,,CUM SE SCRIE UN TEXT ȘTIINȚIFIC”

ILIE RAD
-recenzie-

Ilie Rad s-a născut la 18 februarie 1955, Nandra/

Luduş, jud. Mureş. este absolvent al Facultăţii de Filologie a
Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979). Doctor
în filologie (1998), profesor (din 2003) la Catedra de
Jurnalism a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi
ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” din
Cluj.

A iniţiat şi organizat (în colaborare cu colegii de catedră) zece simpozioane naţionale de

jurnalism, unele cu participare internaţională, ale căror lucrări le-a editat şi/sau prefaţat: Curente
şi tendinţe în jurnalismul contemporan (2003); Schimbări în Europa, schimbări în mass-media
(2004); Jurnalismul cultural în actualitate (2005), Secvenţe din istoria presei româneşti
(2007); Stil şi limbaj în mass-media din România (2007), Forme ale manipulării opiniei
publice (2007); Limba de lemn în pres – ieri şi azi (2008); Jurnalismul românesc din exil şi
diaspora (2009); Documentarea în jurnalim (2010); Cenzura în România (2011);
Obiectivitatea în jurnalism (2012).
A iniţiat proiectul de valorificare a activităţii jurnalistice a marilor scriitori români (prin
lucrări de licenţă , masterat şi doctorat), din care au apărut ediţii (în colaborare) din interviurile
lui Edgar Papu (2005); Cella Serghi (2005); Constantin Ciopraga (2008); Fănuş Neagu (2011).
Profesorul universitar Ilie Rad, având o bogată activitate publicistică şi ştiinţifică, public
în anul 2008 la Editura Polirom „Cum se scrie un text ştiinţific: disciplinele umaniste”, carte
care a apărut în mai multe ediţii. Principalul scop al acestei cărţi, după cum reiese şi din titlu
(„Cum se scrie un text ştiinţific: disciplinele umaniste”), este de a oferi informaţii cu privire la
normele de redactare a unei lucrări ştiinţifice tuturor acelora care, în activitatea pe care o
desfăşoară, trebuie să realizeze o lucrare ştiinţifică şi nu ştiu exact cum să facă acest lucru. Prin
cartea sa, profesorul Ilie Rad se adresează în primul rând românilor. Cartea pe care eu am ales să
o prezint, face parte din ediția a II-a revăzută și adăugită, apărută la POLIROM în anul 2017.
 Cartea se adresează în primul rând românilor, fapt relevat în mai multe
dintre capitolele acestei cărţi. Întrucât în societatea românească există mari carenţe ale
cunoştinţelor legate de redactarea unor texte ştiinţifice, iar cărţile publicate pe acest subiect sunt
puţine, „Cum se scrie un text ştiinţific: disciplineleumaniste” devine deosebit de importantă
pentru cultura românească.
Această carte are o structură riguroasă, fiind structurată în treisprezece capitole:
Capitolul I. Importanța cunoaşterii normelor şi principiilor de redactare a unui text ştiinţific.
Primul capitol argumentează importanța cercetării științifice, descrie etapele unei
cercetări științifice și vorbește despre lucrările românești din domeniul tehnicii cercetării
științifice. Sunt prezentaţi clar şi coerent paşii pentru redactarea unor texte ştiinţifice, aceşti paşi
fiind descrişi şi prin exemplele oferite, exemple elocvente şi inteligibile pentru orice fel de
cititor.
Capitolul II. Trăsăturile stilului ştiinţific.
În acest capitol autorul ne vorbește despre funcțiile limbii și despre trăsăturile stilului
științific: nivelul morfematic, nivelul fonematic, nivelul flexiunii verbale, nivelul sintactic,
nivelul lexical, logica, obiectivitatea, unicitatea, proprietatea termenilor, claritatea, concizia, etc.
de asemenea, se vorbește și despre folosirea cuvintelor și a expresiilor străine.
Capitolul III. Structura unui text ştiinţific.
Acest capitol prezintă structura unui text științific și detaliază fiecare component în parte
aducând și exemple concrete.
Capitolul IV. Speciile textului ştiinţific.
În capitolul IV autorul ne vorbește detaliat despre speciile genului științific: nota,
recenzia, referatul, articolul, studiul, tratatul, manualul, eseul, comunicarea științifică, prelegerea,
teza de doctorat, teza de licență, lucrarea de grad.
Capitolul V. Aparatul critic al unei lucrări ştiinţifice.
Capitolul V vine în ajutorul studenților și nu numai, care au de redactat o lucrare
științifică motivând referințele critice și oferind informații importante despre indicarea surselor
diverselor citate, trimiterile externe și interne, introducerea unui citat, sursele din arhive,
trimiterile bibliografice, sursele de pe internet, tehnica citatului științific.
Capitolul VI. Exigenţele punctuaţiei.
Autorul Ilie Rad ne vorbește în acest capitol despre exigențele punctuației. Acesta defi-
nește punctuația, argumentează importanța punctuației. Vorbește despre punctuație și ortografie,
semen de punctuație. De asemenea, în acest capitol poate fi observat faptul că această carte se
adresează în principal românilor, întrucât aici se face referire la normele de punctuaţie specifice
limbajului românesc.
Capitolul VII. Bibliografia
Prezentul capitol ne ajută în redactarea bibliografiei prezentând pe înțelesul tuturor
clasificarea bibliografiilor, organizarea repertoriului bibliographic, norme de redactare a
bibliografiei, tehnoredactarea bibliografiei și comentarii la unele modele de bibliografii.
Capitolul VIII. Redactarea indicelui
În acest capitol se regăsesc informații despre importanța indicelui într-o lucrare științifică,
redactarea indicelui, locul indicelui în sumarul unei lucrari, tehnoredactarea indicelui precum și
comentare ale unor modele de indici.
Capitolul IX. O problemă dificilă: transcrierea textelor
Acest capitol oferă informații cu privire la principiile de transcriere a textelor. De
asemenea, în capitolul dedicat transcrierii textelor ,sunt oferite exemple de transcrieri greşite ale
textelor ştiinţifice din literatura românească, oferindu-se şi anumite recomandări pentru ca aceste
erori să nu mai apară.
Capitolul X. Originalitate şi plagiat
În capitolul X este prezentată problema plagiatului care apare în rândul studenţilor din
România, deşi acest fenomen (cu unele variaţii şi forme specifice) apare şi în alte ţări datorită
faptului că Internetul oferă oricui accesibilitate la orice tip de informaţie.
Capitolul XI. Corectura textului ştiinţific
Prin intermediul acestui capitol autorul ne oferă informații cu privire la exigețele în
corectarea textului științific, comedia erorilor de tipar (cu exemple), rolul calculatorului în
corectarea greșelilor de literă, tipuri de greșeli și modul lor de corectare, eliminarea unui alineat
într-un text și schimbarea corpului sau a caracterului literelor.
Capitolul XII. Noţiuni de tehnoredactare
Acest capitol tratează în componența sa noțiuni de tehnoredactare care au rol important în
cadrul unei lucrari științifice. Printer acestea se numără: formatul lucrării, mărimea rândului,
formatul de text, coloncifra, colontitlul s.a.
Capitolul XIII. Lucrarea de licenţă
Ultimul capitol se adresează în special studenților prezentând date generale despre
licență, structura lucrării de licență, reguli de redactare a lucrării de licență, reguli privind
susținere lucrării de licență precum și evaluarea lucrării de licență.
Structura rigurasă care caracterizează textul se păstrează, în acelaşi timp fiind folosite
informaţii captivante care îl fac pe cititor să se implice activ în lecturarea textului. Nu în ultimul
rând, originalitatea acestei lucrări rezultă şi din nota de familiaritate pe care o adoptă autorul în
cadrul textului, aceasta fiind manifestată prin exemplele şi observaţiile personale pe care autorul
le oferă în cartea sa.
Stilurile adoptate în cadrul textului sunt diferite (descriptiv, analitic, colocvial), reuşind în
acest fel să prezinte informaţia într-un mod structurat, ordonat şi uşor de înţeles pentru orice fel
de cititor, în ciuda complexităţii subiectului abordat.
Deşi conferă lucrării sale o structură riguroasă, Ilie Rad reuşeste totuşi să atragă
atenţia cititorului prin oferirea unor informaţii captivante, urmate de exemple relevante. În acest
fel, autorul reuşeşte să implice în mod activ orice tip de cititor, indiferent dacă acesta posedă
cunoştinţe în domeniu sau nu.
În concluzie, „Cum se scrie un text ştiinţific: disciplinele umaniste” scrisă de Ilie Rad este
o carte care merită citită întrucât caracteristicile sale îi conferă o notă de unicitate între alte cărţi
asemănătoare care au fost redactate. Astfel, această lucrare se distinge printr-o notă
de familiaritate, caracteristică ce apare ca urmare a exemplelor şi observaţiilor personale pe care
autorul le oferă în cartea sa. De asemenea, în această carte cititorul este implicat activ datorită
informaţiilor captivante care apar, păstrându-se în acelaşi timp structura riguroasă a textului. Ilie
Rad mai prezintă în cartea sa într-un mod clar şi coerent care sunt paşii care necesită a fi urmaţi
pentru a scrie un text ştiinţific, oferind şi exemple.
Aprecieri critice

“Au apărut atâtea cărţi cu acest subiect în ultima vreme, dar niciuna nu e atât de complexă,
niciuna nu conţine o informaţie atât de variată, niciuna nu se adresează atât de direct
studenţilor. Și apoi, se citeşte cu plăcere, aproape ca un roman de aventuri, al cărui erou
principal e Textul.” (Prof. univ. dr. Ionel Funeriu)
“Cartea scrisă de Ilie Rad – utilă, frumoasă, cu suflet – merită să fie recomandată studenţilor şi
doctoranzilor.” (Prof. univ. dr. Septimiu Chelcea)