că dacă le limitează acţiunile pentru propria lor creştere şi bunăstare, vor fi

momente când copii nu o vor plăcea.

• Domnul Victor ar putea să se simtă mai puţin anxios cu privire la evaluările
celorlalţi legate de competenţa sa ca părinte dacă ar încerca să prefere ca
aceştia să îi aprobe modul de creştere a copiilor, fără să se desconsidere şi
fără să accepte în mod necesar ca adevărate evaluările celorlalţi atunci când îl
dezaprobă. Ar putea, de asemenea, să îşi dea seama că deşi uneori se poartă
mai puţin perfect, aceasta nu înseamnă că a eşuat complet ca şi părinte.
• în loc să considere că frica şi calitatea de părinte sunt de neseparat, doamna
Cristea ar putea să testeze puţin cum stau lucrurile în realitate. Ar putea începe
prin a observa comportamentul cunoştinţelor şi prietenilor pe care îi consideră a
fi părinţi buni şi prin a le cere sfatul. Probabil că şi-ar da seama că aceştia nu
sunt mereu la fel de temători precum este ea. De asemenea, s-ar putea întreba
dacă generarea tuturor acelor trăiri neplăcute o ajută cu adevărat să îşi atingă
scopul de a fi cel mai bun părinte cu putinţă.

Cum puteţi schimba frica în simplă preocupare? în primul rând, identificaţi

lucrurile pe care vi le spuneţi şi care vă creează frica. Apoi puneţi-vă următoarele
întrebări:
1. Este această situaţie într-adevăr atât de periculoasă precum o fac eu să
pară?
2. Oare îngrijorându-mă cu privire la o situaţie periculoasă chiar o voi
preveni?
3. Care sunt consecinţele menţinerii acestui sentiment de frică şi anxietate?
4. Ce gânduri alternative m-ar ajuta să îmi micşorez teama?
5. Ce aş câştiga dacă aş renunţa la această frică?

lată alte câteva modalităţi prin care părinţii pot învăţa să facă faţă problemelor
cu copiii şi să îşi reducă o parte din temeri.

1. Concentraţi-vă doar asupra prezentului. îngrijorarea este în principal

cauzată de gândurile catastrofale cu privire la viitor. Asta înseamnă că
dacă vă imaginaţi ce s-ar putea întâmpla mai rău, vă auto-convingeţi că
dacă ar putea să se întâmple, chiar se va întâmpla, şi apoi pretindeţi că nu
aţi putea să suportaţi dacă într-adevăr s-ar întâmpla. în schimb,
concentrându-vă asupra prezentului, vă puteţi scurt-circuita imaginarea
unor situaţii care conduc la anxietate şi teama de neplăceri în viitor.

79