Sunteți pe pagina 1din 8

1. Definitia si avantajele radiologiei interventionale.

Definitie

Radiologia Interventionala (RI) este o subspecialitate de radiologie-


imagistica medicala ce reuneste totalitatea metodelor si tehnicilor
instrumentale de abord percutan ghidat radio-imagistic, practicate in scop
diagnostic sau/si terapeutic.

Avantaje

 Majoritatea procedurilor pot fi realizate la pacienţi din ambulator sau


necesită o spitalizare scurtă.

 De obicei nu este necesară anestezia generală.

 Sunt reduse în mod semnificativ riscurile, durerea şi timpul de recuperare.

 Procedurile sunt mai puţin costisitoare decât chirurgia sau alte


alternative.

2. Proceduri realizate prin radiologie interventionala


(clasificare si exemple).

Intervenţii vasculare

 Angiografia.
 Angioplastia cu balon.
 Plasarea de stenturi la nivelul vaselor de sânge.
 Chimioterapia în cancer prin intermediul cateterelor.
 Embolizarea endovasculară.
 Recanalizarea endovasculară şi tromboliza.
 TIPS.
 Accesul venos pe termen lung pentru dializă şi administrarea de
medicamente.
 Biopsii hepatice transjugulare.
 Recuperarea intravasculară a dispozitivelor.
 Plasarea de filtre la nivelul VCI.

Intervenţii non - vasculare
 Drenajul abceselor .
 Aspirarea lichidului pleural şi de ascită în scop diagnostic şi terapeutic.
 Puncţie aspirativă tiroidiană cu ac fin ghidată ecografic.
 Biopsie hepatică ghidată ecografic.
 Drenaj biliar pentru canale biliare hepatice obstrucţionate.
 Nefrostomii percutanate şi stentări.
 Ablaţia prin radiofrecvenţă a tumorilor.
 Gastrostome de alimentare.
 Bipsie cu ac ghidată CT.
 PTC şi drenaj transhepatic percutanat.
 Nefrostomie percutanată şi stentarea anterogradă.
 Colecistostomie ghidată ecografic.
 TRUS - Biopsii prostatice.

3. Angioplastia si stentingul vascular: definitie si indicatii.

Definitie
 Utilizate pentru a debloca arterele îngustate de la nivelul membrelor
inferioare, rinichilor, ficatului sau într-o altă regiune a corpului.

 Deschid arterele blocate sau îngustate prin inserarea unui balon mic la
nivelul vasului şi umflarea acestuia.

 Baloanele sunt inserate cu ajutorul unor catetere subţiri pentru a


funcţiona la nivelul afectat, fără a fi nevoie de intervenţie chirurgical ă
clasică.

 Procedură minim invazivă pentru îmbunătăţirea fluxului sangvin în artere.

 Chirurgul introduce un cateter cu balon la locul respectiv.

 Balonul este umflat pentru a deschide artera, dezumflat şi apoi îndep ărtat.

 Stentarea vasculară poate fi realizată în acelaşi timp.

 Stentul este un dispozitiv permanent lăsat la nivelul arterei.

 Ajută la vindecarea arterei în poziţie deschisă după angioplastie.


Indicatii
 Boală vasculară periferică.

 Hipertensiune renală vasculară.

 Menţinerea unui acces pentru hemodializă.

 Boala carotidiană.

 Boala coronariană.

4. Embolizarea cu ajutorul cateterelor: definitie si indicatii


de utilizare.

Definitie

 “Embolizare” – metodă de a bloca vasele de sânge care au mai multe


efecte negative decât pozitive.
 Materialul este trecut prin cateterul care are vârful plasat în vasul care
trebuie blocat sau în vecinătatea acestuia.
 Este foarte util în controlul hemoragiilor excesive sau pentru a întrerupe
aportul sangvin la o tumoră.
 Embolizarea terapeutică serveşte la eliminarea AVM.
 Embolus-ul – medicament sau material sintetic folosit în blocajul vasului
de sânge.

Indicatii

 Controlarea sângerării cauzate de leziuni, tumori sau ulcer


gastric.

 Pentru a întrerupe aportul sangvin tumoral. Poate fi folosită în


asociere cu chimioterapia.

 Pentru a trata tumori benigne fibroase de la nivelul uterului – o


alternativă la histerectomie. Tumorile fibroase multiple pot fi
tratate într-un singur timp.
 Excelentă pentru tratamentul AVM (cominicare anormală între o
arteră şi o venă, ca un “scutcircuit”).

 Tratamentul anevrismelor cerebrale.

 Tratamentul hemangioamelor.

5. Beneficiile punctiei biopsie mamara ecoghidata.


 Biopsia histologică percutană are o valoare deosebită în diagnosticul
leziunilor mamare, atât în strategiile de screening cât şi în cele de diagnostic.

 În cazul leziunilor maligne în care intervenţia chirurgicală este primul pas


terapeutic puncţia biopsică pozitivă permite planificarea corespunzătoare a
tipului de intervenţie.

 Biopsia percutană ghidata ecografic permite extragerea mai multor


fragmente tisulare cu examen histopatologic consecutiv, metoda fiind mai
ieftina si mai rapid de efectuat.

 Modificările cicatriciale secundare sunt minime pe clişeele mamografice


ulterioare.

  În cazul leziunilor maligne în care este necesară instituirea chimioterapiei


neoadjuvante

 Biopsia percutană are valoare deosebită şi în cazul leziunilor benigne, „triplul


test” negativ (respectiv examen clinic negativ, mamografie şi/sau ecografie
negativă şi biopsie negativă) evitând intervenţiile chirurgicale inutile.

6. Complicatiile punctiei biopsie mamara.


 Complicaţiile de genul infecţiilor, a hematoamelor sau a pneumotoracelui
sunt extrem de rare (1 la 1000 de proceduri)

 Complicatiile semnificative depind de localizare

 Cele mai frecvente sunt hematoamele si echimozele

 Exista un risc, atunci cand fragmentele biopsiate sunt foarte mici (citeva
celule), de a rata celulele problematice rezultind un raspuns fals negativ al
testului. 
 Mai exista riscul ca aceste celule sa fie insuficiente pentru a se stabili un
diagnostic definitiv. 

7. Indicatiile punctiei biopsie renala.


 orice patologie renală pentru care examenul anatomo-patologic al
ţesutului renal prelevat prezintă un beneficiu terapeutic; 
 sindromul nefrotic
 insuficienţa renală acută care nu este determinată de necroza tubular ă
acută; 
 proteinurie sau hematurie de cauză necunoscută;  
 afecţiuni sistemice asociate cu disfuncţie renală precum: lupusul
eritematos sistemic (LES), sindromul Goodpasture, granulomatoza
Wegener pentru a confirma afectarea renală; 
 suspectarea rejetului de grefă renală, pentru a o diferenţia de alte cauze de
insuficienţă renală; 
 insuficienţă renală acută care, după 3 săptămâni de tratament nu prezint ă o
îmbunătăţire, ameliorare a funcţiei renale; 
 glomerulonefrita rapid progresivă; 
 pentru ghidarea tratamentului: pentru a vedea dacă sub tratamentul actual
afectarea renală s-a ameliorat sau s-a agravat. 
 In cazul glomerulonefritelor post-infectioase punctia biopsiei renale sunt
indicate in cazul
- absenţa infecţiei înaintea debutului; 
- absenţa scăderii complementului; 
- absenţa dovezii serologice pentru infecţia streptococică;  
- persistenţa anemiei după eliminarea edemelor şi după excluderea
unei anemii carenţiale pre-existente; 
- prezenţa sindromului nefrotic asociat cu elemente de nefrit ă
acută: hematurie macroscopică, hipertensiune arterială în
absenţa edemelor, retenţie azotată nejustificată de oligurie;  
- hipertensiune arterială peste 3 săptămâni; 
- hematurie macroscopică peste 3 săptămâni; 
- C3 (fracţiune serică a complementului) scăzută peste 8
săptămâni; 
- proteinurie şi hematurie peste 6 luni; 
- hematurie microscopică persistentă peste 12-18 luni
- vârstă sub 2 ani; 
- azotemie fără alte semne clinice; 
- istoric anterior de boli renale; 
- simptomatologie sistemică precum febră, artralgii, artrită,
afectare hepatică, hematologică; 
- oligurie şi/sau azotemie cu durata mai mare de 2 săptămâni

8. Contraindicatiile (absolute si relative) ale biopsiei renale.


Dintre contraindicaţiile absolute enumerăm:

- rinichiul unic congenital; 


- rinichi unic ectopic; 
- rinichiul în potcoavă; 
- malrotaţii renale; 
- diateze hemoragice necorectate; 
- refuzul pacientului; 

Dintre contraindicaţiile relative amintim: 

- hipertensiunea arterială severă necontrolată; 


- infecţie urinară; 
- boală renală cronică stadiul 5; 
- rinichiul polichistic; 
- rinichi cu dimensiuni reduse ce pledează pentru o boală renală cronic ă;  
- deformări severe ale coloanei vertebrale; 
- obezitatea; 
- incapacitatea de a sta nemişcat pe parcursul procedurii.
- neoplasm renal (risc de diseminare a celulelor tumorale în cursul manevrei)

9. Biopsia hepatica definitie si indicatii.

Definitie
Prin biopsie hepatica (numita si punctie biopsie hepatica sau punctia ficatului),
se extrage un mic fragment de ficat pentru examinare morfopatologica

Indicatii
Sunt numeroase situatiile in care este necesara biopsia hepatica, fara
efectuarea ei nefiind posibil diagnosticul corect si desigur nici tratamentul
corect. Cele mai frecvente situatii in care biopsia hepatica este necesara sunt:
 Hepatite cronice cu virus C, D sau B

 Tumori hepatice descoperite la ecografie sa examen computer tomograf

 Icter de cauza neprecizata

 Hepatomegalie (marirea ficatului) de cauza necunoscuta

 Analize de laborator care sugereaza o boala de ficat, dar nu pot preciza


diagnosticul

 Febra de cauza neprecizata

 Boala de ficat de cauza medicamentoasa, alcoolica, boli de sange, etc

 Urmarirea evolutiei starii ficatului la bolnavul care a primit un transplant


de ficat (urmarirea rejetului hepatic)

10. Riscuri si complicatii ale punctiei biopsie hepatica.


Exista riscuri, dar in cazul biopsiei hepatice acestea sunt foarte rare, dar exista
chiar si un deces la 10.000 de biopsii hepatice. Cele mai semnalate incidente ale
punctiei hepatice sunt:

 sangerare la piele

 sangerare in ficat

 sangerare in peritoneu

 rupturi de ficat

 perforatia colecistului sau altui organ

Riscuri mai mari de complicatii au persoanele cu urmatoarele afectiuni:

 Ciroza hepatica avansata

 Hemangiom hepatic

 Chiste hepatice

 Alte tumori hepatice cu risc sangerand

 Tulburari de coagulare
 Persoane care iau tratamente anticoagulante, antiagregante trombocitare
sau antiinflamatoare nesteroidiene

 Infectii ale pielii din zona de biopsie