Seminar 5

Principiul II al termodinamicii
Conform Principiul II al termodinamiciiprocesele au loc într-o singură direcție, nu în orice
direcție. Un proces nu are loc decât dacă acesta respectă prima și a doua lege a termodinamicii.
Lucrul poate fi transformat în căldură în mod direct, dar căldura poate fi transformată în
lucru numai cu anumite echipamente termice. Dacă se consideră un sistem care execută un ciclu
prin comunicarea cu două rezervoare termice, un rezervor cald și un rezervor rece și dezvoltă un
lucru net Lciclurandamentul termic al ciclului este:
L Q
t  net  1  SR
QSC QSC
unde QSCeste cantitatea de energie primită de către sistem de la rezervorul cald prin
transfer de căldură și QSR este cantitatea de energie evacuată din sistem către la rezervorul rece,
prin transfer de căldură.
Instalaţiile frigorifice şi pompele de căldură sunt echipamente care absorb căldura din
medii cu temperatură joasă și o evacuează către cele cu temperaturi mai ridicate. Performanța
unei instalaţii frigorifice sau a unei pompe de căldură este exprimată în funcție de coeficientul de
performanță, care este definit ca:
Q QSR
COPIF  SR 
Lnet QSC  QSR
QSC QSC
COPPC  
Lnet QSC  QSR
Eficiența termică maximă a unui sistem care execută un ciclu reversibil în timp ce
funcționează între două rezervoare termice la temperaturileşi Tsc şi Tsr este:
T
 max  1  SR
TSC
şi corespunde ciclului Carnot.
 QSR  T
   SR
 QSC  ciclu reversibil TSC
Probleme:
1. Lucraţi ca agent de vânzări de aparate electrocasnice în timpul verii. Într-o zi,
profesoaradeBazele termodinamici tehnice vine în magazin pentru a cumpăra un frigider nou.
Dorind să cumpere cel mai eficient frigider, ea vă ridică problema eficienței modelelor
disponibile. Decide să se întoarcă a doua zi pentru a cumpăra cel mai eficient frigider. Pentru a
face vânzarea, trebuie să-i furnizaţi următoarele:
a) cel mai mare COP posibil pentru un frigider de uz casnic
b) cel mai mare flux de căldură absorbit de frigider dacă frigiderul folosește o sursă
electrică de 600 W.

1
 Se presupune că temperatura din interiorul frigiderului este de 0 °C (273 K) și temperatura
camerei de aproximativ 30 °C (303 °K), deci, frigiderul trebuie să fie capabil să mențină o
diferență de temperatură de aproximativ 30 K.
Rezolvare:
a) COPmax:
Q QSR 1
COPIF  SR  
Lnet QSC  QSR QSC  1
QSR
Pentru a găsi COPmax, se presupune că frigiderul este un frigider Carnot,deci:
QSR TSR

QSC TSC
1
COPmax 
TSC
1
TSR
1
COPmax   9,1
303
1
273
b) Cel mai mare flux de căldură absorbit:
QSR  Lnet  COPmax
dQSR dLnet
  COPmax  600  9,1  5, 5 kW
d d
2. Ca inginer, proiectați o pompă de caldură, care este capabilă să ofere un flux de căldură
de 20 kW la o casă. Casa este situată într-o zonă, unde în luna ianuarie, temperatura medie
exterioară este -10ºC. Temperatura aerului cald furnizat de pompă este de 40ºC.
a) Care este COP maxim posibil pentru ca pompă de căldură să funcționeze între aceste
temperaturi?
b) Care trebuie să fie puterea minimă a motorului electric care antrenează pompa de
căldură?
c) În realitate, COP al pompei de căldură va fi doar 60% din valoarea maximă. Care este
puterea motorului, atunci când COP este de 60% din valoarea maximă?
Rezolvare:
a)COPPC,max este dat de cicluCarnot.Se exprimă COPPC între TSC și TSR la un ciclu Carnot:
Q QSC TSC
COPPC  SC   COPPC ,max 
Lnet QSC  QSR TSC  TSR
313
COPPC ,max   6,3
313  263
b)Puterea minimă corespunde lui COPPC,max:
Q Q ies
COPPC ,max  ies  Pmotor 
Pmotor COPPC ,max

2
 20
Pmotor   3, 2 kW
6,3
c) Puterea motorului este dată de:
Q ies Q ies 20
Pmotor     5,3 kW
COPPC 0, 6   COPPC ,max  0, 6  6,3
unde COPPC este eficiența pompei de căldură.
3. O pompă de căldură este utilizată pentru a menține o casă la o temperatură constantă de
23 °C. Casa pierde căldură către aerul exterior prin pereți și ferestre cu un flux de 60000 kJ/h, în
timp ce căldura acumulată în interiorul casei de la persoane, lămpi și aparate este la un flux
4000kJ/h. Pentru un COPPC de 2,5, determinaţi puterea consumată de pompa de căldură.
Rezolvare:
Fluxul de căldură total este dat diferența dintre fluxul de căldură pierdut şi fluxul de
căldură generat în casa de la persoane, lămpi și aparate:
Q SC  60000  4000  56000 kJ / h
Q Q SC 56000 kJ / h 1 kW
COPPC  SC  Lnet    6, 22 kW
L
net COP PC 2,5 3600 kJ / h
4. O clădire necesită pentru răcire evacuarea unei călduri de 120000 kWh/an. Două aparate
de aer condiționat sunt luate în considerare pentru clădire. Un aparat de aer condiționat A are un
COP mediu sezonier de 3 și costă 5500 euro şi un aparat de aer condiționat B care are un COP
mediu sezonier de 5 și costă 7000 euro.
Se cer:
a) Energia electrică care va fi consumată anual de fiecare tip de echipament de AC.
b) Costul de energia electrică consumată anual de fiecare tip de echipament de AC dacă
costul unitar de energie electrică este de 0,1 euro/kWh.
c) Determinaţi care aparat este mai avantajos din punct de vedere economic, dacă durata de
viaţă este de 10 ani.
Rezolvare:
a)Energia electrică consumată anual:
Q
COPIF  SR
L net

120000
Echipament A  3   Lnet  40000 kWh / an 10 ani  400000 kWh
Lnet
120000
Echipament B  5   Lnet  24000 kWh / an 10 ani  240000kWh
Lnet
b) Costul de energia electrică consumată anual:

Echipament A  400000 kWh  0,1 euro / kWh  40000euro

Echipament B  240000kWh  0,1 euro / kWh  24000euro

3
 c) Avantaj economic:
Echipament A  5500 euro  40000 euro  45500 euro
Echipament B  7000 euro  24000 euro  31000 euro
Echipamentul B este mai avantajoas din punct de vedere economic.

5. Becul de 40 W al unui frigider este defect şi rămâne aprins tot timpul. Dacă instalaţia
frigorifică are o eficienţă de 1,3 și costul energiei electrice este de 0,44lei/kWh, determinaţi:
a)puterea consumată suplimentar de instalaţia frigorifică pentru evacuarea căldurii produse
de bec (energia electrică integral în căldură)
b) căldura cedată suplimentar la condensator
c) costul anual de energie electrică consumată suplimentar.
Rezolvare:
a) Puterea consumată:
Q 40 40
COPIF  SR 1,3   Lnet   30,8W
L 
L 1,3
net net

b)Căldura cedată suplimentar la condensator:

Q  40  30,8  70,8W
c)Număr de ore într-un an: 24·365=8760 h/an
Energia consumată suplimentar:
E  P·  30,8·103·8760  269,80 kWh / an
Cost pe an:
Can  E· pret  269,80 · 0, 44  118, 712 lei / an
6. Se consideră o casă încălzită cu ajutorul unei pompe de căldură astfel încât temperatura
aerului interior să fie menţinută la 20 ºC. Într-o zi de iarnă cu temperatura exterioară de -2 ºC se
estimează că pierederea de căldură a casei este de 80 MJ/h. Dacă pompa de căldură are o
eficientţă de 2,5, să se determine:
a) puterea consumată de pompă
b) fluxul căldurii extrase de la aerul rece exterior
c) puterea consumată de un radiator electric care ar trebui să încălzească toată casa şi
diferenţa de cost anuală dacă energia electrică costă 0,44 lei/kWh.
Rezolvare:
a) Puterea consumată de pompă
Q 80
COPPC  SC ; L   32MJ / h
L 2,5
L 32 106 J
P   8,88 kW
 3600 s
b) Fluxul căldurii extrase:

4
 80000
Q SC   22, 22kW
3600
QSR  QSC – L  22, 22  8,88  13, 34 kW
c) Puterea consumată de radiatorul electric:
80000
Pradiator   22, 22kW
3600
Diferenţa de cost anuală:
Număr de ore într-un an: 24·365=8760 h/an
EPC  P·  8,88 ·8760  77788,8 kWh / an
Eradiator  P·  22, 22 ·8760  194647, 2 kWh / an
E  116858, 4 kWh
Cost =E· pret  116858, 4·0, 44  51417, 69 lei / an

Entropia
Sirev  0
Principiul cresterii entopiei apare doar la procese adiabate (sisteme generalizate)
Un sistem+sistemul ambiant este întotdeauna adiabat.
2 Q
S  S2  S1    Sirev kJ / K
1 T

S gen  0
S sis  Stotal  S gen  Sambient  0
Variația de entropie șirelațiilepentru un proces adiabat pot fi rezumate după cum urmează:
1. Substanțe pure:
Orice proces: s  s2  s1
Proces adiabat: s2  s1
2. Substanțe incompresibile:
T
Orice proces: s2  s1  c ln 2
T1
Procesadiabat: T2  T1
3. Gaze ideale:
T2 v
Orice proces -Călduri specifice constante: s2  s1  cv ln  R ln 2
T1 v1
T2 p
s2  s1  c p ln  R ln 2
T1 p1
k 1
T  v 
Procesadiabat:  2   1 
 T1  s  cst  v2 

5
 k 1
 T2  p  k
   2 
 T1  s  cst  p1 
k
 p2  v 
   1 
 p1  s  cst  v2 
Echilibrul entropiei pentru orice sistem supus oricărui proces poate fi exprimat sub forma
generală:
S sist  Sin  Sies  S gen
    
Variatia de Entropia neta Generarea de
entropie transferata prin entropie
caldura si masa

sau, sub formă de flux, ca:

dS sist
 Sin  Sies  Sgen
d   
Flux de entropie net Flux generat
Flux de variatia transferata prin deentropie
deentropie caldura si masa

Pentru un proces general de curgere staţionară:

Q
Ssist     m in sin   m ies sies  Sgen
T
 0 proces ireversibil

S gen  0 proces reversibil
 0 proces imposibil

Probleme:
1.O sursă de căldură la 800 K cedează 2000 kJ către un rezervor la (a) 500 K și (b) 750 K.
Determinați variația de entropie pentru sursa de căldură şi pentru rezervorşi generarea de
entropie în timpul acestui proces.
Rezolvare:
a)
Q 2000
S sursa  sursa   2,5 kJ / K
Tsursa 800
Qrez 2000
Srez    4 kJ / K
Trez 500
S gen  Stotal  S sursa  Srez  2,5  4  1,5 kJ / K →ireversibilități in interiorul sistemului

b)
Qsursa 2000
S sursa    2,5 kJ / K
Tsursa 800
Qrez 2000
Srez    2, 7 kJ / K
Trez 750

6
 S gen  Stotal  Ssursa  Srez  2,5  2, 7  0, 2 kJ / K
Variația entropiei totale a procesului în partea (b) este mai mică și, prin urmare, este mai
puțin ireversibil. Acest lucru este de așteptat, deoarece procesul în (b) implică o diferență de
temperatură mai mică și, prin urmare, o ireversibilitate mai mică.
2. Se consideră o casă cu pereţi de cărămidă. Într-o zi, când temperatura exterioară estede
0ºC, casa este menținută la 27 ºC. Temperaturile suprafețelor interioare și exterioare ale peretelui
de cărămidă sunt de 20 °C şi respectiv 5ºC, iar fluxul de căldură transferat prin perete în regim
staţionar este 1035W. Determinați fluxul generării de entropiei în perete și fluxultotalal generării
de entropie asociat cu acest proces de transfer de căldură.
Rezolvare:
dS sist
 0  stationar  Sin  Sies  Sgen
d

  
Flux de entropie net Flux generat
Flux devariatia transferata prin deentropie
de entropie caldura si masa

 Q   Q 
0        Sgen, perete
 T in  T ies
1035 1035
0   Sgen , perete
20  273 5  273
0  3,53  3, 72  Sgen , perete
0,19   Sgen , perete
Sgen , perete  0,19W / K
 Q   Q 
0        Sgen,total
 T in  T ies
1035 1035
0   Sgen,total
27  273 0  273
0  3, 45  3,79  Sgen,total
0,34   Sgen,total
Sgen,total  0,34W / K
3. Un bloc de 50 kg de fontăla 500 K este aruncat într-un lac mare, care se află la o
temperatură de 285 K. Blocul de fier ajunge în cele din urmă la echilibru termic cu apa lacului.
Presupunând o căldură specifică medie de 0,45 kJ / kg K pentru fier, determinaţi:
a) variația de entropie a blocului de fier,
b) variația de entropie a apei lacului,
c) generarea deentropieîn timpul acestui proces.
Rezolvare:

7
 a)Pentru a determina variația de entropie pentru blocul de fontă și pentru lac, în primul
rând trebuie să cunoaștem temperatura finală de echilibru. Deoarece capacitatea de energie
termică a lacului este foarte mare în raport cu cea a blocului de fontă, lacul va absorbi toată
căldura respinsă de blocul de fontă, fără a-şi schimba temperatura. Prin urmare, blocul de fier se
va răci la 285 K în timpul acestui proces, în timp ce temperatura lacului rămâne constantă la
285K.
T
S fonta  S2  S1  mc ln 2
T1
285
S fonta  50  0, 45  ln  12,65 kJ / K
500
b)Temperatura apei lacului rămâne constantă în timpul acestui procesla 285 K.
Cantitatea de căldură transferată din blocul de fontăcătre lac este determinată dintr-un
bilanț energetic pe blocul de fontă. Acesta este un sistem închis, deoarece nici o masă depășește
graniţa sistemului în timpul procesului.

 E  Ein  Eies
Schimbările în

 
energia internă, potenţială Energia netă transferată
cinetică, etc prin căldură,
lucru mecanicşi masă

U  mc T2  T1   Qieş
Qieş  mc T1  T2 
Qieş  50  0, 45   500  285   4838 kJ
Variația de entropie a lacului este:
Qlac 4838
Slac    16,97 kJ / K
Tlac 285
c)Generarea de entropieîn timpul acestui proces poate fi determinată prin aplicarea unui
bilanţului entropiei pe un sistem extins, care include blocul de fontăși împrejurimile sale
imediate, astfel încât temperatura graniţei sistemului extins este de 285 K la orice moment:
S sist  Sin  Sies  S gen
    
Variatia de Entropia neta Generarea de
entropie transferata prin entropie
caldura si masa

Qies
S sist    S gen
Tgranita
Qies
S gen   S sist
Tgranita
4838
S gen   12, 65  4,32 kJ / K
285
sau
S gen  Stotal  Ssist  Slac  12, 65  16,97  4,32 kJ / K

8
 4. Aerul este comprimat de către un compresor de 12 kW la P1 la P2. Temperatura aerului
este menținută constantă la 25 °C în timpul acestui proces, ca rezultat al transferului de căldură
către mediul înconjurătorla 10 °C. Să se determinefluxul de variaţiea entropiei aerului.
Rezolvare:
Luăm compresorul ca sistem. Constatând faptul că entalpia aerului rămâne constantă,
bilanțul energetic pentru acest sistem cu flux constant poate fi exprimat ca:
E sistem  Ein  E ies  0 conditii stationare 
   
Schimbarile în Flux de energie neta transferata
energia interna, potentiala prin caldura,
cinetica, etc lucru si masa

 E in  E ies 
conditii stationare

Q ies  Lin  12 kW
Q ies ,aer 12
Saer    0, 04 kW / K
Tsist 295