Ai putea afla mai multe citind din Sfânta

Scriptură

Şi lucrările sunt felurite, dar este acelaşi Dumnezeu, care lucrează toate în
toţi. (I Corinteni 12,6)
Reflectează
,,Cine vrea să cunoască mai de aproape cugetul şi simţirea unui
neam, când e vorba de viaţa sa religioasă, în poezia populară şi în tot ce
ne leagă de folclor, se cuvine să cerceteze”. (Simion Mehedinţi,
Creştinismul românesc)

Aplicaţi
 Toate elementele tradiţiei populare au anumite semnificaţii.
De exemplu, coliva simbolizează viața veșnică. La fel cum bobul de
grâu, ca să încolţească şi să dea rod va trebui să fie îngropat, şi trupul
omenesc va învia după ce va fi îngropat. Prin fierbere, boabele din grâu se
leagă unele de altele, simbolizând legătura dintre membrii Bisericii.
Bucatele tradiţionale de Paşti au şi ele o simbolistică aparte: mielul
pascal îl prefigurează pe însuşi Iisus Hristos, Mielul lui Dumnezeu, Care
S-a jertfit pentru păcatele omenirii; pasca simbolizează mormântul lui
Hristos, vopsirea ouălor în roşu simbolizează sângele vărsat de Hristos pe
Cruce, iar cozonacul reprezintă scara pe care creştinul urcă spre cer.
Găseşte semnificaţiile altor elemente ale tradiţiei populare.

Folclorul românesc e imprimat de pecetea creştină. Poeziile, doinele, baladele, basmele,

proverbele,
ghicitorile, colindele sunt pline de teologie, dar şi de mitologie, medicină, filosofie şi
psihologie. Manifestările
noastre folclorice sunt asociate calendarului creştin şi agrar, vieţii liturgice şi
învăţăturii Bisericii.
În Postul Crăciunului, în lumea satelor, se organizau şezătorile. Ele aveau atât un rol
practic, cât şi distractiv.
Astfel, se spuneau ghicitori, zicale, proverbe, se cântau sau se recitau balade, se
învăţau colinde şi uraturi şi se
discuta despre buna pregătire a sărbătorilor de iarnă. De aceea, erau adevărate şcoli de
catehizare religioasă.
Poporul român a păstrat din moşi-strămoşi o mulţime de datini şi obiceiuri, bazate pe
fenomenele naturii, pe care le-au pus în legătură cu Naşterea Domnului, împrumutându-le
sens şi caracter creştin, ca de exemplu:
colindele, sorcova, pluguşorul, pomul de crăciun, Viflaimul, Irozii, Steaua, jocurile cu
măşti şi multe altele.
Colindatul este un mod specific al românilor de a vesti apropierea Crăciunului, prin
adevărate mărturisiri de
credinţă, prelungiri fireşti ale cântărilor de la strană. „O, ce veste minunată!”, „La
Betleem colo-n jos”, „Praznic luminos” sunt colinde ce mărturisesc adevărul despre
întruparea şi dumnezeirea lui Hristos, scoţând în evidenţă şi
cultul Fecioarei Măria, Născătoarea de Dumnezeu.
Pomul de Crăciun simbolizează pomul din Rai, amintind de păcatul săvârşit de Adam
şi Eva.
 Comentează afirmaţiile de mai jos:
 Creaţiile populare, datinile şi obiceiurile românilor au fost împrumutate de
la apopoare.
 Creaţiile populare au suferit modificări de-a lungul istoriei
poporuluiromân.
 Colindele sunt transmise, pe cale orală, din generaţie, în generaţie.
 În semn de respect faţă de Dumnezeu, creştinii fac troiţe pe care le aşază în
faţa caselor şi a blocurilor, la răscruce de drumuri, lângă fântâni.
 Pe ouăle încondeiate apar numai motive religioase.
 Icoanele pe sticlă adoptă iconografia ortodoxă de origine bizantină.
 Motivele religioase ale sculpturilor în lemn ce aparţin tradiţiei populare au
fost preluate de mari sculptori şi pictori români.
 Pe lângă evocarea evenimentelor majore din istoria mântuirii, unele creaţii
populare redau fapte din istoria creştinismului românesc.
 Nu este necesar să cunoaştem creaţiile populare, datinile şi obiceiurile
poporului
român
 Creaţia populară religioasă este identică cu manifestările cultului divin
public.

Alcătuieşte o clasificare a elementelor creaţiilor populare. Scrie în tabel

exemple pentru fiecare categori
 ELEMENTE ALE CREAȚIEI EXEMPLE
POPULARE
Folclorul românesc Poeziile, doinele, baladele,
basmele, etc.
Postul Crăciunului Colindele, sorcova,
pluguşorul, pomul de crăciun,
Viflaimul, Nasterea Domnului
Baladele şi legendele populare Miorita