit de la Cyrus Mc Cormick a inventat cumpărarea în rate.
Această idee le-a permis fermierilor să plătească pentru mașinăriile de recoltat din viitoarele
câștiguri decât din economiile din trecut. Prin intermediul acestei puteri de cumpărare, fermierii și-
au putut cumpăra alte și alte echipamente necesare lucrului la fermă. Innovation, as these examples
show, does not have to be technical, does not indeed have to be a “thing” altogether. Few technical
innovations can compete in terms of impact with such social innovations as the newspaper or
insurance.

În continuare vom examina inovațiile sociale, prin prisma exemplelor pe care le oferă Druckner.
Una dintre inovațiile învățământului de masă a fost apariția manualelor. Inovația se consideră că i-a
aparținut lui Johan Comenius, care la mijlocul secolului al XVII lea a proiectat și a folosit primele
abecedare pentru limba latină. Utilitatea acestei descoperiri s-a dovedit prin faptul că pot fi
împărtășite cunoștințele unui număr mare de elevi, în același timp. August Borsing a fost cel care a
dus la dezvoltarea industriei germane prin crearea unui sistem bazat pe meșteri și ucenici. Această
ucenicie se baza pe o dublă orientare: prima de natură practică și cea de a doua formată din cursuri.

Un exemplu interesant este cel al inovației sociale japoneze. Timp de mai bine de 200 de ani
( 1603-1868) Japonia s-a izolat de lumea occidentală. Izolarea Japoniei a încetat în 1867( perioada
Meiji), ,, pentru a evita să aibă aceeași soartă ca India și China, în secolul al XIX-lea, amândouă

1
țările au fost cucerite, colonizate și occidententalizate. Strategia fundamentală , în Judo, a fost să
folosești armele adversarului( ale vestului) to hold the West at bay; and to remain Japanese.’’1

Multă vreme s-a crezut că inovația se poate baza doar pe știință și tehnologie. Japonezii dezvoltă
ceea ce au făcut alții înainte în materie de tehnică.Inovațiile tehnice pot fi importate, însă ca
instituțiile să funcționeze este nevoie de o bază culturală. Astfel că instituțiile au fost în același timp
japoneze și moderne. În sensul că au fost conduse de către japonezi și au servit o economie vestică.

1
,, it was to avoid the fates of India and nineteenth-century China, both of which were conquered,
colonized, and “westernized” by the West The basic aim, in true Judo fashion, was to use the
weapons of the West to hold the West at bay; and to remain Japanese.’’