Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cancerul de colon se dezvoltă la nivelul celulelor care căptuşesc colonul, şi apare când celulele de la acest
nivel, sănătoase în mod obişnuit, încep să se dezvolte necontrolat, formând tumori.
Cancerul de colon cel mai adesea se dezvoltă din polipi, formaţiuni necanceroase care se pot dezvolta în
peretele intern al colonului sau rectului odată cu înaintarea în vârstă. Dacă nu sunt trataţi, polipii se pot
transforma în tumori canceroase. Recunoaşterea şi îndepărtarea polipilor precanceroşi poate preveni
cancerul colorectal.
Cancerul de colon se poate răspândi la alte organe din apropierea colonului, ca vezica urinară, uterul sau
prostata. Specialiştii sunt de părere că aceste cancere (de colon şi rectale) au nevoie de 5 -10 ani pentru a
se dezvolta.
Cancerul de colon este printre cele mai frecvente afecţiuni maligne la nivel global şi printre cauzele
principale de deces, iar statisticice arată că numărul cazurilor de cancer de colon va creşte considerabil în
următorii ani.
modificări de tranzit intestinal, ca diaree, constipaţie care durează mai multe zile la rând;
senzaţie constantă de nevoie de a defeca;
sângerări rectale;
sânge în materiile fecale;
crampe abdominale;
slăbiciune şi oboseală;
scădere inexplicabilă în greutate.
În unele cazuri, cancerele de colon pot cauza sângerări la nivelul tractului digesttiv, ceea ce duce la
apariţia sângelui în fecale sau fecale de culoare închisă.
Uneori cancerul poate bloca colonul, numită obstrucţie intestinală. Aceasta se manifestă prin: dureri
puternice abdominale, balonare, constipaţie şi senzaţie constantă de rău. Obstrucţia intestinală este o
urgenţă medicală.
Multe dintre aceste simptome pot fi cauzate de alte afecţiuni, nu de cancerul colorectal, ca infecţii,
hemoroizi, sindrom de colon iritabil.
Vârsta -riscul de cancer colorectal creşte pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă. Deşi poate
să apară şi la tineri şi adolescenţi, majoritatea cancerelor colorectale apar în rândul persoanelor
trecute de 50 ani. Vârsta medie de diagnosticare a cancerului de colon la bărbaţi este 68 ani, iar la
femei 72 ani. Pentru cancerul rectal, vârsta medie de diagnosticare la bărbaţi şi femei este de 63 de
ani.
Genul – bărbaţii sunt mai predispuşi riscului de cancer colorectal decât femeile.
Istoricul familial de cancer colorectal – cancerul colorectal se poate transmite de la o generaţie
la alta, astfel că dacă o rudă de gradul I are cancer colorectal, riscul creşte.
Afecţiuni rare ereditare – membrii familiei cu anumite boli rare ereditare înnăscute au un risc
semnificativ mai mare de cancer de colon şi alte tipuri de cancere. Aceste boli includ: polipoza
adenomatoasă familială, polipoza adenomatoasă familială atenuată, sindromul Gardner, sindromul
Lynch, sindromul polipozei juvenile, sindromul Muir- Torre, polipoza MYH- asociată, sindromul
Peutz- Jeghers, sindromul Turcot.
Boala inflamatorie intestinală – persoanele cu boli inflamatorii intestinale cum ar fi colita
ulcerativă sau boala Crohn pot dezvolta inflamaţii cronice la nivelul intestinului gros, ceea ce creşte
riscul de cancer colorectal; boala inflamatorie intestinală NU este similară cu sindromul de colon
iritabil, aceasta din urmă nu creşte riscul de cancer colorectal.
Polipi adenomatoşi (adenoame) – polipii nu sunt cancer, dar unele tipuri de polipi numiţi
adenoame se pot transforma în cancer de colon în timp. Polipii pot fi complet îndepărtaţi prin tehnici
speciale.
Istoricul personal de cancer – persoanele cu istoric personal de cancer colorectal şi femeile cu
istoric de cancer ovarian sau uterin sunt mai predispuse la dezvoltarea cancerului de colon.
Sedentarismul şi obezitatea – persoanele cu un stil de viaţă sedentar şi cele obeze sau
supraponderale au un risc mai mare de cancer de colon.
Alimentaţia – consumul crescut de carne roşie şi carne procesată creşte riscul de cancer
colorectal, conform unor cercetări curente. De asemenea, consumul scăzut de fructe şi legume este
asociat cu un risc mai mare de cancer colorectal.
Fumatul – fumătorii sunt mai predispuşi riscului de cancer colorectal decât nefumătorii.
Tipuri de cancere
Cancerul colorectal se dezvoltă la nivelul colonului sau rectului. Cancerul care se dezvoltă la nivelul
colonului se numeşte cancer de colon, iar cancerul care porneşte la nivelul rectului se numeşte cancer
rectal.
Poate fi de mai multe tipuri şi în functie de tipul celulelor din regiunea de unde porneşte:
Stadializarea cancerului
După diagnosticarea cancerului, se stabileşte stadiul bolii. Stadiul se referă la cât de avansat este un
cancer, cât de agresiv este şi care este prognosticul în ceea ce priveşte răspândirea.
Sistemul TNM este cel mai utilizat sistem de stadializare, inclusiv pentru cancerul colorectal.
(T) descrie dimensiunea tumorii şi pot fi 4 stadii la nivelul cancerului colorectal:
Adoptă un stil de viaţă activ, redu sedentarismul; sunt studii care susţin legătura dintre sedentarim
şi riscul crescut de cancer colorectal. Se recomandă ca adulţii să efectueze cel puţin 150 minute de
exerciţii fizice de intensitate moderată pe săptămână.
Menţine-ţi greutatea normală şi redu excesul ponderal, printr-un stil de viaţă sănătos şi activ.
Redu ţesutul adipos din jurul taliei (grăsime abdominală), care este asociat cu obezitatea viscerală
şi implicit cu riscul mai mare pentru anumite boli, inclusiv cancerul.
Consumă multe fructe, legume, alimente bogate în fibre; redu consumul de carne roşie şi carne
procesată, despre care studiile arată că ar creşte riscul de cancer colorectal.
Redu consumul de alcool şi evită fumatul, inclusiv fumatul pasiv.
Pe lângă adoptarea unui stil de viaţă sănătos, sunt recomandate o serie de teste de screening, pentru
depitarea precoce a eventualelor celule canceroase. Pentru cancerul colorectal, testele recomandate sunt:
testul pentru sânge ocul în fecale sau test imunochimic fecal, anual;
sigmoidoscopie flexibilă, la fiecare 5 ani;
colonoscopie;
clismă cu bariu cu dublu contrast;
colonografie CT sau colonoscopie virtuală (alternativă la colonoscopia standard).
Statistici şi prognostic
Cancerul de colon se poate răspândi la alte regiuni din corp prin sistemul limfatic. Sistemul limfatic este
compus din noduli limfatici, parte a sistemului imunitar. Cancerul de colon se poate răspândi la alte
organe şi prin circuitul sangvin.
Rata de supravieţuire la 5 ani este un termen statistic ce indică şansele de supravieţuire la 5 ani după
diagnosticare. Cu toate acestea, nu se aplică pentru toate persoanele, fiind doar un parametru orientativ
statistic.
Rata de supravieţuire la 5 ani pentru persoanele diagnosticate cu cancer de colon este de 92%, pentru
persoanele cu stadiul IIA este de 87%, iar pentru stadiul IIB rata de supravieţuire la 5 ani este de 63%.
Rata de supravieţuire la 5 ani pentru stadiul IIIA este de 89%, pentru stadiul IIIB este de 69%, iar pentru
stadiul IIIC de 53%.
Cancerele de colon care s-au răspândit la alte regiuni din corp şi care sunt dificil de tratat, metastazele sau
stadiul IV, prezintă o rată de supravieţuire la 5 ani de doar 11%.
În cazul cancerelor rectale, rata de supravieţuire pentru stadiul I este de 87%, pentru stadiul IIA este de
80%, pentru stadiul IIB este de 49%, pentru stadiul IIIA este de 84%, pentru stadiul IIIB este de 71%, iar
pentru stadiul IIIC este de 58%.
Cancerele rectale care s-au răspândit la alte regiuni din corp sunt mai dificil de tratat. Cancerele
metastatice sau stadiul IV au o rată de supravieţuire la 5 ani de doar 12%.
Şansele de supravieţuire depind de momentul diagnosticării cancerului, de tipul tumorii, gradul celulelor
canceroase, cât de anormale sunt celulele canceroase vizualizate la microscop.
Aceste rate de supravieţuire sunt doar estimate, nu pot prezice exact şansele de supravieţuire ale unui
individ.