Sunteți pe pagina 1din 2

Financiar 5

Inflatia deschisa – John Mayhem Keynes – rata este maximum 10%, iar efectele ei sunt
vizibile – in plan politic este un semnal de alarma pentru guvernanti, observandu-se ca
moneda incepe sa se deprecieze
Inflatia galopanta – rata este de peste 10%, insa consecintele in societate sunt contabile
– falimentul ii atinge si pe marii producatori. In plan social, se inregistreaza evenimente de
revolta (mai o mineriada, mai un protest). In plan politic incep sa apara crizele politice –
instabilitate.
Hiperinflatia – „dezordinea dezordinelor” – rata poate sa fie pana la 1000%. Efecte
deosebit de grave. In plan economic – falimentul economiei nationale. In plan social – poate
degenera in razboi civil.
Inflatia din 1944-1946 – obligatiile de razboi pentru URSS; industria era una de razboi;
marea seceta din anii 1944-1946.

Aparatul financiar – contributiile statului in domeniul financiar


Exista un aparat financiar in sens restrans – la nivel central si local.
Cel mai important la nivel central este ministerul finantelor publice. ANAF – agentia
nationala pentru administrare fiscala + directia nationala antifrauda. Organ special de control
– Curtea de Conturi. Tot la nivel central – DLAF – departamentul de lupta antifrauda – se
ocupa cu fondurile europene. Colaboreaza cu o strucura a UE – OLAF (oficiul de lupta
antifrauda).
La nivelul fiecarei UAT vom avea – la niv de judet – directia generala a finantelor
publice; la nivel de municipii – administratia financiara; la niv de comuna- birouri fiscale.

SISTEMUL BUGETAR
Notiune. Rol. Scurt istoric. Natura juridica a bugetului de stat.
Continutul. Structura.
Notiune
Bujett- punga la cingatoare pe care o purtau normanzii.
Normanzii aveau o administratie fiscala deosebita. Ministerul de finante din Anglia
(trezorierul statului) venea cu o mapa de piele pe care se aflau veniturile si cheltuielile statului
care a preluat denumirea de buget.
Rolul
Parlamentul adopta legea bugetara anuala de aprobare a bugetului de stat.
Bugetul este principalul plan financiar al statului constituit pentru satisfacerea
trebuintelor generale ale societatii.

Natura juridica a bugetului de stat


Teorii privind natura juridica a bugetului
1. Este un act administrativ – cei care sustin aceasta idee au dreptate.pana la un punct.
Ar inseamna ca tot banul public se afla in mainile exercutivului – s-ar naste abuzul
fiscal.
2. Este o lege -
3. Este un plan
4. Are natura juridica de lege – Constitutia a vrut sa dea forta juridica societatii pentru
a putea sa traga la raspundere exercutivul.

Continutul bugetului de stat


Bugetul este un document care are (in mare) doua coloane : veniturile si cheltuielile.
Veniturile publice – ordinare si extraodinare. Veniturile ordinare sunt in esenta taxele
si impozitele (fiscalitatea) – cele mai importante sunt impozitele (directe-pe avere si indirecte-
de consumatie). Impozitul este o contributie obligatorie instituita si reglementata de catre
legiuitor (in mod unilateral). Taxa bugetara – venit bugetar si are natura fiscala. Tarif – pretul
serviciului.
Venituri extraordinare : imprumutul – datoria publica; emisiunea monetara; fapte care
se sanctioneaza cu amenzi; mostenirile vacante; valorificarea aurului din tezaurul tarii;
valorificarea bunurilor abandonate, confiscate si fara stapan.

Cheltuielile publice
Reprezinta alocatii de la buget pentru finantarea activitatilor necesare dezvoltarii
societatii si prevazute in legea bugetara. Nu sunt credit bugetar.
Cheltuieli publice – planificate – pentru activitati sociale; pentru activitati economice;
cheltuieli publice pentru cercetare; pentru aparare; pentru aparatul de stat;
Alte cheltuieli – calamitati naturale; evolutia preturilor pe piata externa; cheltuieli
publice neprevazute ) – rezerva bugetara.