Sunteți pe pagina 1din 4

1. DEFINITIA SI AVANTAJELE RADIOLOGIEI INTERVENTIONALE.

Radiologia Interventionala (RI) este o subspecialitate de radiologie-imagistica medicala ce reuneste totalitatea


metodelor si tehnicilor instrumentale de abord percutan ghidat radio-imagistic, practicate in scop diagnostic
sau/si therapeutic
Avantaje:
 Majoritatea procedurilor pot fi realizate la pacienţi din ambulator sau necesită o spitalizare scurtă.
 De obicei nu este necesară anestezia generală.
 Sunt reduse în mod semnificativ riscurile, durerea şi timpul de recuperare.
 Procedurile sunt mai puţin costisitoare decât chirurgia sau alte alternative.

2. PROCEDURI REALIZATE PRIN RADIOLOGIE INTERVENTIONALA (CLASIFICARE SI EXEMPLE).


 Intervenţii vasculare
-Angiografia.
-Angioplastia cu balon.
-Plasarea de stenturi la nivelul vaselor de sânge.
-Chimioterapia în cancer prin intermediul cateterelor.
-Embolizarea endovasculară.
-Recanalizarea endovasculară şi tromboliza.
-TIPS.
-Accesul venos pe termen lung pentru dializă şi administrarea de medicamente.
-Biopsii hepatice transjugulare.
-Recuperarea intravasculară a dispozitivelor.
-Plasarea de filtre la nivelul VCI.

 Intervenţii non - vasculare


-Drenajul abceselor .
-Aspirarea lichidului pleural şi de ascită în scop diagnostic şi terapeutic.
-Puncţie aspirativă tiroidiană cu ac fin ghidată ecografic.
-Biopsie hepatică ghidată ecografic.
-Drenaj biliar pentru canale biliare hepatice obstrucţionate.
-Nefrostomii percutanate şi stentări.
-Ablaţia prin radiofrecvenţă a tumorilor.
-Gastrostome de alimentare.
-Bipsie cu ac ghidată CT.
-PTC şi drenaj transhepatic percutanat.
-Nefrostomie percutanată şi stentarea anterogradă.
-Colecistostomie ghidată ecografic.
-TRUS - Biopsii prostatice.

3. ANGIOPLASTIA SI STENTINGUL VASCULAR: DEFINITIE SI INDICATII.


 Utilizate pentru a debloca arterele îngustate de la nivelul membrelor inferioare, rinichilor, ficatului sau
într-o altă regiune a corpului.
 Deschid arterele blocate sau îngustate prin inserarea unui balon mic la nivelul vasului şi umflarea
acestuia.
 Baloanele sunt inserate cu ajutorul unor catetere subţiri pentru a funcţiona la nivelul afectat, fără a fi
nevoie de intervenţie chirurgicală clasică.
 Procedură minim invazivă pentru îmbunătăţirea fluxului sangvin în artere.
 Chirurgul introduce un cateter cu balon la locul respectiv.
 Balonul este umflat pentru a deschide artera, dezumflat şi apoi îndepărtat.
 Stentarea vasculară poate fi realizată în acelaşi timp.
 Stentul este un dispozitiv permanent lăsat la nivelul arterei.
 Ajută la vindecarea arterei în poziţie deschisă după angioplastie.
Indicatii:
 Boală vasculară periferică.
 Hipertensiune renală vasculară.
 Menţinerea unui acces pentru hemodializă.
 Boala carotidiană.
 Boala coronariană.

4. EMBOLIZAREA CU AJUTORUL CATETERELOR: DEFINITIE SI INDICATII DE UTILIZARE.


“Embolizare” – metodă de a bloca vasele de sânge care au mai multe efecte negative decât pozitive.
Materialul este trecut prin cateterul care are vârful plasat în vasul care trebuie blocat sau în vecinătatea
acestuia.
Este foarte util în controlul hemoragiilor excesive sau pentru a întrerupe aportul sangvin la o tumoră.
Embolizarea terapeutică serveşte la eliminarea AVM.
Embolus-ul – medicament sau material sintetic folosit în blocajul vasului de sânge.
Indicatii:
 Controlarea sângerării cauzate de leziuni, tumori sau ulcer gastric.
 Pentru a întrerupe aportul sangvin tumoral. Poate fi folosită în asociere cu chimioterapia.
 Pentru a trata tumori benigne fibroase de la nivelul uterului – o alternativă la histerectomie. Tumorile
fibroase multiple pot fi tratate într-un singur timp.
 Excelentă pentru tratamentul AVM (cominicare anormală între o arteră şi o venă, ca un “scutcircuit”).
 Tratamentul anevrismelor cerebrale.
 Tratamentul hemangioamelor.

5. BENEFICIILE PUNCTIEI BIOPSIE MAMARA ECOGHIDATA.


 Biopsia histologică percutană are o valoare deosebită în diagnosticul leziunilor mamare, atât în
strategiile de screening cât şi în cele de diagnostic.
 În cazul leziunilor maligne în care intervenţia chirurgicală este primul pas terapeutic puncţia biopsică
pozitivă permite planificarea corespunzătoare a tipului de intervenţie
 Biopsia percutană ghidata ecografic permite extragerea mai multor fragmente tisulare cu examen
histopatologic consecutiv, metoda fiind mai ieftina si mai rapid de efectuat.
 Modificările cicatriciale secundare sunt minime pe clişeele mamografice ulterioare.
 În cazul leziunilor maligne în care este necesară instituirea chimioterapiei neoadjuvante
 Biopsia percutană are valoare deosebită şi în cazul leziunilor benigne, „triplul test” negativ (respectiv
examen clinic negativ, mamografie şi/sau ecografie negativă şi biopsie negativă) evitând intervenţiile
chirurgicale inutile.
 Complicaţiile de genul infecţiilor, a hematoamelor sau a pneumotoracelui sunt extrem de rare (1 la 1000
de proceduri)

6. COMPLICATIILE PUNCTIEI BIOPSIE MAMARA.


 Complicatiile semnificative depind de localizare
 Cele mai frecvente sunt hematoamele si echimozele
 Exista un risc, atunci cand fragmentele biopsiate sunt foarte mici (citeva celule), de a rata celulele
problematice rezultind un raspuns fals negativ al testului.
 Mai exista riscul ca aceste celule sa fie insuficiente pentru a se stabili un diagnostic definitiv.
 Leziuni de vena sau artera axilara, sangerare abundenta, pneumotorax

7. INDICATIILE PUNCTIEI BIOPSIE RENALA.


 orice patologie renală pentru care examenul anatomo-patologic al ţesutului renal prelevat prezintă un
beneficiu terapeutic;
 sindromul nefrotic;
 insuficienţa renală acută care nu este determinată de necroza tubulară acută;
 proteinurie sau hematurie de cauză necunoscută;
 afecţiuni sistemice asociate cu disfuncţie renală precum: lupusul eritematos sistemic (LES), sindromul
Goodpasture, granulomatoza Wegener pentru a confirma afectarea renală;
 suspectarea rejetului de grefă renală, pentru a o diferenţia de alte cauze de insuficienţă renală;
 insuficienţă renală acută care, după 3 săptămâni de tratament nu prezintă o îmbunătăţire, ameliorare a
funcţiei renale;
 glomerulonefrita rapid progresivă;
 pentru ghidarea tratamentului: pentru a vedea dacă sub tratamentul actual afectarea renală s-a
ameliorat sau s-a agravat.

8. CONTRAINDICATIILE (ABSOLUTE SI RELATIVE) ALE BIOPSIEI RENALE.


Acestea se împart în contraindicaţii absolute şi relative.
 Dintre contraindicaţiile absolute enumerăm:
- rinichiul unic congenital;
- rinichi unic ectopic;
- rinichiul în potcoavă;
- malrotaţii renale;
- diateze hemoragice necorectate;
- refuzul pacientului;
- neoplasm renal (risc de diseminare a celulelor tumorale în cursul manevrei) .
 Dintre contraindicaţiile relative amintim:
- hipertensiunea arterială severă necontrolată;
- infecţie urinară;
- boală renală cronică stadiul 5;
- rinichiul polichistic;
- rinichi cu dimensiuni reduse ce pledează pentru o boală renală cronică;
- deformări severe ale coloanei vertebrale;
- obezitatea;
- incapacitatea de a sta nemişcat pe parcursul procedurii.

9. BIOPSIA HEPATICA DEFINITIE SI INDICATII.


Definitie: Starea ficatului se poate investiga acum prin metode moderne, cum ar fi IRM-ul hepatic, Fibroscanul şi
Fibrotestul. Biopsia sau puncţia hepatică, aşa cum este cunoscută mai degrabă, rămâne însă cea mai exactă
investigaţie. Prin biopsie hepatica (numita si punctie biopsie hepatica sau punctia ficatului), se extrage un mic
fragment de ficat pentru examinare morfopatologica.
Indicatii:
 Sunt numeroase situatiile in care este necesara biopsia hepatica, fara efectuarea ei nefiind posibil
diagnosticul corect si desigur nici tratamentul corect.
 Cele mai frecvente situatii in care biopsia hepatica este necesara sunt:
 Hepatite cronice cu virus C, D sau B
 Tumori hepatice descoperite la ecografie sa examen computer tomograf
 Icter de cauza neprecizata
 Hepatomegalie (marirea ficatului) de cauza necunoscuta
 Analize de laborator care sugereaza o boala de ficat, dar nu pot preciza diagnosticul
 Febra de cauza neprecizata
 Boala de ficat de cauza medicamentoasa, alcoolica, boli de sange, etc
 Urmarirea evolutiei starii ficatului la bolnavul care a primit un transplant de ficat (urmarirea rejetului
hepatic)

10. RISCURI SI COMPLICATII ALE PUNCTIEI BIOPSIE HEPATICA.


 Exista riscuri, dar in cazul biopsiei hepatice acestea sunt foarte rare, dar exista chiar si un deces la 10.000
de biopsii hepatice.
 Cele mai semnalate incidente ale punctiei hepatice sunt:
 sangerare la piele
 sangerare in ficat
 sangerare in peritoneu
 rupturi de ficat
 perforatia colecistului sau altui organ

Riscuri mai mari de complicatii au persoanele cu urmatoarele afectiuni:


 Ciroza hepatica avansata
 Hemangiom hepatic
 Chiste hepatice
 Alte tumori hepatice cu risc sangerand
 Tulburari de coagulare
 Persoane care iau tratamente anticoagulante, antiagregante trombocitare sau antiinflamatoare
nesteroidiene
 Infectii ale pielii din zona de biopsie