Sunteți pe pagina 1din 1

ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE MUZICALĂ

1. Jocuri
- ”Recunoaște instrumentul!”
Recomandări părinți: Fie descărcați imaginile cu instrumente muzicale în format jpg, fie le
listați, le prezentați copiilor pe rând fiecare imagine, respectiv instrument muzical și îi lăsați
copilului timp să îl observe (ei sunt curioși). Le prezentați câte un instrument, apoi îl
denumiți.
Joc de fixare: după ce copilul le-a văzut pe toate și le-a denumit, fie (dacă le aveți listate)
ascundeți o imagine și el să ghicească instrumentul ascuns/care lipsește, fie îi arătați pe
calculator pe rând un instrument și copilul să recunoască și să denumească instrumentul
arătat
- Jocuri muzicale de repetare după model( adultul cântă anumite note muzicale, joase,
înalte, mai scurte, mai lungi, fragmente muzicale scurte, sau bate un anumit ritm, iar
copilul le repetă
- ”Recunoaște cântecul!”
- cantam cantece la un instrument: orga/vioara/flaut)

9. Învățăm intonațiile vocii.

- Cred că e foarte important să le predăm copiilor noștri și această lecție. Să învețe


să respecte oamenii din jurul lor și spațiul personal al fiecăruia. De multe ori,
mergem cu transportul în comun și suntem deranjați de oamenii care vorbesc
extrem de tare. Ori între ei, ori la telefon, ori fac un videocall cu cineva și urlă etc.
Ei bine, eu vreau să cresc un copil care știe să respecte persoanele din jur și care
își poate controla tonalitatea vocii, în funcție de situație.
- Astfel, le putem explica micuților noștri despre intonațiile vocii și în ce fel de
situații vorbim la un volum normal, moderat, ridicat sau exagerat. Într-o
conversație normală, acasă, folosim un ton moderat. Nu avem niciun motiv să
țipăm unii la alții. Dacă suntem entuziasmați, putem ridica tonul fiindcă așa se
manifestă uneori fericirea. Dacă simțim că persoana de lângă noi nu primește
corect informația, fie vorbim noi prea încet, fie ea are nevoie să ridicăm puțin
tonul fiindcă are probleme cu auzul. Sau poate e gălăgie în jur.
- Cred că ne dorim cu toții să educăm copii care să știe să respecte oamenii din jur
și spațiul personal al fiecăruia.
- Când e un context formal, unde e liniște, dar trebuie neapărat să transmitem un
mesaj celui de lângă noi, vorbim în șoaptă. Ca să țipăm, de cele mai multe ori ar
trebui să fim în pericol. Ori să ne sperie ceva, ori să pățim ceva și să avem nevoie
de ajutor. Atunci când simțim primejdie, este permis să țipăm, chiar dacă sunt și
oameni în jur. Acest context scuză comportamentul.
- Așa cum spuneam, personalitatea viitorului adult se formează acasă, așadar
aceasta este o activitate pe care o veți descoperi, exemplifica și exersa împreună,
în sânul familiei. Ajută copilul să fie autonom și să știe exact cum să își exprime
părerea, în funcție de context. De asemenea, le ajută și creativitatea fiindcă, pe
măsură ce cunosc timpuriu aceste aspecte, vor căuta inconștient și soluții pentru
situații neprevăzute.