Sunteți pe pagina 1din 6

Subiectul 7.

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE LOCALE

Unităţi de conţinut:
1. Conceptul cheltuielilor publice locale
2. Principiile și factorii determinanți ai gestionării cheltuielilor publice locale
3. Delimitarea competenţelor în efectuarea cheltuielilor BUAT pe domenii de activitate
4. Practici europene în domeniul cheltuielilor publice locale

1. Conceptul cheltuielilor publice locale

Cheltuielile publice locale reflectă cheltuielile aprobate şi efectuate din bugetele instituţiile şi
serviciilor din bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de interes local.
Cheltuielile publice locale exprimă eforturile financiare realizate de autorităţile APL pentru acoperirea
cerinţelor sociale, culturale, economice a serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale locuitorilor
din UAT.
Art. 7. a legii FPL stabileşte că cheltuielile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale prevăd
alocaţii necesare asigurării funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din unitatea administrativ-
teritorială.
Cheltuielile UAT sunt clasificate după aceleaşi criterii ca si cheltuielile publice centrale conform ordinelor
şi instrucțiunilor Ministerului de Finanţe.
Cheltuielile ce se finanţează de catre UAT sunt:
a) Serviciile de stat cu destinație generală;
b) Apărarea națională: recrutarea şi întreținerea centrelor militare;
c) Menținerea ordinii publice și securitatea națională: protecția civilă și situații excepționale;
d) Învățămîntul inclusiv: cheltuieli din contul resurselor financiare proprii, dintre care: aparat
administrative, contabilităţi centralizate, cabinete metodice servicii de asistență psihopedagogică şi
cheltuieli din contul transferurilor cu destinație specială, dintre care: institutii preșcolare, scoli, gimnazii,
licee instituții extrașcolare, școli internat de cultură general, școli internat cu regim special, școli auxiliare,
licee internat sportive, școlile sportive, cheltuieli pentru desfășurarea olimpiadelor rationale, cheltuieli
pentru desfășurarea examenelor de absolvire, mijloace pentru acordarea dejunurilor calde, mijloace pentru
studierea limbilor minorităților naționale UTA Gagauzia;
e) Știință și inovare centre de cercetare științifică;
f) Cultura, arta, sportul și activități pentru tineret: aparatul administrative, biblioteci, muzee, case
de cultură, alte instituții și acțiuni cultural, teatre cheltuieli p/u TV local UTA Găgăuzia, măsuri sportive,
măsuri pentru tineret, întreținerea instituțiilor sportive (stadioane și complexe sportive), centre pentru
tineret;
g) Ocrotirea sănătății: aparatul administrative;
h) Asigurarea și asistența social: aparatul administrativ (direcţia assist. Soc.); serviciul de deservire
socială la domiciliu; serviciul de asistenţă socială comunitară; serviciul de sprijin familial și reintegrare;
serviciul de asistență personal; serviciul de asistență parentală profesională; servicii de protezare şi
ortopedie; aziluri pentru bătrîni şi invalizi; instituţii pentru persoane fără adăpost; centre de reabilitare
pentru bătrîni și invalizi; centre de asistență socială de zi pentru copii; centre de asistență și protecție a
victimilor violenţei în familie; case de copii de tip familial;
i) Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă și gospodăria apelor: aparatul
administrativ;
j) Protecția mediului și hidrometeorologia: asigurarea cu paza depozitelor de pesticide (cheltuieli
din contul transferurilor cu destinație specială);
k) Industria si constructiile;
l) Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicațiile și informatica: aparatul administrativ,
reparația drumurilor municipal;
m) Gospodăria comunală și gospodăria de exploatare a fondului de locuințe: aparatul
administrativ; gospodăria comunală, susţinerea transportului urban, amenajarea teritoriului,cheltuieli
pentru întretinerea stațiilor de salvare pe apă;
n) Serviciul datoriei interne și externe;
o) Alte servicii legate de activitatea economică :aparatul administrativ
p) Activități și servicii neatribuite altor grupe principale: serviciul de deservire a clădirilor, garda
populară, fondul de rezerva;
q) Investiții capitale.

2. Principiile și factorii determinanți ai gestionării cheltuielilor publice locale


Conform art.7 LFPL gestionarea cheltuielilor bugetelor UAT se realizează conform următoarelor
principii:
- Cheltuielile anuale ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă de autoritatea
reprezentativă şi deliberativă respectivă numai în limita resurselor financiare disponibile. Estimările de
cheltuieli ale autorităţilor APL urmează să fie strict în limita volumului de resurse disponibile.
- Cheltuielile aprobate în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă limite maxime care nu
pot fi depăşite.
- Autorităţile reprezentative şi deliberative sînt responsabile de stabilirea caracterului prioritar al
cheltuielilor bugetului unităţii administrativ-teritoriale. Resursele financiare disponibile urmează să fie
direcţionate la programe de importanţă vitală, care ar permite soluţionarea problemelor stringente, fără
admiterea de datorii creditoare şi blocaje financiare.
- Cheltuielile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale efectuate din contul transferurilor cu
destinaţie specială de la bugetul de stat pentru finanţarea domeniilor proprii de activitate şi/sau
competenţelor partajate pot fi suplimentate de către autorităţile reprezentative şi deliberative din contul
veniturilor proprii ale bugetelor respective.
Art 42.  Al Legii FPRBF cu referire la cheltuielile autorităţilor/instituţiilor bugetare stabileşte:
1. Cheltuielile autorităţilor/instituţiilor bugetare se finanţează din:
a) veniturile colectate de autorităţile/instituţiile bugetare;
b) resursele proiectelor finanţate din surse externe;
c) veniturile generale şi sursele de finanţare ale bugetului de la care se finanţează autoritatea/instituţia
bugetară respectivă.
2. Autoritatea/instituţia bugetară se finanţează de la un singur buget.
3. Cheltuielile autorităţilor/instituţiilor bugetare se aprobă, se execută şi se raportează fără divizare pe
surse de acoperire.
  
Factorii determinanți ai cheltuielilor publice locale sunt:
- Modul de exercitare a puterii şi structura autorităţilor publice locale;
- Gradul de dezvoltare economică a UAT;
- Competenţele autorităţilor publice locale;
- Urbanizarea;
- Numărul şi structura populaţiei;
- Reţeaua de instituţii, organizaţii din localitate.

3.Delimitarea competenţelor în efectuarea cheltuielilor bugetelor UAT

     Competenţele în efectuarea cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe domenii de


activitate sînt delimitate prin legislaţia privind administraţia publică locală şi descentralizarea
administrativă.
A. De la bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor, cu excepţia municipiilor Bălţi şi
Chişinău) sînt finanţate cheltuielile ce ţin de:
1) amenajarea teritoriului şi urbanistică;
2) construcţia şi întreţinerea, în limitele localităţi, a drumurilor, străzilor, podurilor locale;
3) construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de epurare a apei,
salubrizarea localităţii, gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere;
4) acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerei familii şi familiilor cu mulţi copii, a
mamei şi a drepturilor copilului, a persoanelor în etate şi a solitarilor;
5) întreţinerea instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar, gimnazial, mediu de cultură generală, liceal;
6) întreţinerea instituţiilor de cultură şi desfăşurarea activităţilor în domeniul culturii;
7) întreţinerea bibliotecilor şi muzeelor;
8) cultura fizică şi sport;
9) apărarea împotriva incendiilor;
10) întreţinerea parcurilor şi a spaţiilor verzi, a cimitirelor;
Cheltuielile pentru învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar
(extraşcolar); şi competenţelor delegate autorităţilor administraţiei publice locale de către Parlament la
propunerea Guvernului precum şi a cheltuielilor capitale se efectuează din contul transferurilor cu
destinaţie specială.
B. De la bugetele raionale sînt finanţate cheltuielile ce ţin de:
1) construcţia şi întreţinerea drumurilor de interes raional;
2) construcţia obiectivelor publice de interes raional;
3) întreţinerea instituţiilor de învăţămînt liceal care deservesc populaţia din una sau mai multe UAT de
nivelul întîi, cu acordul autorităţilor APL respective, de întreţinerea instituţiilor de învăţămînt secundar
profesional, şcolilor-internat, gimnaziilor-internat cu regim special, de activitatea metodică în domeniul
învăţămîntului, precum şi de alte activităţi şi instituţii;
4) acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din domeniul respectiv;
5) coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi a altor activităţi pentru tineret;
6) întreţinerea  teatrelor, televiziunii publice locale;
7) asigurarea ordinii publice;
8) coordonarea, organizarea şi supravegherea, în limitele competenţei, a activităţilor administrativ-militare;
9) executarea hotărîrilor judecătoreşti prin care autoritatea administraţiei publice locale este obligată să
efectueze anumite plăţi;
10) activitatea autorităţii executive şi a direcţiilor subordonate consiliului raional.
C. De la bugetul central al UTAG sînt finanţate cheltuielile ce ţin de:
1) construcţia şi întreţinerea drumurilor pentru unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special;
2) construcţia obiectivelor publice pentru unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special;
3) întreţinerea instituţiilor de învăţămînt liceal, cu excepţia celor de competenţa unităţilor administrativ-
teritoriale de nivelul întîi, instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, şcolilor-internat, gimnaziilor-
internat cu regim special, activitatea metodică în domeniul învăţămîntului, precum şi de alte activităţi şi
instituţii care deservesc populaţia unităţii administrativ-teritoriale respective;
4) acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din domeniul respectiv;
5) coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi a altor activităţi pentru tineret;
6) întreţinerea  teatrelor, televiziunii publice locale;
7) asigurarea ordinii publice;
8) coordonarea, organizarea şi supravegherea, în limitele competenţei, a activităţilor administrativ-militare;
9) executarea hotărîrilor judecătoreşti prin care autoritatea administraţiei publice locale este obligată să
efectueze anumite plăţi;
10) activitatea autorităţii executive şi a direcţiilor subordonate autorităţii reprezentative şi deliberative
respective;
11) întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite, conform legislaţiei, unităţii teritoriale
autonome cu statut juridic special.
D. De la bugetul municipal Bălţi şi bugetul municipal Chişinău sînt finanţate cheltuielile ce ţin
de:
1) amenajarea teritoriului şi urbanistică;
2) construcţia şi întreţinerea,  în limitele localităţii, a drumurilor, străzilor şi  podurilor;
3) construcţia  obiectivelor publice de interes municipal;
4) construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de epurare a apei,
salubrizarea localităţii;
5) acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerei familii şi a familiilor cu mulţi copii, a
mamei şi a drepturilor copilului, a persoanelor în etate şi a solitarilor şi întreţinerea instituţiilor din
domeniul asistenţei sociale, în partea ce nu intră în competenţa altor autorităţi;
6) construcţia de locuinţe pentru păturile socialmente vulnerabile ale populaţiei şi pentru alte categorii de
locuitori prevăzute de legislaţia în vigoare, exploatarea fondului locativ municipal;
7) întreţinerea instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar, gimnazial, mediu de cultură generală, liceal şi
complementar (extraşcolar), instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, şcolilor-internat, gimnaziilor-
internat cu regim special, activitatea metodică în domeniul învăţămîntului, precum şi de alte activităţi şi
instituţii care deservesc populaţia unităţii administrativ-teritoriale respective;
8) întreţinerea instituţiilor de cultură şi desfăşurarea activităţilor publice în domeniul culturii (căminelor şi
caselor de cultură, altor aşezăminte de culturalizare);
9) întreţinerea bibliotecilor şi muzeelor;
10) cultura fizică şi sport;
11) apărarea împotriva incendiilor;
12) întreţinerea cimitirelor;
13) întreţinerea expoziţiilor, teatrelor, televiziunii publice;
14) asigurarea ordinii publice;
15) coordonarea, organizarea şi supravegherea, în limitele competenţei, a activităţilor administrativ-
militare;
16) executarea hotărîrilor judecătoreşti prin care autoritatea administraţiei publice locale este obligată să
efectueze anumite plăţi;
17) activitatea autorităţii executive a municipiului şi a direcţiilor subordonate autorităţilor reprezentative şi
deliberative respective;

4. Practici europene în domeniul cheltuielilor publice locale

În concepţia actuală europeană cu privire la cheltuielile publice locale proiectarea şi elaborarea


bugetelor locale să se realizeze ţinând seama şi de cerinţa structurării resurselor pe următoarele criterii:
1. necesităţile de dezvoltare economică;
2. necesităţi social-culturale;
3. necesităţi privind funcţionarea administraţiei locale.
1. Fundamentarea cheltuielilor pentru dezvoltarea economiei locale
Dezvoltarea socio-economică locală reprezintă un proces de dezvoltare în cadrul unei zone sau regiuni,
proces ce are drept rezultat o îmbunătăţire a calităţii vieţii. Dimensionarea cheltuielilor cu caracter
economic este necesară atât pentru cunoaşterea posibilităţilor de acoperire a acestora, cât şi pentru
stabilirea eficienţei utilizării resurselor respective. Eficienţa cheltuielilor privind acţiunile economice se
determină şi se urmăreşte pe baza metodei de analiză costuri-avantaje sau costuri-eficacitate. Aceasta
presupune definirea clară a obiectivelor care trebuie atinse, identificarea resurselor posibile şi a
mijloacelor tehnice susceptibile de a fi luate în considerare în cadrul soluţiilor alternative proiectate.
De asemenea, pentru analiza eficienței economice a acestor cheltuieli se stabilesc şi indicatori ai utilizării
efective a resurselor după aceleaşi procedee. Cu ajutorul lor se compară previziunile sau rezultatele
obţinute în perioadele anterioare cu cele privind perioadele pentru care se efectuează această analiză,
identificându-se cauzele concrete care au determinat rezultatele constatate şi presupunând măsuri ce trebuie
luate pentru îmbunătăţirea acestora.
2. Fundamentarea cheltuielilor pentru acţiuni social-culturale
Cheltuielile pentru acţiunile social-culturale sunt:
− cheltuieli pentru învăţământ,
− cheltuieli pentru cultură şi artă
− cheltuielile pentru sănătate,
− cheltuielile pentru asigurările sociale.
A. Cheltuielile bugetare pentru învãţãmânt sunt suportate cu precădere de administraţia centrală,
care organizează şi conduce învăţământul, şi parţial din bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale
care are în teritoriul său unităţile şcolare. O importanţă deosebită prezintă planificarea financiară a
cheltuielilor pentru învăţământ, determinarea nivelului anual al acestora, a surselor de acoperire şi, mai
ales, a modului de repartizare şi utilizare a lor. Dimensionarea acestor cheltuieli se face în funcţie de o serie
de elemente specifice referitoare la contingentele şcolare (copiii, elevii, studenţii) cuprinşi în anul respectiv
de învăţământ, dar şi costul unitar pe forme şi unităţi de învăţământ. Expresia cea mai sintetică a eficienţei
economice a cheltuielilor pentru învăţământ o reprezintă contribuţia acestuia la creşterea economică.
B. În scopul realizării unor obiective ale politicii sociale privind serviciile culturale, artistice,
autorităţile publice îndreaptă o parte din resursele financiare spre organizarea şi funcţionarea unor instituţii
specializate în aceste domenii, cum ar fi instituţiile de cultură, artă, patrimoniu cultural, formaţiile artistice
ş.a.
Resursele financiare destinate culturii şi artei, alături de cele pentru învăţământ, contribuie la
creşterea calităţii capitalului uman. Prin urmare aceste resurse financiare intră în componenţa investiţiei în
resursele umane; având un efect indirect şi mai îndepărtat şi influenţînd pozitiv activitatea economică şi
socială şi contribuind la creşterea economică.
Activitatea desfăşurată de aceste instituţii se poate concretiza în anumite bunuri materiale de
valoare spirituală sau se prezintă sub forma unor servicii cultural-artistice. Activităţile cultural-artistice se
finanţează de la buget, fie integral, fie parţial prin acordarea de subvenţii în completarea veniturilor proprii.
Finanţarea cheltuielilor instituţiilor pentru cultură şi artă se realizează prin:
a) finanţarea bugetară pentru întreţinerea şi funcţionarea instituţiilor respective şi vărsarea la buget a
eventualelor venituri realizate;
b) autofinanţarea unor activităţi cultural-artistice, respectiv reţinerea veniturilor realizate pentru a acoperi
unele cheltuieli stabilite şi primirea în completarea unor subvenţii de la buget;
c) autofinanţarea integrală în cazul instituţiilor care au venituri suficiente pentru a-şi asigura cheltuielile.
C. Pentru fiecare individ, ca şi pentru întreaga colectivitate, sãnãtatea reprezintă unul din cei mai
importanţi factori care asigură desfăşurarea vieţii şi activităţii. Cheltuielile publice pentru sănătate sunt
destinate întreţinerii şi funcţionării instituţiilor sanitare. Finanţarea acţiunii de sănătate se realizează prin
alocarea de la bugetul public a unor sume de bani, prin cotizaţiile de asigurări de boală, contribuţia
populaţiei. Menţionăm că fondurile bugetare au ponderea cea mai importantă.
Pentru fundamentarea corectă a nivelului cheltuielilor cu sănătatea, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-
teritoriale se iau în calcul numeroşi indicatori, printre care putem enumera: numărul de dispensare
medicale, de spitale, numărul de paturi din spitale, numărul de sanatorii, preventorii, numărul mediu de zile
de utilizare a unui pat din spital. O importanţă deosebită în fundamentarea cheltuielilor pentru sănătate o
reprezintă indicatorii care vizează cheltuielile medii anuale pentru întreţinerea dispensarului comunal şi
funcţionarea pe un locuitor din raza teritorială cheltuiala medie zilnică de hrană pe un pat din spitalele
orăşeneşti, din sanatorii, precum şi cheltuiala de întreţinere şi funcţionare a maşinilor care deservesc aceste
unităţi sanitare (salvări).
D. Acordarea de asistenţã socialã reprezintă o latură importantă a politicii sociale a statului.
Asistenţa socială se referă în principal la ajutorarea bătrânilor, persoanelor cu handicap, invalizilor şi a
altor persoane lipsite de venituri şi susţinători.
Pentru fundamentarea nivelului acestor cheltuieli în cadrul unui buget local se ţine seama de următorii
indicatori:
− numărul persoanelor care nu au nici o sursă de venit, pentru care se acordă semestrial o sumă de bani
stabilită prin lege;
− numărul mediu anual de asistaţi din căminele de bătrâni şi cheltuiala medie pentru un asistat;
− numărul mediu anual de asistaţi în căminele de ajutor social şi cheltuiala medie pentru un astfel de
asistat;
− numărul mediu de persoane cu handicap şi cheltuiala medie.
3. Fundamentarea cheltuielilor pentru întreţinerea şi funcţionarea organelor locale ale
administraţiei
La stabilirea propunerilor de cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea organelor locale ale administraţiei
de stat, se ţine seama de faptul că pentru cheltuiala cu salariile personalului scriptic se înscriu creditele
corespunzătoare fondului de salarii propus. Astfel, prognozarea şi planificarea cheltuielilor de personal
trebuie să pornească de la aprobarea dimensionării şi structurii organizatorice a serviciilor publice din
subordinea administraţiilor locale, la un nivel optim care să asigure atât derularea în bune condiţii a
activităţii cât şi ocuparea integrală a fondului de timp al angajaţilor administraţiei.