Neuronii oglindă

​
Neuronul reprezintă “o celulă nervoasă care cuprinde trei părți:

corpul celular ,dendritele si axonul. Neuronii se află la originea

comunicării nervoase,a transmiterii de informații și a conservării sale
și stau la baza activității mentale.Neuronul este înconjurat, ca orice
celulă, de o membrană având proprietatea esențială de a fi
excitabilă,ceea ce distinge sistemul nervos și muschii de alte
organe.Studiul teoretic al neuronului se bazează pe independența
anatomică a neuronilor; neuronii comunică între ei la nivelul
joncțiunilor care au o soluție de continuitate și sunt denumite sinapse
.Conexiunile între neuroni sunt foarte asemănătoare de la un animal
la altul în cadrul aceleiași specii și chiar între specii apropiate, ceea ce
indica existența unor programe genetice repetate filogenetic și
sugerează o anumită semnificație cu privire la funcția sistemelor
neuronale”.(Doron,2007).

Neuronii oglindă au fost descoperiti în anul 1996 de un profesor italian,specializat

în neuropsihologie,Giacomo Rizzollati de la Universitatea din Parma.Aceștia au fost mai
intai descoperiți în cortexul frontal premotor al maimuțelor, apoi și în lobul parietal
inferior,iar mai tarziu s-a constatat faptul ca exista neuroni similari și la oameni și la unele
păsări.

Primul studiu în acest sens a fost realizat pe maimute,prin utilizarea electrozilor și

stimulării electromagnetice,și a arătat ca atunci cand una dintre primate mananca o
banană(face o acțiune),se aprind beculete pe scoarta cerebrala a celorlalte.
Numeroase cercetări arată ca exista o legatura stransa intre informațiile motorii
pe care le codifica neuronii oglinda si informatiile vizuale la care acestea
răspund,deoarece rolul lor este acela de a pune în legătură zonele creierului
responsabile pentru procesarea senzorială și pentru cea motorie.

Un neuron în oglinda este cel care descarca impulsuri electrice atunci cand un
animal actioneaza sau atunci cand animalul observa aceleasi actiuni realizate de un alt
animal.In acest fel,se poate spune ca neuronul “oglindește”comportamentul altcuiva,de
parcă observatorul însuși ar fi cel care actioneaza.Neuronii oglinda au fost observați și la
primate,dar și la alte specii,inclusiv la păsări.Fata de animale,la om neuronii oglinda se
afla localizati in cortexul premotor,cortexul primar somatosenzorial și cortexul inferior
parietal.Mulți cercetătorii consideră că sistemul neuronilor în oglinda furnizeaza un
mecanism psihologic pentru perceperea cuplarii actiunilor.Neuronii in oglinda sunt
importanti pentru înțelegerea acțiunilor altor oameni și pentru a învăța noi abilități
folosind imitația.Studiile au arătat ca neuronii din oglinda pot simula acțiunile
observate,contribuind în acest mod la teoria abilitatilor mentale,în timp ce alte studii

releva faptul ca neuronii in oglinda au mare legatura cu abilitatile de vorbire.​Referitor la

cum actioneaza neuronii oglinda,un exemplu relevant este o constelație familială

​ care
se creeaza atunci cand membrii unui grup sunt rugați să-i reprezinte pe membrii unei
familii.Fiecare reprezentant este plasat intuitiv într-o anumită poziție,iar aceștia simt
adesea emotiile,fricile si dorintele persoanelor implicate.In acest fel,intr-un mod
surprinzător povestea adevărată a familiei este exprimată și văzută clar pentru prima
data.Munca legata de neuronii oglinda si functiile diferite ale celor doua parti ale
creierului constituie un loc foarte bun de pornit atunci cand incercam sa înțelegem cum
reprezentanții dintr-o constelație sunt capabili să-și exprime starile emotionale
inconstiente ale clientului,fără să-și piardă simțul propriei persoane,ramanand capabili
sa diferențieze între sentimentele din reprezentare și cele din rol,iar mai apoi reușesc sa
iasă din reprezentare fără niciun fel de problema.Ajutați de neuronii oglinda,participantii
simt intuitiv și inconștient similaritatile dintre ei insiva si ceilalți participanți la seminarul de
constelatii familiale sau organizationale.Metoda constelatiilor familiale porneste de la
ideea ca nu exista cale mai buna de a înțelege și a distinge între stările emoționale ale
unui om decat prin oglindirea unei ființe umane de către o alta fiinta umana.

Neuronii din oglinda sunt capabili de a discerne emoțiile unei alte persoane,în
acest mod formand baza biologică a empatiei.Atunci cand apar probleme la nivelul
neuronilor din oglinda pot apărea diverse disfuncții cognitive,în mod special poate
aparea autismul,deși nu este încă clar modul in care neuronii oglinda se leaga de
principalele caracteristici ale autismului.Experimentele care folosesc rezonanta
magnetica (RMN) arată că se activează cortexul frontal inferior și lobul parietal superior
atunci cand o persoana desfășoară o acțiune după ce a privit pe altcineva desfasurand
acea actiune.Se crede ca aceste regiuni din creier contin neuronii în oglinda,astfel ca
ele au fost denumite sistemul neuronilor in oglinda.De asemenea,studiile din
neuropsihologie care s-au ocupat cu investigarea zonelor de leziuni care duc la deficite
de interpretare pantomimica,cunoaștere a activelor și mișcări biologice au arătat ca ar
exista o legatura cauzala între integritatea girusului frontal inferior și aceste
comportamente.Acest fenomen a fost confirmat și de stimularea magnetica
transcraniana.