Sunteți pe pagina 1din 2

Fișă de lectură

Titlul operei literare: „Patul lui Procust”

Autorul: Camil Petrescu

Date importante despre viața și activitatea autorului: Camil Petrescu, inițiatorul


romanului modern, s-a născut în data de 22 aprilie 1894 la București. El a fost un romancier,
dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet. 

În 1920, Camil Petrescu începe să participe la ședințele cenaclului „Sburătorul”,  condus de


Eugen Lovinescu. Primele poezii ale scriitorului au fost publicate în revista cu același nume.
Debutul său editorial are loc în 1923 cu un volum de versuri. Zece ani mai târziu, Camil
Petrescu publică cel mai cunoscut și valoros roman al său, „Patul lui Procust”. 

Printre temele și motivele abordate de către Petrescu în operele sale se numără războiul și
intelectualul ca victimă a propriilor drame interioare. Scrierile lui Petrescu se remarcă prin
introspecția psihologică profundă, prin observarea vieții interioare și analiza psihologică a
conștiinței personajelor sale.

Camil Petrescu s-a stins din viață în data de 14 mai 1957, la București. Astfel, romanul  social
închinat lui Nicolae Bălcescu, intitulat „Un om între oameni”, va rămâne neterminat.

Alte opere ale autorului: „Jocul ielelor”, „Turnul de fildeș”, „Ultima noapte de dragoste,
întâia noapte de război”, „Un om între oameni” (neîncheiat)

Specia literară: Roman

Tipul romanului: Roman modern, subiectiv, de analiză psihologică

Genul literar: Genul epic

Semnificația titlului: Titlul operei face referire la povestea lui Procust, ce provine din
mitologia greacă. Relațiile romantice și profesionale dintre personajele operei funcționează
asemenea unui pat al lui Procust, în cadrul căruia nimeni nu se simte liber să-și exprime
sentimentele. Personajele fie au impresia, fie conștientizează că le sunt impuse limite. Cel mai
ilustrativ exemplu este cel al lui Fred Vasilescu, personaj care era liber (contrar lui Ladima)
să-și trăiască povestea de iubire alături de doamna T., dar sabotează de unul singur relația,
temându-se de pierderea propriei identități.

Tema principală: Tema centrală a romanului este tumultul interior al intelectualului,


absorbit de ideea atingerii absolutului atât în dragoste, cât și în societate. Opera surprinde
condiția precară a omului modern în societate. Acesta trăiește o veritabilă criză existențială,
surprinsă cu expresivitate și măiestrie în „Patul lui Procust”.

Viziunea autorului: Societatea este văzută asemenea unui pat al lui Procust, spațiu
limitant, în cadrul căruia aspirațiile către un ideal devalorizat de societate sunt respinse.
Același tipar existențial le este impus tuturor, iar cei care nu-l respectă sunt sortiți alienării
sociale. Este evidențiată, așadar, incompatibilitatea dintre lumea interioară a intelectualului
și viața socială a vremii respective. Aceasta reflectă experiența personală a lui Camil Petrescu,
el însuși fiind un intelectual ce promova în scrierile sale principii precum anticalofilia ori
structura neconvențională.

Personaje: George Demetru Ladima, Maria T. Mănescu, Fred Vasilescu, Emilia Răchitaru,


Bulgaran, Cibănoiu, Penciulescu, Nae Gheorghidiu, Tănase Vasilescu 

Moduri de expunere: narațiunea, dialogul, descrierea

Perspectiva narativă:  În „Patul lui Procust”, perspectiva narativă este multiplicată,


aceleași întâmplări fiind prezentate în mod diferit. Aceasta se explică prin faptul că fiecare
narator-personaj are propria interpretare a celor petrecute. Narațiunea se realizează la
persoana întâi, focalizarea fiind dublă. 

Rezumat pe scurt: Romanul începe cu trei scrisori ale doamnei T. și cu notele explicative


ale autorului, care o îndeamnă să facă „un dosar de existențe” despre experiența iubirii
neîmplinite pe care o trăise. Doamna T. refuză, iar scriitorul o convinge să se confeseze în
scris. Astfel, aflăm că, în urmă cu cincisprezece ani, Maria T. Mănescu era iubita unui tânăr
pe nume D., însă cunoaște un inginer cu care se căsătorește și pleacă din țară, revenind abia
după divorț. Se stabilește în București, unde își reîntâlnește fostul iubit. Sentimentele lui D.
Nu s-au schimbat, însă doamna T. suferă consecințele iubirii neîmplinite (pentru un
misterios X), refugiindu-se în brațele acestuia, însă nu mai mult de atât. 
După citirea celor trei scrisori, autorul află că numele adevărat al lui X era Fred Vasilescu.
Acesta ținuse un jurnal, pe care autorul îl obține și îl transpune în cadrul romanului sub titlul
„Într-o după-amiază de august”. Așadar, într-o astfel de după-amiază, Fred Vasilescu o
vizitează pe Emilia Răchitaru, o actriță stagiară frivolă, semiprostituată și lipsită de talent.
Emilia îi arată lui Fred scrisorile primite de la poetul George Demetru Ladima, un jurnalist
care se sinucisese cu patru luni în urmă. Fred îl cunoscuse pe Ladima în 1926, într-o vacanță
la mare.

Drama lui Ladima este reprezentativă pentru tema romanului, încât el era un exemplu real de
intelectual inadaptat societății pe care o popula. În 1927, Ladima a fost angajat ca director la
ziarul „Veacul”, o publicație însărcinată cu anihilarea campaniei de presă dusă de un alt ziar
împotriva lui Nae Gheorghidiu (fost ministru în guvernul liberal). Ladima începe, însă,
atacuri la adresa industriei, nemulțumind profund liberalii. Fiindcă i se pune în vedere să își
modifice atitudinea, Ladima demisionează. Această problemă este însoțită de iubirea pentru
Emilia, pe care Ladima o plasase pe un piedestal moral de care femeia era complet nedemnă.
Ca urmare a conștientizării acestui fapt, Ladima se sinucide. Înainte de a comite acestă faptă,
el îi scrie doamnei T., invocând o dragoste neîmpărtășită.

Dragostea dintre Fred Vasilescu și doamna T. se reaprinde în acea după-amiază de august.


Bărbatul remarcă, însă, superioritatea femeii iubite, fiind copleșit de frumusețea interioară a
acesteia. Temându-se că astfel exista riscul ca propria sa personalitate să fie dizolvată, Fred
Vasilescu rupe relația cu doamna T., ceea ce îl rănește nespus. În apropiere de Ciulnița, Fred
moare într-un presupus accident de avion după ce oferă manuscrisul autorului și scrie un
testament în care îi lasă averea sa doamnei T.