Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Audierea martorilor
JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ
JURISPRUDENŢA INSTANŢELOR organele de poliţie), iar organele respective
DE JUDECATĂ sunt singurele persoane care au observat
comiterea infracţiunii, aceste persoane să fie
1. Audierea ca martori a agenţilor audiate ca martor pentru a relata toate
constatatori aspectele constatate în vederea deplinei
În cursul cercetării judecătoreşti au fost lămuriri a cauzei. Simpla calitate de „agenţi
audiaţi ca martori agenţii de poliţie care i-au ai statului” a organelor de poliţie nu este,
prins pe cei doi inculpaţi. Aceştia au declarat prin ea însăşi, de natură a dovedi lipsa de
că în noaptea respectivă, în timp ce se aflau imparţialitate a acestora, în condiţiile în care
în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au aceste persoane nu efectuează acte de
văzut o persoană aflată într-o curte, dând urmărire penală în cauza respectivă, ci doar
peste gard un bun altei persoane. Imediat au constată săvârşirea infracţiunii. Nu se poate
oprit maşina şi i-au imobilizat pe cei doi. vorbi despre o încălcare a dreptului la un
Apărătorului inculpatului a solicitat ca aceste proces echitabil în condiţiile în care organele
declaraţii să fie excluse din dosar, neputând de constatare (chiar dacă aceste persoane ar
constitui temei pentru o hotărâre de avea şi calitatea de organ de cercetare
condamnare. penală, însă nu o exercită în cauza
Potrivit dispoziţiilor art. 114 alin. (4) C. pr. respectivă) doar depun mărturie şi nu se
pen., pot fi audiate ca martor persoanele transformă în „acuzatori”, administrarea
care au întocmit procese-verbale în condiţiile probatoriului, efectuarea tuturor actelor de
art. 61 şi art. 62 urmărire penală, propunerile de arestare
C. pr. pen. De asemenea, conform art. 61 preventivă şi de trimitere în judecată fiind
alin. (1) lit. c) C. pr. pen., ori de câte ori făcute de către alte organe de cercetare
există o suspiciune rezonabilă cu privire la penală. Totodată, dreptul la un proces
săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să echitabil este asigurat tocmai prin audierea
întocmească un proces-verbal despre acestora în şedinţă publică, pentru a se putea
împrejurările constatate organele de ordine conferi inculpaţilor posibilitatea de a pune
publică şi siguranţă naţională, pentru întrebări direct agenţilor constatatori, fiind,
infracţiunile constatate în timpul exercitării astfel, respectat dreptul la apărare (J. Sector
atribuţiilor prevăzute de lege. 5 Bucureşti, sent. pen. nr. 2644/15.11.2016,
Este firesc ca atunci când o persoană este nepublicată).
prinsă în flagrant de către organele de ordine
publică şi siguranţă naţională (în cauză
2. Posibilitatea audierii ca martor a penale. Astfel, la dosar nu sunt date conform
denunţătorului cărora, până în prezent, reprezentantul legal
Nu constituie un aspect de „nelegalitate” al entităţii juridice interesate în asigurarea
ori de „neloialitate” a administrării probelor păstrării confidenţialităţii/secretului
în cursul urmăririi penale nici audierea în informaţiilor comunicate organelor de
calitate procesuală de martor a persoanelor urmărire penală ar fi sesizat organele
care au avut calitatea de denunţător, legea competente cu privire la încălcarea legii,
neprevăzând o incompatibilitate între ipoteză care, per a contrario, impune
calitatea procesuală de denunţător şi concluzia rezonabilă că nu a existat o
calitatea procesuală de martor. Acest aspect prejudiciere a intereselor sale legitime (Î.C.C.J.,
constituind, de asemenea, o chestiune de s. pen., încheierea judecătorului de cameră
fapt (de temeinicie) în procesul de evaluare a preliminară nr. 948/5.10.2016, nepublicată).
probatoriului pe fondul cauzei, care va fi
supus discuţiei contradictorii în etapa 3. Posibilitatea audierii ca martor a
judecăţii pe fond a cauzei penale. De ase- denunţătorului
menea, nu există o normă procesuală care să Nicio dispoziţie legală nu interzice audierea
instituie interdicţia de a autoriza un ca martori a mituitorilor atunci când
denunţător în calitate de colaborator, fiind răspunderea lor penală este înlăturată sau a
presupus că, în ambele calităţi procesuale, persoanelor care au dat anumite foloase
acţionează ca un agent al statului, motiv autorilor infracţiunii de trafic de influenţă. De
pentru care, prin ordonanţa procurorului, s-a asemenea, nicio prevedere legală nu înlătură
dispus că activităţile de infiltrare în mediul sau restrânge valoarea probantă a
infracţional se vor face cu respectarea art. declaraţiilor date de aceste persoane. Lipsa
101 C. pr. pen. (respectarea principiului loiali- de valoare probatorie sau valoarea
tăţii administrării probelor). probatorie redusă a declaraţiilor acestor
Împrejurarea că în prezenta cauză penală persoane poate rezulta, eventual, numai din
au fost audiate în calitatea procesuală de propriul lor conţinut, dacă examinate în
martor unele persoane din cadrul unui contextul celorlalte probe administrate apar
serviciu de informaţii, fără încuviinţarea ca fiind nesincere sau echivoce (T.S.,
prealabilă a entităţii juridice, nu constituie un s. pen., dec., nr. 2317/1973, în R.R.D. nr.
aspect de nelegalitate ori neloialitate a 2/1974).
administrării probatoriului în cursul urmăririi
JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ
JURISPRUDENŢA INSTANŢELOR soluţionarea cauzei se judecă potrivit
DE JUDECATĂ regulilor şi mijloacelor de probă privitoare la
materia căreia îi aparţin acele chestiuni,
1. Audierea ca martori a rudelor până urmează ca celelalte chestiuni care se referă
la gradul al IV-lea cu privire la latura la soluţionarea acţiunii civile să se rezolve
civilă potrivit regulilor şi mijloacelor de probă
Întrucât art. 52 C. pr. pen. prevede că prevăzute în Codul de procedură penală. Ca
numai chestiunile prealabile de care depinde urmare, interdicţia de a se audia ca martoră
mama părţii civile, interdicţie rezultată din posibilitatea de a se proceda la audierea
cuprinsul art. art. 315 C. pr. civ., nu este inculpatului A. în calitate de martor doar în
aplicabilă în procesul penal (T.S., s. pen., dec. ipoteza în care instanţa admitea cererea
nr. 404/1970, în C 3, p. 337). acestuia de judecare în procedura simplifi-
cată şi în condiţiile în care s-ar fi disjuns din
2. Posibilitatea audierii în calitate de prezenta cauză, ar fi putut avea calitatea de
martor a unui inculpat. Dreptul la un martor. Având în vedere faptul că instanţa a
proces echitabil al altui coinculpat respins cererea inculpatului tocmai pentru că
Inculpatul B., trimis în judecată pentru exista o conexitate între infracţiuni,
săvârşirea infracţiunii de luare de mită, a inculpatul A. nu poate fi audiat în calitate de
solicitat audierea inculpatului A. (trimis în martor.
judecată pentru săvârşirea infracţiunii de Apărătorul ales al inculpatului B. a
abuz în serviciu) în calitate de martor. menţionat că a fost prezent la cercetarea la
Inculpatul A. a recunoscut învinuirea şi a faţa locului întrucât avea cunoştinţă de
beneficiat, pentru infracţiunea de dare de proces. Apreciază că, în măsura în care nu
mită, de cauza de nepedepsire a s-ar proceda la audierea inculpatului A.,
autodenunţului. declaraţia acestuia reprezentând o probă
Apărătorul ales al inculpatului A. a arătat relevantă, ar conduce la ideea că instanţa ar
că există un impediment de ordin procedural putea pronunţa o hotărâre fără administrarea
pentru ca inculpatul să fie audiat în calitate în mod contradictoriu a acestui mijloc
de martor, pentru că textul de lege prevăzut probatoriu. Arată că este pentru prima dată
la art. 115 alin. (1) C. pr. pen. arată când pretinsul mituitor nu este trimis în
împrejurarea că orice persoană poate fi judecată, însă cel care ar fi primit este trimis
audiată în calitate de martor atâta vreme cât în judecată. Susţine că pe cale artificială s-a
nu este parte sau subiect procesual principal. format un singur dosar, deşi ar fi trebuit să
Pe de altă parte, invocă privilegiul împotriva solicite disjungerea cauzei, însă poate trage
autoincriminării. Astfel, din modul în care concluzia că aspectele pentru care este
sunt descrise faptele în rechizitoriu, fapta de trimis în judecată inculpatul nu au legătură
dare de mită şi fapta corelativă acesteia, de cu această cauză şi se poate judeca separat.
luare de mită, sunt într-o strânsă legătură cu Posibilitatea ca un inculpat să poată adresa
fapta de abuz în serviciu şi de instigare la întrebări, într-o procedură contradictorie,
abuz în serviciu, fiind vorba, practic, de aceluia care îl acuză de săvârşirea unei
aceeaşi descriere a stării de fapt. În opinia infracţiuni reprezintă una dintre garanţiile
sa, nu s-ar putea face o decelare în cadrul procesului echitabil. Instanţa supremă a
declaraţiei între faptele de dare de mită şi clarificat rolul declaraţiei date de un inculpat
luare de mită şi fapta de instigare la abuz în în procedura simplificată în care a recunoscut
serviciu şi autorat la infracţiunea de abuz în vinovăţia cu privire la situaţia altui acuzat din
serviciu. Prin urmare, insistă în poziţia de a aceeaşi cauză. Audierea sumară a altor
se prevala de dreptul la tăcere. De inculpaţi în procedura recunoaşterii învinuirii
asemenea, a arătat că în timpul urmăririi (prin ipoteză strict cu privire la propria
penale inculpatul A. a dat mai multe acuzaţie) nu poate produce efecte cu privire
declaraţii, ocazii în care apărarea inculpatului la acuzaţiile formulate împotriva altora, dacă
B. ar fi putut adresa întrebări, însă nu a fost instanţa nu a clarificat în cadrul audierii şi
prezentă. Pe de altă parte, în timpul urmăririi acea chestiune şi dacă nu a dat posibilitatea
penale s-au efectuat o serie de probatorii, de celor care nu au solicitat aplicarea procedurii
exemplu, confruntări, cercetări la faţa locului, recunoaşterii vinovăţiei să conteste credi-
la care apărarea inculpatului B. a fost bilitatea respectivei declaraţii. Aplicarea pro-
prezentă. cedurii simplificate presupune ca persoanele
Reprezentantul Ministerului Public, având audiate să recunoască faptele pentru care
cuvântul, pune aceleaşi concluzii, în sensul sunt acuzate, astfel cum sunt descrise în
că inculpatul A. nu poate fi audiat în calitate rechizitoriu. Instanţa de judecată, atunci când
de martor în această cauză, în acest dosar, în apreciază asupra incidenţei procedurii
condiţiile în care există conexitate între recunoaşterii învinuirii, verifică existenţa unei
infracţiuni şi s-a format un singur dosar. concordanţe depline între acuzaţiile
Apreciază că dispoziţiile art. 115 C. pr. pen. formulate şi declaraţiile inculpaţilor. Deşi
sunt imperative, susţinând că exista instanţa nu se rezumă la a verifica dacă
inculpaţii recunosc încadrarea juridică dată de persoană vătămată, constituită parte
faptei, verificarea instanţei presupune o civilă.
analiză a acuzaţiei persoanei respective, care Cererea de excludere a declaraţiei date de
a solicitat aplicarea procedurii recunoaşterii T.B. în calitate de martor a fost respinsă în
vinovăţiei, respectiv a faptelor susceptibile să procedura camerei preliminare, având în
producă consecinţe juridice asupra situaţiei vedere că la momentul dării declaraţiei T.B.
acelei persoane, şi nu a altora, faţă de care avea în respectivul dosar exclusiv calitatea
cercetarea judecătorească urmează să de martor. În aceste condiţii, nu se poate
stabilească dacă sunt vinovaţi. Astfel, aprecia că s-a adus atingere principiului
procedura audierii va avea în vedere doar loialităţii probelor (Î.C.C.J., s. pen., încheierea
acele acuzaţii care au făcut obiectul nr. 923/5.10.2016, nepublicată).
denunţului şi care nu vor afecta dreptul de a
nu se autoincrimina al celui audiat (care nu 4. Calitatea de persoană vătămată
este trimis în judecată pentru dare de mită şi raportat la una dintre infracțiunile care
faţă de care a existat un impediment pentru fac obiectul cauzei. Posibilitatea audierii
punerea în mişcare a acţiunii penale, cu în calitate de martor raportat la o altă
privire la aceste acuzaţii, dat fiind denunţul infracțiune din aceeași cauză.
formulat), respectiv acuzaţiile de luare de Inculpatul A.N. a fost trimis în judecată sub
mită. În consecinţă, faptul că depoziţiile au aspectul comiterii infracțiunilor de luare de
fost date de un co-acuzat, mai degrabă decât mită și șantaj (persoană vătămată P.I.) iar
de un martor, nu are nicio relevanţă cu inculpatele D.N. și I.P.J pentru folosire de
privire la nevoia audierii acestuia în ceea ce documente falsificate la autoritatea vamală.
priveşte situaţia unui alt inculpat. În această În cauză, s-a solicitat audierea lui P.I. ca
privinţă, termenul de martor are o martor.
semnificaţie distinctă şi o importanţă P.I. este persoană vătămată doar în
deosebită în evaluarea unei proceduri infracțiunea de șantaj, iar calitatea de martor
echitabile. Astfel, în cazul în care o depoziţie o are în legătură cu faptele și împrejurările
poate servi într-o măsură considerabilă drept vizând importurile din China, încadrate prin
bază pentru o condamnare, atunci, indiferent rechizitoriu ca infracțiune de luare de mită în
dacă a fost făcută de un martor în sens strict sarcina inculpatului A.N. și folosire de
sau de un co-acuzat, aceasta constituie documente falsificate la autoritatea vamală
dovezi pentru urmărirea penală în care se pentru inculpatele D.N. și I.P.J.
aplică garanţiile prevăzut de art. 6 parag. 1 şi Interpretarea art. 115 C. pen., în care își
3 lit. (d) din Convenţie (mutatis mutandis, are izvorul impedimentul legal de audiere
Ferrantelli şi Santangelo c. Italiei, § 51-52, invocat de apărare, nu poate exclude
Lucà c. Italiei, supra, art. 83, §41). audierea ca martor a unei persoane într-o
În aceste circumstanţe, a fost admisă cauză vizând o anumită infracțiune, atunci
audierea inculpatului A. în calitate de martor când acea persoană este parte vătămată
cu privire la acuzaţiile privind infracţiunea de într-o cauză privind o altă infracțiune, chiar
luare de mită săvârşită de inculpatul B. dacă cele două cauze se judecă împreună în
(Î.C.C.J., s. pen., încheierea din data de același proces.
3.12.2015, nepublicată). Sub acest aspect, prima instanţă a reținut
că inclusiv apărarea recunoaște ca fiind
3. Dubla calitate de martor şi corectă opinia exprimată în literatura juridică
persoană vătămată de specialitate, conform căreia, părțile în
T.B. a dat declaraţie de martor în cauza același proces, dar în cauze diferite
penală nr. 72/P/2016 în ziua de 17.03.2016. (conexitate, indivizibilitate), pot fi ascultate
La data de 22.03.2016, dosarul penal nr. ca martori în cauzele în care nu sunt părți
72/P/2016 a fost reunit cu dosarul penal nr. (I.C.C.J., c 5, dec. nr. 1/6.01.2014,
308/P/2015, cauză în care T.B. avea calitatea www.scj.ro).
LEGISLAŢIE CONEXĂ
Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic –
art. 16
Codul deontologic al profesiei de arhitect – art. 63
Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului – art. 21
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii – art. 585
Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular – art. 3 alin.
(2)
Codul deontologic al profesiei de psiholog – art. 14 alin. (5)
Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale – art. 70
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat – art. 11 şi
art. 35
alin. (1)
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 846 bis/3.07.2014
JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ
JURISPRUDENŢA INSTANŢELOR soluţiei. Astfel, în cuprinsul declaraţiilor sale, în
DE JUDECATĂ esenţă, martorul A. a arătat, „în legătură cu
modul în care s-a desfăşurat deliberarea”, că
1. Martor obligat să păstreze secretul „aceasta a fost una scurtă, limitată la
profesional exprimarea de către doamnele judecător B. şi
În conformitate cu dispoziţiile art. 116 alin. C. a părerii lor în sensul că se impune
(3) şi alin. (4) C. pr. pen., nu pot face obiectul admiterea contestaţiilor în anulare, fără însă
declaraţiei martorului acele fapte sau să existe o dezbatere propriu-zisă cu privire la
împrejurări al căror secret sau cele două temeiuri de contestaţie în anulare
invocate de contestatori prin raportare la
confidenţialitate poate fi opusă prin lege
actele dosarului”. De asemenea, martorul A. a
organelor judiciare, cu excepţia situaţiei în
mai declarat că inculpatele B. şi C. şi-au
care autoritatea competentă sau persoana
exprimat „poziţia că se impune admiterea
îndreptăţită îşi exprimă acordul în acest sens
contestaţiilor în anulare, fără să se ia în
sau atunci când există o altă cauză legală de
considerare cele două temeiuri menţionate în
înlăturare a obligaţiei de a păstra secretul
contestaţie şi raportarea acestora la actele
sau confidenţialitatea. Potrivit art. 91 alin. (1)
existente în dosar”, martorul arătând că
teza a II-a din Legea nr. 303/2004, judecătorii
poziţia sa a fost contradictorie cu cea a
şi procurorii sunt obligaţi să respecte secretul
colegelor sale în sensul că nu a fost de acord
profesional, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi cu admiterea celor două contestaţii.
articol, judecătorul este obligat să păstreze Audierea judecătorului, în calitate de
secretul deliberărilor şi al voturilor la care a martor într-un proces al cărui obiect este
participat inclusiv după încetarea exercitării săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu
funcţiei. De asemenea, prin hotărârea nr. 846 procesul deliberării, cu privire la felul în care,
bis/3.07.2014 a Plenului Consiliului Superior împreună cu ceilalţi membrii ai completului,
al Magistraturii, s-a hotărât că judecătorul au hotărât asupra soluţiei nu echivalează cu
poate fi audiat cu privire la fapte care vizează o audiere despre fapte care vizează orice
orice interferenţe exterioare procesului interferenţe exterioare procesului cognitiv al
cognitiv al deliberării, care pot avea caracter deliberării, care pot avea caracter ilicit. Prin
ilicit, dar nu şi cu privire la procesul cognitiv urmare, nu este întemeiată susţinerea
propriu-zis al deliberării. contestatorului parchet că aspectele cu
În speţă, martorul A., judecător, a făcut privire la care a fost întrebat martorul A.
parte din compunerea completului ce a privesc interferenţe exterioare procesului
soluţionat împreună cu inculpatele, cognitiv al deliberării, cu caracter ilicit, a
contestaţiile în anulare. Declaraţiile martorului căror cercetare a făcut obiectul dosarului.
relevă că obiectul audierii l-a constituit Vătămarea adusă inculpatelor B. şi C.
modalitatea în care judecătorii din derivă din interesul procesual propriu în
compunerea completului au hotărât asupra respectarea dispoziţiilor legale încălcate
prevăzute în art. 91 alin. (1) teza a II-a şi alin. labilă, expresă şi scrisă din partea tuturor
(2) din Legea nr. 303/2004, întrucât au făcut clienţilor lor interesaţi în cauza în care martorii
parte din acelaşi complet de judecată cu au acordat asistenţă juridică. Însă dezlegarea
martorul A. şi au obligaţia de a păstra prevăzută de legea specială reprezintă un
secretul deliberării şi al voturilor, iar această eveniment viitor şi incert, aflat la dispoziţia
vătămare nu poate fi înlăturată altfel decât clienţilor interesaţi în cauza încredinţată
prin excluderea declaraţiilor martorului, ca avocaţilor audiaţi în calitate de martori, context
efect a constatării îndeplinirii cerinţelor în care se consideră că vătămarea cauzată prin
sancţiunii nulităţii relative. Astfel, inculpatele nerespectarea cerinţei legale nu poate fi înlătu-
nu ar putea să se refere la soluţia propusă de rată altfel decât prin desfiinţarea actului, care în
fiecare dintre membrii completului de cazul probelor înseamnă aplicarea sancţiunii
judecată în cauza având ca obiect excluderii.
contestaţiile în anulare, la votul exprimat de Este irelevant, sub aspectul incidenţei
fiecare dintre membrii completului, la modul sancţiunii excluderii probelor, dacă datele şi
în care s-au luat în considerare temeiurile de informaţiile obţinute prin audierea martorilor
fapt şi de drept ale contestaţiilor în anulare. avocaţi cu încălcarea prevederilor art. 46 alin.
Procedura penală nu prevede pentru (2) din Legea nr. 51/1995 sunt confirmate prin
judecător posibilitatea „de a fi dezlegat” de alte mijloace de probă (Î.C.C.J., s. pen.,
obligaţia de încheierea judecătorului de cameră preliminară
a păstra secretul profesional (Î.C.C.J., s. pen., nr. 231/16.02.2016, nepublicată).
încheierea judecătorului de cameră
preliminară
3. Martor obligat să păstreze secretul
nr. 231/16.02.2016, nepublicată).
profesional. Avocat
Dispoziţiile art. 116 alin. (3) şi (4) C. pr.
2. Audierea în calitate de martor a
pen. nu instituie o interdicţie absolută a
avocatului în legătură cu cauza
audierii ca martor a
încredinţată. Sancţiunea excluderii
probelor
Conform art. 46 alin. (2) din Legea nr.
51/1995, avocatul nu poate fi ascultat ca
martor şi nu poate furniza relaţii niciunei
autorităţi sau persoane cu privire la cauza
care i-a fost încredinţată, decât dacă are
dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din
partea tuturor clienţilor săi interesaţi în
cauză.
În speţă, martorii avocaţi au fost audiaţi în
legătură cu cauza care le-a fost încredinţată.
Din actele şi lucrările dosarului nu rezultă că
martorii avocaţi au primit dezlegarea
prealabilă, expresă şi scrisă din partea
clienţilor interesaţi în cauza respectivă, pentru
a furniza relaţii în legătură cu cauza. Pentru ca
sancţiunea excluderii probei să intervină, nu
este suficient a se constata încălcarea unor
dispoziţii legale, sancţiunea excluderii fiind
subsecventă constatării nulităţii relative, care
impune cu necesitate şi cauzarea unei
vătămări care nu ar putea fi înlăturată altfel
decât prin desfiinţarea actului şi existenţa
unui interes procesual propriu în respectarea
dispoziţiei legale încălcate. Prin prisma acestor
condiţii prevăzute în art. 282 C. pr. pen., se
constată că vătămarea adusă inculpaţilor,
urmare administrării nelegale a acestor probe,
nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin
reaudierea martorilor cu dezlegarea prea-
persoanelor ţinute de respectarea secretului invoce încălcarea secretului profesional şi ar
profesional, având în vedere că în alin. (4) al fi absurd să se ajungă la excluderea probei
acestui articol se prevede că faptele sau respective în cazul în care încălcarea ar fi
împrejurările al căror secret ori invocată de o terţă persoană.
confidenţialitate poate fi opusă prin lege
organelor judiciare pot face obiectul decla- Or, în speţă, niciunul dintre cei 15 avocaţi
raţiei martorului, dacă autoritatea ale căror declaraţii date în cursul urmăririi
competentă sau persoana îndreptăţită îşi penale solicită inculpatul R.R. să fie excluse
nu a fost audiat în legătură cu vreun raport
exprimă acordul în acest sens sau atunci de asistenţă juridică avut cu inculpatul R.R.
când există o altă cauză legală de înlăturare Aceştia au fost audiaţi în legătură cu modul
a obligaţiei de a păstra secretul sau confi- în care au fost administrate cererile
denţialitatea. Din acest text se deduce inculpatului P.P. de retrocedare a unor bunuri
concluzia că nu orice parte din procesul penal imobile. Or, din moment ce acest inculpat nu
ar putea invoca audierea unei persoane cu a înţeles să invoce încălcarea
confidenţialităţii raporturilor juridice cu
încălcarea secretului profesional, ci doar
avocaţii săi, invocând alte aspecte de
autorităţile sau persoanele faţă de care nelegalitate a urmăririi penale care nu au
martorul are datoria de confidenţialitate. legătură cu audierea martorilor menţionaţi,
Altfel, dacă această persoană nu a invocat există un acord în acest sens din partea
încălcarea confidenţialităţii, rezultă că persoanei îndreptăţite la păstrarea secretului
aceasta şi-a dat acordul implicit pentru profesional. În niciun caz inculpatul R.R. nu
audierea martorului sub aspectele are posibilitatea să invoce încălcarea
secretului profesional în ceea ce priveşte
respective. Această concluzie se impune şi
relaţia martorilor cu alţi clienţi (C. Apel
pe considerentul că declaraţia persoanei Braşov, încheierea judecătorului de cameră
ţinute de păstrarea secretului profesional preliminară din data de 30.08.2016,
poate fi în favoarea celui îndreptăţit să nepublicată).
JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ
JURISPRUDENŢA de la dreptul de a refuza să fie audiate în
CURŢII CONSTITUŢIONALE calitate de martor persoanele care au stabilit
relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, este
neconstituţională.
1. Soluţia legislativă cuprinsă în art. 117
alin. (1) lit. a) şi b) C. pr. pen., care exclude
Curtea a constatat că raţiunea dreptului de de familie se înțelege, printre alții, nu numai
a se abţine de la declaraţii, în cazul soțul, ci și persoanele care au stabilit relaţii
persoanelor enumerate în art. 117 alin. (1) lit.
asemănătoare acelora dintre soţi, în cazul în
a) şi lit. b) C. pr. pen., constă în oferirea unei
opţiuni martorului de a evita una dintre care convieţuiesc. În aceste condiţii, se
următoarele situaţii – fie să spună adevărul desprinde lipsa de corelare existentă între
cu riscul periclitării vieţii de familie, fie să nu normele procesual penale cuprinse în art.
spună adevărul, în scopul protejării vieţii de 117 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pr. pen. și cele
familie, dar cu riscul condamnării pentru
mărturie mincinoasă. Aşadar, prin aceste cuprinse în art. 119 C. pr. pen. raportat la
reglementări legiuitorul a urmărit să definiția legală a „membrului de familie”
ocrotească sentimentele de afecţiune pe care stabilită în art. 177 C. pen., în condițiile în
soţul, fostul soţ, ascendenţii sau care această din urmă normă penală este
descendenţii, fraţii şi surorile suspectului sau
inculpatului le pot avea faţă de aceştia din necesar a se reflecta și în legea procesual
urmă. penală în vigoare, având în vedere că,
De asemenea, în motivarea deciziei a fost potrivit art. 602 C. pr. pen., „Termenii sau
invocată jurisprudenţa C.E.D.O. (cauza Van expresiile al căror înţeles este anume
der Heijden c. Olandei), în conformitate cu
explicat în Codul penal au acelaşi înţeles şi în
care noţiunea de „viaţă de familie”, apărată
prin art. 8 al Convenţiei, nu este restrânsă Codul de procedură penală.”
doar la familiile bazate pe căsătorie şi poate
include alte relaţii de facto. Când trebuie să Pentru aceste motive, instanţa de
se stabilească dacă o relaţie constituie „viaţă contencios constituţional a statuat că
de familie”, trebuie luaţi în considerare o dispozițiile art. 117
serie de factori, în special dacă cuplul alin. (1) lit. a) și b) C. pr. pen. nu respectă
trăieşte împreună, durata relaţiei, dacă au exigenţele constituţionale referitoare la
demonstrat stabilitatea relaţiei având copii calitatea legii – din perspectiva lipsei de
împreună sau prin orice alte mijloace. În corelare cu dispozițiile art. 119 C. pr. pen.
speţă, reclamanta a avut doi copii cu raportat la definiția legală a „membrului de
inculpatul, ambii fiind recunoscuţi de acesta, familie” stabilită prin art. 177 C. pen., fiind
aşa încât, în aceste condiţii, instanţa euro- contrare dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din
peană a stabilit că a existat „viaţă de familie” Constituție. De asemenea, soluția legislativă
în cuplul respectiv, fapt necontestat de supusă analizei, care exclude de la dreptul
guvernul olandez. C.E.D.O. a constatat că, de a refuza să fie audiate în calitate de
deşi obligaţia de a depune mărturie martor persoanele care au stabilit relaţii
constituie o obligaţie civică, încercarea de a o asemănătoare acelora dintre soţi, în cazul în
constrânge pe reclamantă să depună care convieţuiesc ori nu mai conviețuiesc cu
mărturie împotriva concubinului său suspectul sau inculpatul, este
constituie o interferenţă în dreptul său de a-i neconstituțională, întrucât aduce atingere
fi respectată viaţa de familie. În continuare, dispozițiilor art. 16 alin. (1) privind egalitatea
Curtea a constatat că, potrivit art. 177 alin. cetățenilor în fața legii raportat la art. 26 alin.
(1) lit. c) C. pen., prin membru (1) referitor la viața familială, din Legea
fundamentală (C.C.R., dec. nr.
562/19.09.2017, publicată în M. Of. nr.
837/23.10.2017).
JURISPRUDENŢA INSTANŢELOR
DE JUDECATĂ
1. Audierea ca martor a mamei
inculpatului
Mama inculpatului poate fi audiată ca
martoră, chiar dacă, inculpatul fiind
surdo-mut, mama sa l-a reprezentat în
proces. În acest caz, proba se apreciază în
raport cu toate celelalte probe existente (T.j.
Braşov, dec. pen., nr. 53/1969, în C 5, p.
139).
Art. 118. Dreptul martorului de a nu se acuza
Declaraţia de martor dată de o persoană care, în aceeaşi cauză, anterior
declaraţiei a avut sau, ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori inculpat nu
poate fi folosită împotriva sa. Organele judiciare au obligaţia să menţioneze,
cu ocazia consemnării declaraţiei, calitatea procesuală anterioară.
JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ
JURISPRUDENŢA INSTANŢELOR s. pen., încheierea judecătorului de cameră
DE JUDECATĂ preliminară nr. 231/16.02.2016, nepublicată).
JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ
JURISPRUDENŢA INSTANŢELOR nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în
DE JUDECATĂ materie penală prin formularea unei cereri de
asistenţă judiciară internaţională (în relaţia
1. Audierea martorilor aflaţi în cu statul turc fiind incidente prevederile din
străinătate Convenţia Europeană de asistenţă judiciară
În cursul urmăririi penale procurorul s-a în materie penală de la Strasbourg, din 20
deplasat la Istanbul, unde a procedat la aprilie 1959). Procurorul avea posibilitatea să
audierea a trei martori, cetăţeni turci. În solicite fie înfăţişarea martorilor în România
acest sens, există menţiuni exprese în şi avansarea de către statul turc a unui sume
conţinutul declaraţiilor luate, acestea fiind pentru cheltuielile de călătorie şi de şedere,
consemnate în limba română. Cu aceeaşi fie ascultarea acestora prin videoconferinţă,
ocazie, martorii au făcut recunoaşteri de pe ambele permiţându-i audierea nemijlocită a
planşe fotografice. martorilor sau, în cazul în care acestea nu se
Probele obţinute în acest mod sunt puteau realiza, să împuternicească
nelegale, deoarece organele judiciare penale autorităţile judiciare din Turcia, printr-o
nu-şi pot exercita funcţia judiciară în afara comisie rogatorie internaţională, să
teritoriului României. Dat fiind imposibilitatea îndeplinească în locul şi în numele său aceste
îndeplinirii atribuţiilor conferite de dispoziţiile activităţi judiciare. Şi în această din urmă
legale interne pe teritoriul altui stat, variantă, dacă se aprecia că este importantă
prevederile Legii nr. 302/2004 privind prezenţa procurorului anchetator la audierea
cooperarea judiciară în materie penală, ca de martorilor, acesta avea posibilitatea de a
altfel şi toate instrumentele juridice asista şi de a colabora la efectuarea comisie
internaţionale la care România este parte, rogatorii, astfel cum prevăd atât dispoziţiile
reglementează procedura administrării art. 175 din Legea nr. 302/2004, cât şi cele
probelor în cauzele cu element de ale art. 4 din Convenţia europeană de
extraneitate prin formularea de cereri de asistenţă judiciară în materie penală.
asistenţă judiciară internaţională, ce pot fi În conformitate cu prevederile art. 2 alin.
solicitate/acordate în baza unui tratat bi sau (1)
multilateral, aplicabil între România şi statul C. pr. pen., procesul penal se desfăşoară,
solicitat, ori în lipsa unui astfel de instrument, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul
pe bază de reciprocitate. Conform art. 171 judecăţii, potrivit dispoziţiilor prevăzute de
din Legea nr. 302/2004, asistenţa judiciară lege. Norma legală reprezintă o consacrare a
internaţională cuprinde următoarele activităţi principiului nullum judicium sine lege, iar în
prin care poate fi realizată ascultarea procedura probaţiunii, acesta impune ca
martorilor: comisiile rogatorii internaţionale, probele să fie obţinute din mijloace de probă
audierea prin videoconferinţă şi înfăţişarea în prevăzute de lege, iar aceste mijloace
statul solicitant a martorilor. trebuie, la rândul lor, să fie obţinute, admi-
În aceste condiţii, faţă de faptul că martorii nistrate, în condiţiile legii, sancţiunea
cetăţeni turci nu se aflau pe teritoriul procesuală corelativă fiind aceea a
României, administrarea probei testimoniale, imposibilităţii folosirii lor
ca, de altfel, şi recunoaşterile din planşele în procesul penal (Î.C.C.J., s. pen., dec. pen.
foto puteau fi făcute doar în condiţiile Legii nr. 480/2013, conform www.scj.ro).
JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ
JURISPRUDENŢA INSTANŢELOR necesar ca declaraţiile de retractare să fie
DE JUDECATĂ susţinute de o justificare valabilă.
În cauză, majoritatea martorilor care şi-au
1. Retractarea declaraţiilor martorilor. modificat depoziţiile în cursul cercetării
Condiţii judecătoreşti nu au oferit vreo explicaţie
În faţa primei instanţe de judecată, cei mai pentru retractarea declaraţiilor iniţiale, iar
mulţi dintre martorii cauzei au procedat la instanţele de fond nu au manifestat nicio
retractarea declaraţiilor date în cursul fazei preocupare pentru lămurirea acestei
de urmărire penală. În acest sens, martorii, chestiuni, deşi era una cu caracter esenţial
care iniţial, în cursul urmăririi penale, au pentru stabilirea adevărului şi lămurirea
confirmat faptul că au cumpărat în mod cauzei sub toate aspectele de fapt şi de
curent droguri de la inculpat, în faţa instanţei drept. Dimpotrivă, unele dintre persoanele
au retractat, declarând că nu au consumat reaudiate au subliniat chiar faptul că nu au
niciodată droguri şi că nu îl cunoşteau pe fost sugestionate sau ameninţate în vreun fel
inculpat. Retractarea declaraţiilor date la de către organele de urmărire penală să
urmărirea penală a fost justificată prin declare într-un anumit sens. Cu toate
exercitarea unor presiuni asupra martorilor acestea, au fost înlăturate, fără vreo
de către organele de urmărire penală. justificare, depoziţiile iniţiale, valorificând în
Retractarea declaraţiilor nu poate fi luată în plan probator declaraţiile de retractare.
considerare, câtă vreme martorii nu au făcut Alţi martori, care au revenit parţial asupra
dovada presiunilor exercitate asupra lor (aşa declaraţiilor date în cursul urmăririi penale
cum susţin), iar la dosar sunt declaraţii scrise şi-au justificat atitudinea prin aceea că s-ar fi
de aceştia prin care confirmă cele reţinute de exercitat o presiune psihică asupra lor sau li
instanţa de apel. Dacă afirmaţiile martorilor s-ar fi sugerat/dictat ce să scrie. Aceste
făcute la instanţa de fond potrivit cărora nu îl aspecte nu pot fi reţinute, având în vedere,
cunoşteau pe inculpat ar fi fost reale, în pe de o parte, împrejurarea că martorii nu au
declaraţiile date la urmărirea penală nu ar fi făcut nicio dovadă în sensul celor susţinute,
dat amănunte legate de semnalmentele aces- nefiind înregistrată vreo sesizare
tuia, iar în situaţia în care aceste declaraţii ar administrativă sau plângere penală împotriva
fi fost date la sugestia şi sub presiunea procurorilor care i-au audiat, iar pe de altă
organelor de urmărire penală, s-ar fi plâns parte, menţiunile înscrise de martori la finalul
organelor abilitate pentru a se face cercetări declaraţiilor date în faţa organelor de
cu privire la acest fapt, denunţând eventualele anchetă penală, în sensul că au citit cele
presiuni exercitate asupra lor. consemnate, iar acestea corespund
De asemenea, faptul că martorii nu au fost adevărului. În plus, unele dintre declaraţii au
trimişi în judecată pentru săvârşirea fost date de martori în prezenţa apărătorului
infracţiunii ales al inculpatului, ceea ce constituie încă o
de mărturie mincinoasă nu poate constitui un garanţie că audierea lor de către procuror s-a
argument în favoarea nevinovăţiei realizat cu respectarea tuturor normelor
inculpatului (Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. procedurale, iar aspectele consemnate în
3112/2004, conform www.scj.ro). cuprinsul acestora corespund cu împrejurările
relatate de martori (Î.C.C.J., s. pen., dec. nr.
2. Retractarea declaraţiilor martorilor. 2951/2014, conform www.scj.ro).
Condiţii
Dispoziţiile procesual penale nu conferă o 3. Nerespectarea dispoziţiilor privind
valoare probatorie superioară declaraţiilor audierea martorilor. Sancţiune
date în faza de urmărire penală, însă, pentru Neconsemnarea în declaraţie a orei de
ca acestea să poată fi înlăturate din începere şi de încheiere a declaraţiilor
examinarea materialului probator, este martorilor nu constituie un motiv de nulitate
absolută (Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 2234/2010, analizei declaraţiilor sale în complexul
conform www.scj.ro). întregului material probator (T.S., s. pen.,
dec. nr. 1746/1971, în CD, p. 447).
4. Nesemnarea declaraţiei de către
martor la rubrica depunerii jurământului 7. Imposibilitatea stabilirii persoanei
Cererea inculpatului de a fi excluse în faţa căreia a fost dată declaraţia
declaraţiile martorilor, cu motivarea că nu au martorului. Consecinţe
semnat în rubrica alocată depunerii Actele de urmărire penală efectuate de
jurământului, nu va fi însuşită, întrucât altcineva decât de către procuror sau de
respectivele declaraţii au fost semnate de cei către un organ al poliţiei judiciare, delegat în
în cauză, pe fiecare filă, însuşindu-şi astfel acest sens de procuror, sunt lovite de
relatările făcute în faţa organelor judiciare. nulitate absolută, pentru încălcarea
Pe de altă parte, lipsa semnăturilor în rubrica dispoziţiilor referitoare la competenţa
aferentă jurământului nu duce automat la materială (competenţă funcţională, în opinia
concluzia că acesta nu a fost rostit de noastră). În cazul martorei, la dosarul de
martori, putând fi vorba de o eroare urmărire penală există o singură declaraţie
materială. În fine, sinceritatea unui martor în olografă, care nu poartă nicio menţiune din
legătură cu aspectele declarate nu se care să rezulte că audierea acesteia s-ar fi
examinează exclusiv prin prisma semnăturii făcut de către procuror sau de către un organ
pe care o depune la rubrica alocată din cadrul poliţiei judiciare, eventual delegat
jurământului. Prin urmare, nefiind vorba de de procuror. La finalul declaraţiei respective
probe obţinute în mod nelegal, în sensul există două semnături, una dintre ele sub
prevederilor menţiunea unui nume şi a calităţii de
art. 102 C. pr. pen., solicitarea inculpatului de psiholog (menţiune în limba spaniolă) a
excludere a celor două declaraţii nu va fi semnatarului. În cuprinsul rechizitoriului se
însuşită (T. Bistriţa-Năsăud, încheierea pen. precizează că această declaraţie a fost dată
nr. 21/CC/2015, conform www.legal-land.ro). în prezenţa unui psiholog, în timp ce martora
era cazată într-un centru de asistenţă minori
5. Valoarea probatorie a declaraţiilor din Spania. Tribunalul a constatat că, pe baza
martorului actelor dosarului de urmărire penală, nu se
Legătura de rudenie nu constituie în sine o poate stabili cum a ajuns această declaraţie
prezumţie a lipsei de obiectivitate, iar la acel dosar, neputând reţine, astfel cum s-a
organul judiciar nu are dreptul să înlăture învederat de către procurorul de şedinţă, că
declaraţia unui martor numai pentru acest este evident că, din moment ce a ajuns la
motiv. Instanţa poate aprecia sinceritatea dosarul respectiv, declaraţia a fost dată în
martorului rudă numai în urma analizei faţa unui organ de poliţie şi că nevizarea sa
declaraţiei în complexul materialului pro- de către un astfel de organ ar fi fost
bator, organele judiciare având dreptul de a rezultatul unei simple erori. Neataşarea la
asculta ca martor, în principiu, orice dosarul de urmărire penală a dovezii de
persoană care are cunoştinţă despre cauză trimitere nu constituie o probă categorică a
(Î.C.C.J., s. pen., dec. faptului că declaraţia a fost luată de către
nr. 1387/2006, în C 76, p. 156). organul de poliţie şi depusă apoi de acesta la
dosar. Instanţei nu i se poate cere să
6. Declaraţiile martorului. Valoare speculeze sub acest aspect sau cu privire la
probatorie cauzele pentru care, pe declaraţia analizată,
Calitatea martorului de rudă cu una dintre nu există o menţiune care să ateste că
părţi nu diminuează în principiu valoarea audierea martorei s-a făcut de către un organ
probatorie a declaraţiei sale; potrivit al poliţiei judiciare. Esenţial este faptul că pe
prevederilor art. art. 103 alin. (1) C. pr. pen., declaraţia respectivă nu se află nicio
probele neavând valoare prestabilită, instanţa menţiune care să ateste că persoana pretins
nu poate înlătura, ca nesinceră, declaraţia vătămată a fost audiată de către un organ al
unui martor numai pentru acest motiv. poliţiei judiciare, în condiţiile în care era
Legătura de rudenie neconstituind prin sine obligaţia organelor de urmărire penală să
însăşi o prezumţie a lipsei de obiectivitate, întocmească actele procedurale în aşa fel
instanţa poate ajunge la concluzie cu privire încât să fie clară respectarea legalităţii la
la sinceritatea martorului numai în urma momentul administrării probatoriului. Pentru
a se verifica întrunirea condiţiilor art. 201 C către procurorul de şedinţă, întrucât acest
pr. pen., şi anume dacă a existat o delegare text de lege prevede că doar organul de
de către procuror a organului de cercetare cercetare penală poate efectua acte care nu
penală, mai întâi ar trebui să se stabilească suferă amânare, chiar dacă acestea privesc o
faptul că audierea s-a efectuat de către un cauză care nu este de competenţa sa. Or,
astfel de organ, or, acest lucru nu rezultă din astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a probat
actele dosarului şi nici nu poate fi reţinut pe că audierea martorei s-a realizat de către un
baza unor presupuneri. Neprobarea acestui organ de cercetare penală (C. Apel Bucureşti,
aspect a împiedicat instanţa să reţină s. I pen., dec. pen. nr. 1560/2014,
validitatea mijlocului de probă şi faţă de nepublicată).
dispoziţiile art. 60 C. pr. pen., invocat de
JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ
JURISPRUDENŢA INSTANŢELOR vătămare. Într-adevăr, potrivit prevederilor
DE JUDECATĂ art. 282 C. pr. pen., încălcarea unei
asemenea dispoziţii legale atrage nulitatea
1. Audierea martorului minor actului atunci când s-a adus o vătămare care
Încălcarea prevederilor art. 124 C. pr. pen., nu poate fi înlăturată decât prin anularea
potrivit cărora audierea ca martor a minorului acelui act numai dacă a fost invocată de
care nu a împlinit 14 ani se face în prezenţa partea interesată, prezentă în instanţă, în
unuia dintre părinţi, nu atrage nulitatea cursul efectuării actului ori cel mai târziu
hotărârii dacă părţile, fiind prezente la până la următorul termen de judecată cu
ascultarea lui, nu au învederat că procedeul procedura completă (T.S., s. pen., dec. nr.
instanţei este nelegal şi că le-ar aduce vreo 417/1971, în C 3,
p. 339).
Secţiunea a 5-a
Protecţia martorilor
LEGISLAŢIE CONEXĂ
Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor
JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ
JURISPRUDENŢA INSTANŢELOR acordă acestuia statutul de martor ameninţat
DE JUDECATĂ şi dispune una ori mai multe dintre măsurile
de protecţie prevăzute la
1. Acordarea statutului de martor art. 126 sau art. 127, după caz.
ameninţat Cu referire la cererea formulată, martorul
Cererea martorului de a fi audiat fără ca nu a furnizat nicio dovadă concretă în acest
inculpatul să fie prezent a fost calificată ca sens, simpla împrejurare că lucrează la
fiind o cerere de acordare a calităţii de şcoala din cartierul unde are domiciliul şi
martor ameninţat, numai în aceste condiţii inculpatul neconstituind o dovadă prin ea
putându-se dispune audierea în condiţiile însăşi. De altfel, o astfel de măsură nu ar
solicitate. Potrivit art. 125 avea niciun efect concret în condiţiile în care
C. pr. pen., în cazul în care există o declaraţiile martorului şi datele sale de
suspiciune rezonabilă că viaţa, integritatea identificare există deja la dosarul de urmărire
corporală, libertatea, bunurile sau activitatea penală. În ceea ce priveşte argumentul
profesională a martorului ori a unui membru invocat de martor, potrivit căruia audierea în
de familie al acestuia ar putea fi puse în şedinţă publică este de natură a-i crea
pericol ca urmare a datelor pe care le probleme de imagine, acest aspect poate fi
furnizează organelor judiciare sau a rezolvat prin declararea nepublică a şedinţei
declaraţiilor sale, organul judiciar competent (J. Sector 5 Bucureşti, încheierea din data de
14.04.2014, nepublicată).
JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ
JURISPRUDENŢA CURŢII necesitatea menținerii respectivelor măsuri,
CONSTITUŢIONALE poate determina nulitatea relativă a probelor
astfel obținute, potrivit art.282 C.pr.pen.
Este necesar ca legiuitorul să
1. Dispozițiile art.126 alin.(6) din C.pr.pen.
reglementeze, în mod expres, care este
sunt neconstituționale. În prezent, aceste
organul judiciar competent să verifice
dispoziții, reglementează, de fapt,
necesitatea menținerii sau încetării acestor
menținerea, în etapa judecății, a unei
măsuri și procedura prin care se realizează
restrângerii excepționale a exercitării
această verificare (C.C.R., dec. nr.
dreptului la apărare al inculpatului, fără a
248/16.04.2019, publicată în M.Of. nr.
menționa procedura prin care poate fi
494/19.06.2019).
verificată necesitatea menținerii acestor
măsuri, condițiile încetării lor și organul
judiciar căruia îi revin atribuțiile JURISPRUDENŢA INSTANŢELOR
corespunzătoare realizării unor astfel de DE JUDECATĂ
verificări. Însă menținerea unei astfel de
restrângeri, coroborată cu lipsa unei 1. Procedura de cameră preliminară.
proceduri expres reglementate de încetare a Posibilitatea contestării ordonanţei prin
sa, atunci când condițiile existente în cauză care s-a acordat statutul de martor
nu mai impun ca aceasta să continue, ameninţat
echivalează cu o restrângere nelegală a Acordarea statului de martor ameninţat
exercitării dreptului fundamental analizat. reprezintă un act de oportunitate în cadrul
Mai mult, administrarea, în cursul judecății, a urmăririi penale, iar nu unul de legalitate,
probei cu martori, în condițiile menținerii procurorul putând aprecia că faţă de un
măsurilor de protecție a martorilor dispuse în anumit martor sunt suspiciuni rezonabile din
cursul urmăririi penale, deși nu mai subzistă care să rezulte necesitatea acordării unei
protecţii speciale. Astfel, în cursul urmăririi cameră preliminară din 1.02.2017,
penale, procurorul a apreciat că se impune nepublicată).
acordarea statului de martor ameninţat şi
audierea în calitate de martor sub o altă 3. Martor ameninţat. Măsura de
identitate, având în vedere atât temerea protecţie prevăzută de art. 126 alin. (1)
martorului faţă de inculpaţii din cauză, cât şi lit. c) C. pr. pen. şi măsura de protecţie
împrejurarea că din dosarele disjunse din prevăzută de art. 126
această cauză martorul a avut şi are alin. (1) lit. d) C. pr. pen. Distincţii.
posibilitatea să efectueze conspirat Obligativitatea semnării declaraţiei prin
înregistrări audio/video cu relevanţă pseudonim
probatorie în cauzele respective. Motivele Semnarea declaraţiei prin pseudonim
care l-au determinat pe procuror să reprezintă una dintre diferenţele dintre
aprecieze cu privire la acordarea statului de măsura de protecţie prevăzută de art. 126
martor ameninţat nu pot fi supuse cenzurii în alin. (1) lit. c) C. pr. pen. („protecţia datelor
procedura de cameră preliminară cât timp de identitate, prin acordarea unui pseudonim
pentru luarea acestei declaraţii au fost cu care martorul va semna declaraţia sa”) şi,
respectate dispoziţiile legale. În ceea ce respectiv, art. 126 alin. (1) lit. d) C. pr. pen.
priveşte criticile aduse conţinutului acestei („audierea martorului fără ca acesta să fie
declaraţii şi împrejurărilor în care acest prezent, prin intermediul mijloacelor
martor a perceput aspecte legate de audiovideo de transmitere, cu vocea şi
prezenta cauză, acestea vor fi avute în imaginea distorsionate, atunci când celelalte
vedere la soluţionarea pe fond a cauzei, măsuri nu sunt suficiente”). În privinţa
neconstituind veritabile motive de nulitate, acestei din urmă măsuri de protecţie, sunt
acest martor putând fi reaudiat, în condiţii de incidente dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. pr.
contradictorialitate, cu respectarea pen., potrivit cărora, în cazul audierii
dispoziţiilor art. 126-127 C. pr. pen. (C. Apel martorului de către procuror, declaraţia care
Bucureşti, încheierea judecătorului de se depune la dosarul cauzei este semnată
cameră preliminară nr. 940/C/2014, doar de către procuror, martorul semnând
nepublicată). (cu semnătura sa reală) doar declaraţia
transcrisă, care se păstrează într-un loc
2. Procedura de cameră preliminară. special, în condiţii de confidenţialitate. Prin
Posibilitatea contestării ordonanţei prin urmare, în cazul martorului ameninţat faţă de
care s-a acordat statutul de martor care s-a dispus măsura de protecţie
ameninţat prevăzută în art. 126 alin. (1) lit. c) C. pr.
Excepţia invocată de către inculpat privind pen., nu există, aşa cum se întâmplă în cazul
nulitatea ordonanţei prin care s-a dispus martorului ameninţat faţă de care s-a luat
acordarea statutului de martor ameninţat măsura de protecţie prevăzută în art. 126
pentru trei persoane a fost respinsă ca alin. (1) lit. d) C. pr. pen., două declaraţii, şi
neîntemeiată, pentru următoarele anume o declaraţie care nu se semnează de
considerente: reţinerea existenţei unei suspi- către acesta şi care se depune la dosarul de
ciuni rezonabile că viaţa, integritatea urmărire penală şi o transcriere semnată cu
corporală, libertatea, bunurile sau activitatea semnătura reală a acestuia, care se
profesională a martorului ori a unui membru păstrează în condiţii de confidenţialitate, în
de familie al acestuia ar putea fi puse în loc special. Există o singură declaraţie,
pericol ca urmare a datelor pe care martorul semnată cu pseudonimul acordat de
le furnizează organelor judiciare sau a procuror, care se depune la dosar. În lipsa
declaraţiilor sale este o chestiune de acestei semnări cu pseudonim, nu există
apreciere a procurorului, care priveşte temei- nicio dovadă a asumării prin semnătură a
nicia ordonanţei prin care se acordă statutul conţinutului declaraţiei de către martorul
de martor ameninţat şi se selectează măsura ameninţat, neexistând acea transcriere a
sau măsurile de protecţie ce se va/vor aplica, declaraţiei, semnată cu semnătura sa reală
nu legalitatea, neputând face obiectul de către martor, care poate fi verificată de
cenzurii din partea judecătorului de cameră către judecătorul învestit cu soluţionarea
preliminară în cadrul acestei proceduri (T. cauzei (T. Bucureşti, încheierea judecătorului
Bucureşti, încheierea judecătorului de de cameră preliminară din 1.02.2017,
nepublicată).
avocaţii acestora pot adresa întrebări
4. Martor ameninţat. Măsura de martorului, organul judiciar având
protecţie prevăzută de art. 126 alin. (1) posibilitatea de a respinge acele întrebări
lit. c) C. pr. pen. Participarea avocatului care ar putea conduce la identificarea
la luarea declaraţiei martorului. Or, dacă este permisă
În cazul dispunerii măsurii de protecţie participarea avocaţilor inculpatului, în
prevăzută în art. 126 alin. (1) lit. c) C. pr. modalitatea anterior menţionată, la audierea
pen., apărătorii inculpatului au dreptul să unui martor în beneficiul căruia s-a luat
participe la audierea de către procuror a măsura care asigură cel mai înalt nivel de
martorului ameninţat, exercitarea acestui protecţie, ar fi nefiresc, cu atât mai mult cu
drept fiind condiţionată de formularea unei cât este şi neprevăzut de lege, să nu se
cereri în acest sens, în baza art. 92 C. pr. permită participarea acestora la audierea
pen., fiind încunoştinţaţi în modalităţile martorului ameninţat în privinţa căruia s-a
prevăzute în art. 92 alin. (2) C. pr. pen. cu dispus măsura de protecţie prevăzută în art.
privire la data şi ora la care se intenţionează 126 alin. (1) lit. c) C. pr. pen. În aceste
efectuarea audierii. Aceştia sunt prezenţi în condiţii, neparticiparea avocaţilor inculpatului
aceeaşi încăpere cu martorul şi cu organul de la audierea martorilor protejaţi faţă de care
urmărire penală, aşa cum se întâmplă şi în s-a dispus luarea măsurii prevăzute în art.
cazul audierii unui martor faţă de care nu 126 alin. (1) lit. c) C. pr. pen. constituie o
s-au dispus măsuri de protecţie, diferenţa încălcare a dispoziţiilor art. 92 alin. (2) C. pr.
fiind dată de faptul că în declaraţie sunt pen. (T. Bucureşti, încheierea judecătorului
menţionate datele de identificare, nereale, de cameră preliminară din 1.02.2017,
acordate de organul de urmărire penală, iar nepublicată).
declaraţia se semnează cu pseudonimul 5. Martor ameninţat. Măsura de
acordat de organul de urmărire penală. În protecţie prevăzută de art. 126 alin. (1)
acelaşi sens, în ipoteza în care cauza ajunge lit. c) C. pr. pen. Obligativitatea
în faza judecăţii şi se încuviinţează înregistrării audio-video
reaudierea martorilor cu identitate protejată Declaraţiile martorului protejat faţă de care
care beneficiază de măsura de protecţie s-a dispus măsura de protecţie prevăzută în
prevăzută în art. 126 alin. (1) lit. c) art. 126 alin. (1) lit. c) C. pr. pen. se
C. pr. pen., martorii vor fi audiaţi fiind înregistrează prin mijloace tehnice video şi
prezenţi în sala de judecată, urmând să audio.
semneze declaraţia cu pseudonimul acordat, Prin martori protejaţi, art. 129 C. pr. pen.
protecţia pe care o implică această măsură are în vedere, în principiu, toate persoanele
privind exclusiv datele de identitate. În care au primit statutul de martor ameninţat
situaţia în care se apreciază că, pentru şi în privinţa cărora s-au dispus una sau mai
ocrotirea martorului, este necesar să nu i se multe măsuri de protecţie prevăzute de art.
poată observa fizionomia, se impune a fi 126 sau art. 127 C. pr. pen. În situaţiile în care
luată măsura de protecţie prevăzută la art. intenţia legiuitorului a fost ca anumite
126 alin. (1) lit. d) C. pr. pen. Pentru a dispoziţii ale art. 129 C. pr. pen. să privească
concluziona că apărătorii inculpatului pot exclusiv pe martorul ameninţat faţă de care
participa la această audiere în modalitatea s-a încuviinţat măsura de protecţie prevăzută
descrisă mai sus, judecătorul are în vedere în art. 126 alin. (1) lit. d) C. pr. pen. sau art.
faptul că nu se prevede, în cazul acestei 127
măsuri de protecţie, nicio derogare de la lit. d) C. pr. pen., a prevăzut acest lucru în
procedura obişnuită, aşa cum se întâmplă în mod expres în conţinutul art. 129 C. pr. pen.,
cazul martorului ameninţat care beneficiază sau acest lucru rezultă neechivoc din
de măsura de protecţie prevăzută în art. 126 reglementare (alineatele 5 şi 6 ale aceluiaşi
alin. (1) lit. d) C. pr. pen. În cazul acestei din articol). Astfel, art. 129
urmă măsuri de protecţie, potrivit art. 129 alin. (1) conţine dispoziţii care privesc doar
alin. (1) şi (3) C. pr. pen., martorul nu este pe martorii ameninţaţi faţă de care s-a
prezent fizic în locul unde se află organul încuviinţat măsura de protecţie prevăzută în
judiciar, fiind audiat prin intermediul art. 126 alin. (1) lit. d)
mijloacelor audiovideo de transmitere, cu C. pr. pen. sau art. 127 lit. d) C. pr. pen.,
imaginea şi vocea distorsionate, însă întrucât dispoziţia legală se referă expres şi
subiecţii procesuali principali, părţile şi exclusiv la această categorie de martori
ameninţaţi. De asemenea, art. 129 alin. (3) suspectului sau inculpatului, ipoteze în care
C. pr. pen. priveşte, de asemenea, doar să se accepte neînregistrarea declaraţiei.
această categorie de martori ameninţaţi, Nerespectarea acestei dispoziţii legale care
făcându-se trimitere în mod expres la instituie obligativitatea înregistrării
alin. (1) al aceluiaşi articol. declaraţiei martorului protejat conduce la
Dispoziţiile art. 129 alin. (5) şi (6) vizează imposibilitatea verificării modului în care
evident doar pe martorul ameninţat faţă de audierea acestor martori a avut loc, o
care s-a luat măsura de protecţie prevăzută înregistrare putând să releve aspecte de
de art. 126 alin. (1) lit. d) C. pr. pen. şi, nelegalitate sau elemente care să poată
respectiv, art. 127 lit. d) C. pr. pen., pentru că fundamenta concluzia nesincerităţii
doar în cazul acestei măsuri de protecţie, martorilor. Ceea ce deosebeşte audierea
declaraţia aflată la dosarul de urmărire martorilor care nu beneficiază de măsuri de
penală nu se semnează de către martor, în protecţie de cea a martorilor faţă de care
cazul măsurii prevăzute în art. 126 alin. (1) s-au dispus astfel de măsuri este faptul că
lit. c) C. pr. pen. şi martorii protejaţi, chiar şi prin măsuri de
art. 127 lit. e) C. pr. pen., declaraţia fiind protecţie cum sunt cele de la art. 126 alin.
semnată cu pseudonimul acordat. Prin (1) lit. a) şi b)
urmare, ori de câte ori textul nu s-a referit C. pr. pen., care nu presupun o ascundere a
expres la martori ameninţaţi faţă de care s-a datelor reale de identitate, sunt supuşi unui
dispus o anumită măsură de protecţie sau anumit control de autoritate din partea
acest lucru nu rezultă în mod neechivoc, organului de urmărire penală şi pot fi
legiuitorul a avut în vedere pe toţi martorii influenţaţi în declaraţii, putând avea anumite
„protejaţi”. interese de a acţiona conform dorinţei
În acest context, obligativitatea înregistrării organului judiciar sau fiind îndatoraţi moral
declaraţiei martorului protejat, prevăzută în faţă de efortul de protejare a lor. Or, în
art. 129 alin. (4) C. pr. pen., precum şi această situaţie, este firesc ca legislaţia să
obligativitatea înaintării suportului pe care a conţină dispoziţii prin care aceste măsuri de
fost înregistrată declaraţia martorului, în protecţie să restrângă într-o cât mai mica
cursul urmăririi penale, în original, sigilat cu măsură posibilitatea exercitării dreptului la
sigiliul parchetului, instanţei competente, apărare şi să ofere mijloace suplimentare
împreună cu dosarul cauzei, prevăzută în art. organului judiciar învestit cu rechizitoriul de a
129 alin. (7) C. pr. pen., subzistă şi în cazul în stabili respectarea legalităţii şi, eventual,
care măsura de protecţie dispusă în cauză a valoarea probantă a acestor declaraţii (T.
fost cea prevăzută în art. 126 alin. (1) lit. c) Bucureşti, încheierea judecătorului de
C. pr. pen. Caracterul imperativ al cameră preliminară din 1.02.2017,
prevederilor art. 129 alin. (4) C. pr. pen. este nepublicată).
evident, nefiind stipulate, ca în cazul audierii
JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ
JURISPRUDENŢA INSTANŢELOR dispoziţiilor art. 129 alin. (4) C. pr. pen. S-a
DE JUDECATĂ constatat că organul de cercetare penală s-a
aflat într-o imposibilitate obiectivă de
1. Modalitatea de audiere a martorului înregistrare a declaraţiei martorilor protejaţi,
ameninţat aspect reliefat la finalul declaraţiilor
În cursul procedurii de cameră preliminară prin menţiunea „declaraţia nu a fost
s-a solicita excluderea declaraţiilor martorilor înregistrată audio/video din lipsa mijloacelor
cu identitate protejată, ca urmare a încălcării tehnice”. Judecătorul de cameră preliminară
a apreciat că declaraţiile martorilor protejaţi
au fost date în conformitate cu dispoziţiile
art. 125-129 C. pr. pen. şi nu se impune
înlăturarea acestora din ansamblul proba-
toriu administrat în cauză în susţinerea
acuzaţiilor penale. De altfel, dispoziţiile art.
110 C. pr. pen., intitulat „Consemnarea
declaraţiilor”, în alin. (5) teza finală prevede
expres că „Atunci când înregistrarea nu este
posibilă, acest lucru se consemnează în
declaraţia suspectului sau inculpatului, cu
indicarea concretă a motivului pentru care
înregistrarea nu a fost posibilă” (Î.C.C.J., s.
pen., încheierea nr. 923/2016, nepublicată).
PROBELE, MIJLOACELE DE PROBĂ ŞI PROCEDEELE PROBATORII ART. 129-131