04:2018
Cuprins
Introducere ………………………………………………………………………………………….. III
Bibliografie ……………………………………….…………………………………………….….. 23
II
NCM B.01.04:2018
Introducere
Prezentul normativ în construcţii este o variantă adaptată la condiţiile naţionale ale Republicii Moldova
a documentului normativ interstatal MSN 2.04.03-2005 “Планировочная организация территории
сельскохозяйственных объектов“.
Prezentul normativ în construcţii face parte din Sistemul naţional de documente normative în
construcţii pentru utilizare pe teritoriul Republicii Moldova şi poate fi utilizat pornind de la scopurile şi
sarcinile generale de reglementare tehnică în domeniul construcţiilor.
III
N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
Sistematizarea teritoriului şi a localităţilor
Planuri generale ale întreprinderilor agricole
1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul normativ în construcţii (în continuare normativ) se aplică pentru elaborarea
proiectelor de sistematizare a terenurilor (în continuare – planurilor generale) întreprinderilor agricole
noi, celor supuse extinderii şi reconstrucţiei, precum şi la elaborarea schemelor de organizare a
sistematizării terenurilor zonelor de producţie ale localităţilor rurale în scopul asigurării cerinţelor
documentelor normative NCM E.03.01 NCM B.01.00, NCM B.01.03 şi legislaţiei Republicii Moldova.
1.3 Prevederile prezentului normativ trebuie să fie respectate la elaborarea planurilor generale ale
întreprinderile agricole, indiferent de forma de proprietate şi de forma organizatorico-juridică a
acestora.
2 Referinţe normative
În prezentul normativ se fac referinţe la următoarele documente normative:
CP D.02.11 - 2014 Recomandări privind proiectarea străzilor şi drumurilor din localităţi urbane
şi rurale
1
NCM B.01.04:2018
NOTĂ - La utilizarea acestui normativ se recomandă verificarea valabilității documentelor normative și clasificatoarelor de
referință la organul național de standardizare al Republicii Moldova. În cazul în care un document de referință este înlocuit
(modificat), atunci la utilizarea prezentului normativ se v-a de utiliza de documentul înlocuit (modificat). În cazul în care
documentul de referință este anulat, fără înlocuire, atunci prevederile în care se fac trimitere la acesta, se aplică parțial,
excluzând partea care face trimitere la acesta.
3 Termeni şi definiţii
3.4 Construcţie nouă: Construcţia unui complex de edificii principale, auxiliare şi de serviciu ale
întreprinderilor nou înfiinţate, precum şi construcţia întreprinderilor pe un teren nou în locul celor
desfiinţate, utilizarea ulterioară a cărora virgulă reieşind din condiţiile tehnice, economice sau de
mediu este considerată iraţională.
3.6 Decalaj veterinar: Distanţa minimă dintre întreprinderile de creştere a animalelor, pentru a
putea preveni răspândirea epizootiei şi altor boli la animale.
3.10 Obiect de construcţie: Clădiri, structuri, reţele de transport şi inginereşti, complexe industriale
şi alte tipuri de lucrări efectuate pe teritoriul întreprinderii de către o companie în construcţie.
2
NCM B.01.04:2018
securitate pentru habitatul populaţiei, asigură cerinţele igienico-sanitare necesare şi de mediu; este un
act juridic principal, aprobat în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
3.16 Zonă de protecţie sanitară: Zona de spaţiu şi vegetaţie, care asigură un nivel de siguranţă al
populaţiei la exploatarea întreprinderii în regim normal.
4.2 În zona industrială a localităţilor rurale trebuie amplasate întreprinderile de creștere a animalelor
domestice şi sălbatice, păsărilor si pestelui, depozitele pentru îngrăşăminte minerale solide și
amelioranţi, depozitele pentru produse agrochimice lichide şi pesticide, întreprinderile de creştere și
prelucrare a viermilor de mătase, depozitele pentru prelucrarea cerealelor şi seminţelor de diferite
culturi şi ierburi după recoltarea acestora, întreprinderile pentru depozitarea şi prelucrarea produselor
agricole, repararea, întreţinerea şi depozitarea maşinilor şi vehiculelor agricole, fabricarea
elementelor, componentelor şi articolelor de construcţii din materiale locale, staţiile de testare a
maşinilor, staţiile pentru maşini tehnologice, centrele de inovare, instituţiile veterinare, serele pentru
cultivarea legumelor şi materialului săditor, magazinele comerciale, depozitele pentru materiale,
obiectivele de transport, energie etc., legate de întreprinderea proiectată, precum şi comunicaţiile
pentru a asigurarea legăturii interne şi externe a sectorului de producţie.
NOTĂ - Amplasarea şi determinarea capacităţii de producere a întreprinderilor pentru creşterea animalelor domestice, păsărilor,
pestelui şi animalelor sălbatice trebuie să se bazeze pe disponibilitatea necesară de teren pentru utilizarea totală a
îngrăşămintelor organice, conţinute în deşeurile de producţie ale acestor întreprinderi sau aplicarea altor soluţii privind
gestionarea băligarului, coordonate cu autorităţile locale.
3
NCM B.01.04:2018
4.5 Traseele liniilor electrice, de comunicaţii şi alte tipuri de construcţii liniare de importanţă locală
trebuie amplasate pe marginea cîmpurilor de culturi agricole, de-a lungul drumurilor, fîşiilor forestiere,
traseelor existente, astfel încît să fie asigurat accesul liber la aceste comunicaţii de pe terenurile
neocupate cu culturi agricole.
- pe terenurile fostelor poligoane de deşeuri menajere, instalaţii de tratare a apelor uzate, cimitire
pentru animale;
- în zonele de protecţie sanitară a resurselor acvatice şi izvoare minerale din toate zonele sanitare,
sanatoriale şi staţiunilor balneare;
- pe teritoriul rezervaţiilor;
NOTE:
1. Se interzice amplasarea crescătoriilor de animale domestice şi sălbatice, de păsări, în zonele de protecţie ale rîurilor şi
lacurilor.
2 Se admite amplasarea întreprinderilor agricole, clădirilor şi construcţiilor, în a doua zonă de protecţie sanitară a resurselor de
alimentare cu apă pentru localităţi în conformitate cu СНиП 2.04.02.
3 Se interzice amplasarea fermelor de porcineşi fermelor avicole în a doua zonă de protecţie sanitară a surselor de alimentare
cu apă pentru localităţi.
4 Se admite amplasarea întreprinderilor agricole, clădirilor şi construcţiilor în a treia zonă de protecţie sanitară a staţiunilor
balneare, în conformitate cu legislaţia privind teritoriile naturale protejate în mod special, în cazul în care nu sunt afectate
negativ mijloacele curative ale staţiunii, şi cu condiţia acordului de amplasare a obiectelor planificate [22].
5 Se admite amplasarea întreprinderilor agricole, clădirilor şi construcţiilor pe teritoriile protejate ale rezervaţiilor de stat,
parcurilor naţionale, în cazul în care construcţia obiectelor planificate sau exploatarea acestora nu v-a avea efect negativ asupra
rezervaţiilor şi parcurilor naţionale şi nu vor ameninţa integritatea acestora. Condiţiile de amplasare ale clădirilor prevăzute
trebuie să fie coordonate cu departamentele în gestiunea cărora se află aceste rezervaţii şi parcuri.
4.7 Schemele planurilor generale ale zonelor industriale din localităţile rurale trebuie elaborate pe o
durată de viaţă estimată de 20 de ani, cu amplasarea primei tranşe a construcţiei (până la 10 ani).
4.8 Selectarea terenului pentru construcţia întreprinderilor agricole, clădirilor şi construcţiilor trebuie
să fie confirmată prin justificarea de investiţii în construcţii, în baza rezultatelor studiului variantelor
concurenţiale de amplasare a acestora, ţinîndu-se cont de utilizarea economă a pămînturilor şi
recuperarea pagubelor, cauzate de scoaterea din uz a terenurilor şi pierderea producţiei agricole.
4.9 Se admite rezervarea terenurilor pentru extinderea întreprinderilor sau obiectivelor agricole, din
contul terenurilor aflate în afara limitelor suprafeţelor întreprinderilor sau obiectelor indicate. În acest
scop, la alegerea terenului trebuie să se prevadă posibilitatea de repartizare suplimentară a loturilor
de teren în modul stabilit, ţinîndu-se cont de prevederile pct. 4.6 al prezentului normativ. Rezervarea
terenurilor de pămînt pe teritoriul întreprinderilor agricole este permisă numai în conformitate cu
temele de proiectare.
4.10 La amplasarea întreprinderilor agricole, clădirilor şi construcţiilor în zonele apropiate de rîuri sau
iazuri, cotele planificate ale terenului de construcţie trebuie să fie de minim 0,5 m deasupra nivelului
4
NCM B.01.04:2018
NOTE:
1 Se admite amplasarea întreprinderilor agricole, clădirilor şi construcţiilor în zonele cu o repetare frecventă a celui mai înalt
nivel de apă printr-o justificare corespunzătoare a investiţiilor în construcţie şi cu condiţia de edificare a unor construcţii de
protecţie împotriva inundaţiilor.
2 Prevederile prezentului alineat nu se aplică întreprinderilor agricole, clădirilor şi construcţiilor care, conform condiţiilor de
exploatare pot fi supuse inundaţiilor pe termen scurt. În aceste condiţii trebuie să se respecte cerinţele de protecţie a bazinelor
de apă împotriva poluării, în conformitate cu [20].
4.11 La amplasarea întreprinderii agricole în apropierea unei surse de apă şi în limitele zonelor de
protecţie a apelor, în conformitate cu [20], în lipsa contactului direct al întreprinderii cu bazinele de
apă, pe malul acestuia trebuie prevăzută o fâşie de protecţie. Lăţimea fâşiei de protecţie se determină
în conformitate cu [20].
4.12 La amplasarea depozitelor pentru îngrăşăminte minerale solide, amelioranţi, depozitelor pentru
produse agrochimice lichide şi pesticide, fermelor de animale domestice şi sălbatice, păsări, trebuie să
se respecte măsuri necesare, care exclud pătrunderea substanţelor poluante, băligarului, găinaţului şi
fecalelor în apă. Depozitele pentru îngrășăminte minerale solide, amelioranţi, depozite pentru produse
agrochimice lichide şi pesticide trebuie să fie amplasate la o distanţă de cel puţin 2 km de
întreprinderile piscicole. În cazuri speciale această distanţă poate fi redusă, sub rezerva unui acord cu
autorităţile responsabile de protecţia rezervelor de peşte.
Coordonării se supune amplasarea clădirilor şi construcţiilor, liniilor electrice aeriene şi linii electrice de
tensiune înaltă, care vor fi construite la o distanţă de pînă la 10 km de la limitele teritoriului
aerodromului; clădirile şi construcţiile, liniile electrice aeriene şi liniile electrice de tensiune înaltă, cota
superioară absolută a cărora este mai sus decât cota absolută a aerodromului cu 50 m sau mai mult,
care urmează a fi construite la o distanţă de la 10 până la 30 km de la limitele teritoriului aerodromului;
întreprinderile agricole, clădirile şi construcţiile, care în timpul funcţionării elimină fum sau abur. Se
interzice amplasarea fermelor de animale sălbatice, abatoarelor şi altor obiective la o distanţă mai
mică de 15 km faţă de punctul de control al aerodromului, care pot atrage aglomeraţii de păsări.
5
NCM B.01.04:2018
4.16 Întreprinderile agricole, clădirile şi construcţiile cu procese tehnologice, care sunt surse de
degajare în mediul înconjurător a noxelor industriale, trebuie să fie separate de clădirile rezidenţiale şi
publice, prin zone de protecţie sanitară şi zone de întreruperi veterinare de întreprinderile de creștere
a animalelor [2] - [19] şi [25]. Dimensiunile zonelor de protecţie sanitară trebuie adoptate conform [23].
Zonele de protecţie sanitară nu pot fi scoase din teritoriul de folosinţă a pămîntului şi trebuie să fie
utilizate la maximum pentru necesităţile agricole.
d) îndeplinirea cerinţelor tehnologice şi inginereşti şi crearea unui ansamblu arhitectural unic, luînd în
considerare condiţiile natural-climatice, geologice şi alte condiţii locale;
f) amenajarea teritoriului;
g) protecţia terenului înconjurător împotriva eroziunii, înmlăştinirii, salinizării, poluării, protecţia apelor
subterane şi rezervoarelor deschise împotriva contaminării şi poluării cu ape reziduale şi deșeuri
industriale;
6
NCM B.01.04:2018
a) numărul de clădiri de producere pe un singur teritoriu conform cerinţelor din pct. 4.3 din prezentul
normativ;
e) utilizarea maximă a teritoriului întreprinderilor, poziţionînd clădirile noi, după posibilitate, între
clădirile existente sau comasarea acestora;
5.3 Pentru întreprinderile agricole reconstruite, a căror zonă de protecţie sanitară existentă este mai
mică decât cerinţele prevăzute în [22], este necesar să se utilizeze tehnologii de producere mai
avansate, instalaţii şi sisteme eficiente de captare şi de reciclare a deşeurilor industriale.
5.4 Teritoriile zonelor industriale, de regulă, nu trebuie să fie împărţit în sectoare separate de căile
ferate sau reţelele de drumuri publice, precum şi de albiile rîurilor. Pe sectoarele separate din zonele
industriale ale localităţilor rurale trebuie să fie amplasate întreprinderile şi obiectivele, zona de protecţie
sanitară a cărora depăşeşte 500 m.
5.6 Întreprinderile agricole, clădirile şi construcţiile amplasate în zonele industriale ale localităţilor
rurale trebuie să fie integrate în conformitate cu cerinţele pct. 5.1 al prezentului normativ, totodată
organizând sectoare pentru:
a) întreprinderi;
c) depozite.
5.7 Terenurile întreprinderilor agricole trebuie să fie împărţite în următoarele zone funcţionale:
a) de producere;
7
NCM B.01.04:2018
5.8 Punctul principal de trecere al terenului întreprinderilor agricole trebuie să fie amplasat din partea
intrării sau accesului principal. Daca sunt mai multe puncte de intrare, acestea trebuie amplasate la o
distanţă nu mai mare de 1,5 km unul faţă de altul.
5.9 În faţa punctelor de acces este necesar de prevăzut spaţii de 0,15 m2 pentru fiecare muncitor (în
cel mai intens schimb), care intră prin acest punct de acces, dar nu mai mică de 25 m 2.
NOTĂ – Spaţiile de pe lîngă punctele principale de acces trebuie să fie dotate cu gazoane florale, felinare şi alte forme
arhitecturale mici.
5.10 Terenurile de parcare pentru vehiculele, care aparţin cetăţenilor, trebuie să includă: pentru prima
tranșă - 7 automobile, pentru termenul calculat de 17 automobile pentru 100 de angajaţi în două
schimburi consecutive. Dimensiunile sectoarelor de teren pentru spaţiile menţionate trebuie să fie în
conformitate cu NCM B.01.00. Parcările deschise cu capacitatea de până la 20 de maşini pot avea
intrarea şi ieşirea combinată cu o lăţime de cel puţin 6 m. Dacă capacitatea parcării este mai mare
atunci, intrarea şi ieşirea trebuie să fie separate.
5.11 Planurile generale ale clădirilor şi construcţiilor întreprinderilor agricole trebuie adoptate în
conformitate cu normele de proiectare tehnologică (recomandări metodologice privind proiectarea
tehnologică) [3] - [19].
5.12 Clădirile cu luminatoare şi trape de aerisire, clădirile cu deschideri în pereţi, folosite pentru
aerisirea încăperii, trebuie să fie orientate perpendicular pe axa longitudinală sau la un unghi de cel
puţin 45° faţă de direcţia vîntului dominant în timpul verii.
5.13 În zonele, unde iarna stratul de zăpada este mai mare de 50 de cm, trebuie prevăzută o
ventilare naturală ce străbate sectoarele întreprinderii. Pentru aceasta trecerile, axele longitudinale ale
clădirilor mari, construcţiilor şi luminătoarelor (cu excepţia celor de aerare) trebuie amplasate paralel
sau la un unghi de 45° faţă de direcţia vântului dominant în timpul iernii.
5.14 Instituţiile veterinare (cu excepţia camerelor de dezinsecţie veterinară), cazangeriile separate pe
bază de combustibil solid şi lichid, depozitele de tip deschis pentru bălegar trebuie să fie amplasate în
direcţia opusă vântului în raport cu clădirile şi construcţiile destinate creşterii animalelor şi păsărilor.
5.15 Serele, răsadniţele şi uscătoarele solare de tutun vor fi amplasate, de regulă, pe versantul sudic
sau sud-estic, cu nivelul maxim al apelor freatice de cel puţin 1,5 m de la suprafaţa pămîntului.
- construcţiile principale trebuie să fie grupate conform scopului funcţional (sere, răsadniţe, suprafeţe
cu sol încălzit), în acest caz trebuie prevăzute căi de acces şi trotuare, care asigură condiţii necesare
pentru mecanizarea proceselor cu volum mare de muncă;
- în lipsa protecţiei naturale a serelor şi răsadniţelor contra de vînturilor de iarnă, trebuie prevăzute
sisteme de fîşii antivînt şi antizăpadă cu o lăţime de minim 10 m.
5.17 Clădirile şi contracţiile de categoria A, B şi C, destinate producerii trebuie să fie amplasate din
partea expusă la vînt (conform mediei anuale a rozei vînturilor), în raport cu clădirile şi construcţiile de
categoria D şi E destinate producerii.
NOTĂ – La proiectarea clădirilor destinate creșterii animalelor domestice, sălbatice şi păsărilor, amplasarea depozitelor furajere
trebuie să fie adoptate conform normelor de proiectare tehnologică (recomandări metodologice pentru proiectarea tehnologică).
8
NCM B.01.04:2018
5.18 Clădirile şi construcţiile trebuie sa fie de o formă simplă, oferind posibilitatea de aplicare largă a
metodelor industriale de construcţie.
5.19 Se admite utilizarea clădirilor, ce formează curţi semiînchise, în cazul în care alte soluţii de
sistematizare nu pot fi adoptate conform condiţiilor tehnologice sau celor de reconstrucţie. Curţile
semiînchise trebuie amplasate cu latura lungă pe direcţia predominantă a vântului sau cu o deviere de
pînă la 45°, în acest caz partea deschisă a curţii de forma U, trebuie fie orientată cu latura expusă
spre direcţia predominantă a vîntului. Lăţimea curţii semiînchise a clădirilor iluminate prin ferestre va fi
de cel puţin jumătate din înălţimile cornişelor clădirilor din parte opusă care formează curtea, dar nu
mai puţin de 12 m.
NOTE:
1. Curte semiînchisă se considerată un perimetru format din trei clădiri alăturate și a căror raport lungime-lăţime este mai mare
de unu.
2 Clădirile cu două sau mai multe nivele, care formează o curte semiînchisă, cu raportul lungime-lăţime mai mare de 3, unde
există riscul de acumulare în curte a substanţelor nocive în cantităţi ce depășesc concentraţia admisă de norme, trebui să aibă o
deschidere, cu lăţimea de cel puţin 4 m şi înălţimea de cel puţin 4,5 m, situată în partea opusă a părţii neconstruite.
3 În cazurile în care aria totală a clădirilor, ce formează curtea semiînchisă, nu depășește aria admisă a nivelului între pereţii
antifoc şi în absenţa intrărilor tehnologice, lăţimea curţii semiînchise poate fi redusă la valoarea distanţei de stingere a
incendiilor.
5.20 Este interzisă proiectarea anexelor la clădirile existente, precum şi a altor clădiri sau construcţii
separate în curţile închise sau semiînchise.
NOTĂ - în cazuri excepţionale, dacă există o justificare adecvată, se permite construcţia unor anexe de producere, care nu emit
substanţe nocive, și cu condiţia că acestea vor ocupa nu mai mult de 25% din lungimea peretelui, iar lăţimea curţii în locul unde
este construită anexa nu este mai mare decît înălţimea maximă a clădirii opuse, dar nu mai puţin decât distanţa de siguranţă la
foc.
Distanţele dintre clădirile şi construcţiile, iluminate prin ferestre, trebuie să nu fie mai mică decît
înălţimea maximă pînă la cota superioară a cornișelor clădirilor și edificiilor din parte opusă, dar nu
mai puţin decît cele indicate în tabelele 1 şi 2.
NOTE:
1 Dacă una din clădirile sau construcţiile amplasate din partea opusă a curţii, unde există o zonă cu o posibilă umbrire, nu are
deschideri de iluminare, atunci distanţa dintre acestea se determină doar de înălţimea clădirii sau a construcţiei fără deschideri
de iluminare.
2 Construcţiile înalte, care nu au deschideri de iluminare, (coșuri de fum, turnuri, etc.), pot fi amplasate lîngă pereţii clădirilor,
care dispun de deschideri de iluminare, la o distanţă de cel puţin un diametru sau o latură a construcţiei care este spre clădire.
Dacă în zona unei posibile umbriri ai clădirilor de la o construcţie înaltă care nu au deschideri de iluminare, atunci distanţele
dintre acestea nu sunt reglementate de prezentul normativ.
3 Pentru clădirile cu iluminatoare longitudinale, amplasate la mai puţin de 3 metri de faţada clădirii, înălţimea clădirii se
calculează pînă la cota superioară a cornișei iluminatoarelor.
4 Aceste distanţe pot fi reduse în cazul, când conform calculului, luîndu-se în considerare umbrirea ferestrelor de către clădirile
opuse, poate fi asigurat iluminatul natural sau combinat în ambele clădiri opuse, conform normelor stabilite.
9
NCM B.01.04:2018
Tabelul 1
Distanţa dintre clădiri, m
gradul III de rezistenţă la
Gradul de rezistenţă la foc şi Specială, gradul I şi II de foc de clasele C2 şi C3,
grad III de
clasa de pericol la incendiu rezistenţă la foc, gradul III şi gradul IV de rezistenţă la
rezistenţă la
IV de rezistenţă la foc de foc de clasele C1, C2 şi C3,
foc de clasa C1
clasa C0 gradul V de rezistenţă la
foc
Condiţii specifice, nu se normează pentru clădirile 9 12
gradul I şi II de rezistenţă la foc. din categoriile D şi E.
grad III şi IV de rezistenţă la fac 9 - pentru clădirile (edificiile) din
de clasa C0 categoriile A, B şi C
grad III de rezistenţă la foc de 9 12 15
clasa C1
gradul III de rezistenţă la foc de 12 15 18
clasele C2 şi C3, gradul IV de
rezistenţă la foc de clasele C1,
C2 şi C3, gradul V de rezistenţă
la foc
NOTE:
1 Distanţele dintre clădirile şi construcţiile specificate în tabelul 1, se adoptă ca distanţa în lumină dintre pereţii sau construcţiile
exterioare. Dacă există construcţii care ies din clădire mai mult de 1 m şi sunt din materiale inflamabile, distanţa se măsoară de
la aceste construcţii.
a) suma ariilor pardoselilor a două sau mai multe clădiri cu gradul III şi IV de rezistenţă la foc de clasele C1, C2 şi C3 nu
depăşeşte aria pardoselilor, admisă între pereţii de protecţie la foc, luînd în calcul gradul cel mai înalt de risc de incendiu, gradul
cel mai scăzut de rezistenţă la foc şi nivelul cel mai scăzut la pericol de incendiu al clădirii;
b) peretele unei clădiri sau construcţii înalte şi late, se extinde spre o altă clădire şi are rezistenţă la foc de tipul 10;
c) clădirile și construcţiile de gradul III de rezistenţă la foc, indiferent de pericolul de incendiu a încăperilor amplasate în acestea,
au pereţii-barieră antifoc de tip 2, cu umplerea trecerilor de tipul 2.
3 Distanţele specificate în tabelul 1 pentru clădirile cu gradul I şi II, precum şi de gradul III şi IV de rezistenţă la foc de clasa C0
din categoriile A, B şi C se reduce de la 9 la 6 m, cu respectarea următoarele condiţii:
- sarcina specifică la incendiu în clădirile de categoria B este mai mică sau egală cu 10 kg pe 1 m 2 de suprafaţă a nivelului.
4 Distanţele de la clădirile de producţie (indiferent de gradul lor de rezistenţă la foc) pînă la hotarul masivelor de păduri de
conifere trebuie adoptat de 100 m, păduri mixte - 50 m, păduri foioase - 20 m.
Tabelul 2
Distanta în metri, funcţie de gradul de rezistenţă la foc
şi clasa de inflamabilitate
Capacitatea de
Depozite III din clasele C2 şi C3,
depozitare, t Specială, I, II, III şi III din clasa
clasele C1, C 2 şi C 3,
IV din clasa С0 С1
V
1 Depozite deschise pentru fîn, paie, nu se 24 36 48
in, cînepă, cereale normează
2 Depozite deschise pentru tutun şi pînă la 25 15 15 24
coconi de mătase
NOTE:
1 La depozitarea materialelor sub pavilioane, distanţele indicate în tabelul 2 pînă la clădăriile şi construcţiile de gradul I şi II de
rezistenţă la foc, gradul III şi IV de rezistenţă la foc şi pentru cele de clasa C0 de pericol la incendiu, pot fi reduse la jumătate.
3 Distanţele de la depozitele, indicate în tabelul 2, pînă la clădirile și construcţiile de categoriile A, B şi C se majorează cu 25%.
10
NCM B.01.04:2018
4 Distanţele de la depozitele, indicate în tabelul 2, pînă la depozitele cu alte materiale inflamabile trebuie adoptate ca şi pentru
clădirile sau construcţiile de gradul III de rezistenţă la foc şi clasele C2, C3 de pericol de incendiu, gradul IV de rezistenţă la foc
şi clasele C1, C2 şi C3 de pericol de incendiu, gradul V de rezistenţă la foc.
5 Distanţa de la depozitele deschise, indicate în tabelul 2, pînă la hotarul masivelor de păduri trebuie să fie de 100 m.
5.21 Clădirile de producţie şi auxiliare ale întreprinderilor agricole trebuie comasate în clădiri mai
mari, în toate cazurile, în care o astfel de comasare este justificată din punct de vedere economic şi
corespunde cerinţelor tehnologice, de construcţie, igienico-sanitare, antifoc şi altor norme de
securitate şi siguranţă.
5.22 Laturile exterioare ale clădirilor opuse, amplasate pe teritoriul întreprinderii, de regulă trebuie să
corespundă.
6.2 Alegerea tipului de transport trebuie făcut în baza unei justificări tehnico-economice, de regulă,
fiind preferabil transportul fără şine.
6.3 Nu se permite amplasarea căilor ferate de acces la întreprinderi în zonele rezidenţiale ale
localităţilor rurale.
Clădirile şi construcţiile întreprinderilor agricole în raport cu axa căilor ferate a reţelei publice, trebui să
fie amplasată în conformitate cu normele tehnice de proiectare, dar nu mai puţin de:
6.5 Distanţa de la locurile de muncă în aer liber sau în spaţii neîncălzite pînă la încăperile sanitare
(cu excepţia closetului) nu trebuie să depăşească 500 m. La transportarea muncitorilor de la
încăperile sanitare pînă locul de muncă şi înapoi cu transport, distanţa de la locurile de muncă pînă la
încăperile menţionate nu este normată.
11
NCM B.01.04:2018
6.6 Lăţimea drumurilor de acces pe teritoriul întreprinderilor agricole trebuie adoptată ca minim
acceptabilă reieşind din condiţiile de amplasare compactă a căilor de circulaţie a vehiculelor şi a
pietonilor, reţelelor inginereşti, spaţiilor verzi, dar nu mai mică decît distanţa de protecţie împotriva
incendiului dintre clădirile şi construcţiile opuse.
NOTĂ - Lăţimea trecerii se consideră distanţa dintre pereţii exteriori ai clădirilor, care limitează accesul.
6.8 Lăţimea porţilor pentru intrarea pe teritoriul întreprinderilor agricole trebuie să fie cu 1,5 m mai
mare decât lăţimea autovehiculelor sau mașinilor agricole, dar nu mai puţin de 4,5 m, iar lăţimea porţii
pentru căile feroviare: pentru ecartamentul de 1520 mm – în conformitate cu GOST 9238, pentru
ecartamentul 750 mm – în conformitate cu GOST 9720.
6.9 Distanţa de la clădiri şi construcţii pînă la axa căilor ferate de pe teritoriul întreprinderii, trebuie
să fie conformitate cu datele din tabelul 3.
Tabelul 3
Distanţa, m
Clădiri și edificii
ecartament 1520 mm ecartament 750 mm
1 Muchiile exterioare ai pereţilor sau părţilor proeminente
ale clădirilor - grinzi cu consolă, contraforturi, tambururi,
scări
а) în lipsa ieşirilor din clădire 3,1 2,3
b) în prezenţa ieşirilor din clădire 6 6
c) în prezenţa ieşirilor din clădire şi la amenajarea unor
bariere de protecţie (cu lungimea de minim 10 m),
amplasate între ieşirile din clădire şi şinele de cale ferată
paralel cu pereţii clădirii 4,1 3,5
2 Coloane independente, buncăre, estacade, etc.; În limita gabaritelor apropierii construcţiei de calea
dispozitive de încărcare, platforme, rampe, rezervoare, ferată / GOST 9238 şi GOST 9720
depozite de ambalaje, dispozitive de scurgere, locuri de
descărcare, etc.
3 Îngrădirile, coloanele viaducturilor, reţelele de contact, Idem
liniile aeriene de comunicaţii, semnalizare, centralizare şi
blovcare pentru transport feroviar, conducte aeriene
4 Idem, în condiţii de reconstrucţie la liniile curente şi staţii Idem
5 Depozit de buşteni cu o capacitate sub 10000 m3 5 4,5
6.10 Liniile căilor ferate în clădirile întreprinderilor agricole, de regulă trebuie să fie cu opritor de linie
fix. Se admit linii de cale ferată străpunse (de trecere) numai în baza unor justificări corespunzătoare.
În cazul liniilor de cale ferată în clădiri trebuie prevăzut în faţa porţilor o platformă orizontală dreaptă
cu o lungime nu mai mică de lungimea celui mai lung vagon sau a locomotivă. În condiţii de
reconstrucţie a întreprinderilor agricole, clădirilor şi construcţiilor, lungimea acestei platforme poate fi
redusă pînă la 2 m, prevăzînd, acolo unde este cazul, extinderea porţii clădirii în vederea asigurării
gabaritelor garniturii de tren.
6.11 În cazul utilizării unui funicular, distanţa de la gabaritele garniturii de tren de la funicular pînă la
clădirile, construcţiile, marcajele de planificare a teritoriului trebuie să fie în conformitate cu normele de
proiectare a transportului industrial.
7.1 Măsurile privind pregătirea tehnică a terenurilor întreprinderilor agricole trebuie să fie stabilite în
funcţie de condiţiile tehnico-geologice, precum şi de soluţiile de sistematizare spaţială a clădirilor şi
construcţiilor, amplasate pe teren.
12
NCM B.01.04:2018
7.3 Se admite o sistematizare continuă în cazul în care densitatea construcţiilor este mai mare de
25%. În restul cazurilor, trebuie prevăzută o sistematizare verticală selectivă şi efectuarea unor lucrări
de sistematizare numai pe sectoarele, unde sînt amplasate clădiri sau construcţii. Sistematizarea
verticală selectivă trebuie prevăzută, de asemenea, pe sectoarele unde sunt prezente soluri pietroase,
cînd apare necesitatea de a păstra pădurile şi spaţiile verzi, precum şi în cazul unor condiţii hidro-
geologice nefavorabile.
7.4 Pantele terenului întreprinderii trebuie adoptate de minim 0,003 şi nu mai mari pentru:
Pe sectoarele cu sol tasabil de tipul II, pantele minime ale suprafeţei planificate trebuie adoptate de
0,005. La amplasarea întreprinderilor pe panta unui deal sau la poalele acestuia, în scopul de a
proteja teritoriul de inundaţii cu apa care se scurge de pe versant, trebuie prevăzute şanţuri de drenaj.
Secţiunea transversal a canalelor de drenaj şi numărul acestora se calculează în conformitate cu
СНиП 2.04.02.
7.5 Panta pentru ocoalele animalelor trebuie să fie de minim 0,02 şi nu mai mare de 0,06.
7.6 Nivelul pardoselii primului etaj în clădiri și construcţii, de regulă, trebuie să fie cu 15 cm
deasupra nivelului suprafeţelor învecinate.
7.7 Nivelul pardoselii subsolurilor sau a altor construcţii subterane trebuie să fie deasupra nivelului
apelor freatice cu cel puţin 0,5 m. Dacă aceste construcţii urmează a fi construite mai jos de nivelul
apelor freatice trebuie luate măsuri de hidroizolare a încăperilor sau scăderea nivelului apelor freatice,
luîndu-se în considerare riscul ridicării nivelul apei în perioada de exploatare a întreprinderii.
7.8 Nivelul capului de şină de cale ferată, montată în clădire, trebuie să fie la acelaşi nivel cu
pardoseala clădirii.
7.11 Pentru plantarea pe terenurile întreprinderilor agricole şi în zonele de protecţie sanitară trebuie
selectate specii locale de plante, ţinîndu-se cont de proprietăţile sanitare de protecţie şi decorative ale
acestora şi rezistenţa la emisiile industriale.
NOTE:
1 Pe terenul fermelor de creştere a animalelor şi păsărilor nu trebuie plantaţi arbori, care în timpul înfloririi produc fulgi, seminţe
fibroase şi mătăsoase.
2 Clădirile industriale, care necesită o protecţie antifonică, trebuie protejate cu fîşii forestiere de arbori şi arbuşti cu frunziş dens,
inclusiv plantarea în aceste fîşii a arborilor de conifere.
13
NCM B.01.04:2018
7.12 Întreprinderile, situate în zonele cu vînt cu o rată medie a vitezei de 10 m/s timp de trei luni,
trebuie să fie protejate din direcţia vanturilor predominante cu o fîşie forestieră din arbori a cărei lăţime
este de minim 30 m.
7.13 Distanţele de la clădiri şi construcţii pînă la axa arborilor şi arbuştilor trebuie să fie adoptate
conform datelor din tabelul 4.
Tabelul 4
Distanţa de la axă
Clădiri și construcţii
tulpinii arborilor, m arbuștilor, m
Muchiile exterioare ale pereţilor clădirilor şi construcţiilor 5 1,5
Marginea trotuarelor şi aleelor 0,7 0,5
Marginea acostamentului drumurilor sau marginea canalelor 2 1
Stîlpi de iluminat, coloane, galerii şi estacade 4 -
Gardurile terenurilor întreprinderilor 2 1
Talpa taluzurilor, teraselor, etc. 1 0,5
Muchiile exterioare ale tălpii pereţilor de sprijin 3 1
Bordura sau marginea consolidată a acostamentului drumului 2 1,2
Reţele subterane:
conducte de gaz, canalizare 1,5 -
reţeaua de termoficare (de la pereţii canalelor) 2 1
şi conductele reţelelor de termoficare la amplasarea
2 -
deschisă, canale de drenare
cabluri electrice de forţă şi de comunicaţii 2 0,7
NOTE:
1 Distanţa de la liniile electrice aeriene pînă la arbori trebuie să fie în conformitate cu cerinţele din [5].
2 Prezentele norme se referă la arbori cu coroana de pînă la 5 m şi trebuie mărite respectiv pentru arborii cu o coroana mai
mare.
7.14 Lăţimea fîşiilor verzi plantate trebuie adoptate nu mai mici decît cele indicate în tabelul 5.
Tabelul 5
Fîșie Lăţimea fîșiei, m
1 Gazon cu un rînd de arbori plantaţi în acelaşi rînd cu arbuşti:
а) într-un singur rînd 2
b) în două rînduri 5
2 Gazon cu arbuşti plantaţi într-un singur rînd, cu înălţimea, m:
а) mai mari de 1,8 1,2
b) de la 1,2 pînă la 1,8 1
c) pînă la 1,2 0,8
3 Gazon cu arbori plantaţi în grup 4,5
4 Gazon cu arbuşti plantaţi în grup 3
5 Gazon 1
NOTĂ – La plantarea arbuştilor în mai multe rînduri, mărimea fîşiilor indicate în tabelul 5 se măreşte cu 40 – 50% pentru fiecare
rînd plantat suplimentar.
14
NCM B.01.04:2018
7.15 La întreprinderile agricole trebuie amenajate sectoare deschise pentru odihna muncitorilor
reieșind din norma de 1 m2 pentru fiecare muncitor în cel mai numeros schimb.
7.16 Pe terenurile întreprinderilor agricole trebuie prevăzute măsuri de înlăturare a solului fertil în
locurile unde acesta poate fi distrus, impurificat, inundat sau acoperit cu apă în urma executării
lucrărilor de construcţii. Locurile şi condiţiile de depozitare provizorie, precum şi modul de utilizare a
solurilor îndepărtate sunt determinate de organele/autorităţile care au oferit spre gestionare aceste
terenuri.
8.2 La proiectarea reţelelor inginereşti trebuie respectate cerinţele codurilor practice cu privire la
proiectarea reţelelor inginereşti, precum şi cerinţele NCM B.01.03.
15
NCM B.01.04:2018
Anexa A
(normativă)
Pentru fermele de vite cornute sunt prevăzuşi indicatori la depozitarea furajelor şi aşternuturilor în hambare şi grajduri.
16
NCM B.01.04:2018
Tabelul A (continuare)
Densitatea
Tipul întreprinderii minimă de
construcţie, %
II Creșterea porcinelor
А. De comerţ
Reproducere
pentru 6000 capete 35
pentru 12000 capete 36
pentru 24000 capete 38
Îngrășare (creştere)
pentru 6000 capete 38
pentru 12000 capete 40
pentru 24000 capete 42
Cu ciclu de producere complet
pentru 6000 şi 12000 capete 35
pentru 24000 şi 27000 capete 36
pentru 54000 şi 108000 capete 38; 39
B. De rasă
pentru 200 scroafe 45
pentru 300 scroafe 47
pentru 600 scroafe 49
De reproducere pentru creşterea scroafelor de întreţinere a complexelor
pentru 54000 şi 108000 scroafe 38; 39
III Vite cornute mici (ovine)
А. Amplasate pe un singur spaţiu de întreţinere
Specializate cu lînă fină şi lînă semifină
pentru 3000 şi 6000 oi 50; 56
pentru 9000, 12000 şi 15000 oi 62; 63; 65
pentru 3000, 6000 şi 9000 capete pentru înlocuire (miei) 50; 56; 62
pentru 12000 şi 15000 capete pentru înlocuire (miei) 63; 65
Specializate pentru blană, carne, lînă şi lapte
pentru 500, 1000 şi 2000 oi 40; 45;55
pentru 3000 şi 4000 oi 40; 41
pentru 1000, 2000 şi 3000 capete pentru înlocuire (miei) 52; 55; 56
Miei pentru îngrășare (creștere) şi capete adulte
pentru 1000 şi 2000 capete 53; 58
pentru 5000, 10000 şi 15000 capete 58; 60; 63
pentru 20000, 30000 şi 40000 capete 65; 67;70
17
NCM B.01.04:2018
Tabelul A (continuare)
Densitatea minimă
Tipul întreprinderii
de construcţie, %
B. Amplasate pe mai multe spaţii de întreţinere
Cu lînă fină şi lînă semifină la 6000, 9000 şi 12000 oi
pentru 3000 şi 6000 oi 59; 60
pentru 3000 capete pentru înlocuire (miei) 50
pentru 1000, 2000 şi 3000 berbeci 50; 53; 55
Blană, carne, lînă şi lapte la 1000, 2000 şi 3000 oi
pentru 1000 şi 2000 oi 50; 52
pentru 3000 oi 59
pentru 500 şi 1000 capete pentru înlocuire (miei) 55; 55
Terenuri pentru clădiri de deservire
pentru 6000 oi 45
pentru 9000 oi 50
pentru 12000 oi 52
C. Nespecializate, cu ciclu de producere complet al turmei
Lînă fină şi lînă semifină
pentru 3000 capete 50
pentru 6000 capete 56
pentru 9000 şi 12000 capete 60; 63
Blană, carne, lînă şi lapte
pentru 1000 şi 2000 capete 50; 52
pentru 3000 capete 55
pentru 4000 şi 6000 capete pentru îngrăşare (creştere) 56; 57
D. Locuri de iernare
pentru 500, 600, 700 şi 1000 oi 42; 44; 46; 48
pentru 1200 şi 1500 oi 45; 50
pentru 2000 şi 2400 oi 54; 56
pentru 3000 şi 4800 oi 58; 59
IV Vite cornute mici (caprine)
А. Pentru puf
pentru 2500 capete 55
pentru 3000 capete 57
B. Pentru lînă
pentru 3600 capete 59
V Cabaline 39
Pentru 50 de iepe 39
Pentru 100 de iepe
18
NCM B.01.04:2018
Tabelul A (continuare)
Densitatea minimă
Tipul întreprinderii
de construcţie, %
VI Creșterea păsărilor
А. Pentru ouă
pentru 300 mii găini ouătoare 25
pentru 400- 500 mii găini ouătoare
zona pentru găini de comerţ 28
zona pentru pui 30
zona pentru găini de înmulţire 31
zona incubatorului 25
pentru 600 mii găini ouătoare
zona pentru găini de comerţ 29
zona pentru pui 29
zona pentru găini de înmulţire 34
zona incubatorului 34
pentru 1 mln. găini ouătoare
zona pentru găini de comerţ 25
zona pentru pui 26
zona pentru găini de înmulţire 26
zona incubatorului 26
B. Pentru carne
Găini broiler
pentru 3 mln. găini broiler 28
pentru 6 şi 10 mln. găini broiler:
zona pentru cîrdul de comerţ 28
zona pentru pui 33
zona pentru găini de înmulţire 33
zona incubatorului 32
zona de sacrificare și prelucrare 23
De creștere a raţelor
pentru 500 mii raţe broiler:
zona pentru cîrdul de comerţ 28
zona pentru păsări adulte 29
zona pentru păsări mici (răţuște) 28
zona incubatorului 26
pentru 1 mln. rate broiler:
zona pentru cîrdul de comerţ 38
zona pentru păsări adulte 41
zona pentru păsări mici (răţuşte) 29
zona incubatorului 30
Indicatorii sunt prezentaţi pentru clădirile cu un singur nivel
19
NCM B.01.04:2018
Tabelul A (continuare)
Densitatea minimă
Tipul întreprinderii
de construcţie, %
pentru 5 mln. raţe:
zona pentru cîrdul de comerţ 39
zona pentru păsări adulte 41
zona pentru păsări mici (răţuşte) 30
zona incubatorului 31
De creștere a curcanilor
pentru 250 mii. curcani 22
pentru 500 mii curcani:
zona pentru cîrdul de comerţ 23
zona pentru păsări adulte 26
zona pentru păsări mici (pui) 25
zona incubatorului 21
В De rasă
Pentru ouă
fermă păsări de rasă 50 mii găini 24
fermă păsări de rasă 100 mii găini 25
fermă păsări de reproducere 100 mii găini 26
fermă păsări de reproducere 2000 mii găini 27
fermă păsări de reproducere 300 mii găini 28
Pentru carne
fermă păsări de rasă 50 şi 100 mii găini 27
fermă păsări de reproducere 200 mii găini
zona pentru păsări adulte 28
zona pentru păsări mici (pui) 29
VII Animale sălbatice (pentru blană) și iepuri
Creșterea animalelor sub şopron
animale sălbatice 22
iepuri 24
Creșterea animalelor în clădiri
nutrii 40
iepuri 45
VIII Sere
А. Sere cu multe deschideri, suprafaţa totală
pentru 6 ha 54
pentru 12 ha 56
pentru 18, 24 şi 30 ha 60
pentru 48 ha 64
B. Sere cu o singură deschidere
pentru suprafaţa totală pînă la 5 ha 42
20
NCM B.01.04:2018
Tabelul A (sfârşit)
Densitatea minimă
Tipul întreprinderii
de construcţie, %
C. Ateliere de altoire și creștere a viţei de vie
pentru 1 mln. buc. în an 30
pentru 2 mln. buc. în an 40
pentru 3 mln. buc. în an 45
pentru 5 mln. buc. în an 50
pentru 10 mln. buc. în an 55
IX Reparaţia tehnicii agricole
А. Ateliere centrale de reparaţii cu parc auto
pentru 25 tractoare 25
pentru 50 şi 75 tractoare 28
pentru 100 tractoare 31
pentru 150 şi 200 tractoare 35
B. Puncte de deservire tehnică a brigăzilor sau a sectorului de gospodărie
cu parc auto
pentru 10, 20 şi 30 tractoare 30
pentru 40 şi mai multe tractoare 38
X Depozite îngropate în sol pentru îngrășăminte minerale
pînă la 1600 t 27
de la 1600 pînă la 3200 t 32
de la 3200 pînă la 6400 t 33
mai mult de 6400 t 38
XI Alte întreprinderi
pentru prelucrarea şi păstrarea produselor agricole 50
pentru furaje – asociaţii agricole 27
pentru păstrarea seminţelor şi cerealelor 28
pentru prelucrarea cerealelor pentru alimentaţie şi furaje 30
pentru creşterea şi prelucrarea viermilor de mătase 33
uscătorii de tutun 28
XII Gospodării ţărăneşti
pentru producerea laptelui 40
pentru creşterea vitelor cornute mari 35
pentru creşterea porcilor (cu ciclu închis de producere) 35
pentru creşterea oilor pentru carne, lînă şi lapte 40
pentru creşterea caprelor pentru lapte şi puf 54
pentru creşterea păsărilor pentru ouă 27
pentru creşterea păsărilor pentru carne 25
21
NCM B.01.04:2018
A.1 Se admite micşorarea densităţii minime a construcţiilor (cu justificarea adecvată a investiţiilor în
construcţii), dar nu mai mult de 1/10 din valoarea stabilită în prezenta anexă la construcţia
întreprinderilor agricole amplasate pe un teren cu pantă mai mare de 3%, soluri tasabile, în condiţii
geologice dificile, precum şi la extinderea şi reconstrucţia întreprinderii.
A.2 Indicatorii densităţii minime a construcţiilor sunt specificate pentru întreprinderile, al căror grad
de rezistenţă la foc a clădirilor şi construcţiilor nu sunt mai mici de gradul III de rezistenţă la foc de
clasa C1. La construcţia clădirilor şi construcţiilor de gradul III de rezistenţă la foc de clasele C2 şi C3,
gradul IV de rezistenţă la foc de clasele C1, C2 şi C3 şi gradul V de rezistenţă la foc, densitatea
minimă a construcţiilor se admite (dacă există o justificare tehnico-economică) de a fi micşorată, dar
nu mai mult de 1/10 de cea stabilită în prezenta anexă.
A.4 În aria terenurilor construite ale întreprinderii trebuie incluse suprafeţele ocupate de clădirile şi
construcţiile de toate tipurile, inclusiv şoproane, edificii tehnologice deschise, sanitare şi de alte tipuri,
rampe şi galerii, suprafeţele echipamentelor/dispozitivelor de manipulare, construcţii subterane
(rezervoare, beciuri, adăposturi, tunele, canalele reţelelor de comunicaţii deasupra cărora nu pot fi
amplasate clădiri şi construcţii), precum şi ocolurile pentru păsări, animale domestice şi sălbatice,
parcările pentru autovehicule, utilaje şi maşini agricole, depozite deschise pentru diferite scopuri, cu
condiţia că mărimea şi echipamentele ocolurilor, parcărilor şi depozitelor de tip deschis sunt conforme
normelor tehnologice de proiectare.
A.5 În aria terenurilor de construcţie, de asemenea, trebuie să fie incluse terenurile de rezervă de
pe teritoriul întreprinderii, menţionate în tema de proiectare, unde vor fi amplasate clădirile şi
construcţiile în a doua fază de construcţie (în limitele gabaritelor acestor clădiri şi construcţii).
A.6 La calcularea ariilor, ocupate de galerii şi estacade, în suprafaţa construcţiilor se includ proiecţia
pe planul orizontal numai a acelor terenuri ai obiectelor menţionate, sub gabaritele cărora, nu pot fi
amplasate alte clădiri sau construcţii, iar pentru celelalte suprafeţe supraterane se ia în calcul numai
suprafaţa ocupată de construcţii la nivelul cotelor terenului.
A.7 În aria terenurilor construite nu trebuie să fie incluse suprafeţele ocupate de pereurile din jurul
clădirilor, trotuarele, drumurile auto şi căile ferate, clădirile şi construcţiile provizorii, terenurile sportive
în aer liber, locurile de odihnă pentru muncitori, sectoarele înverzite, sectoarele deschise pentru
parcarea vehiculelor cetăţenilor, rigole şi canale deschise de evacuare a apelor, zidurile de sprijin,
construcţiile subterane sau părţi ale acestora, pe care pot fi amplasate alte clădiri şi construcţii.
22
NCM B.01.04:2018
Bibliografie
[1] СП 35-104-2001 Здания и помещения с местами труда для инвалидов
[18] НТП 10-95 Нормы технологического проектирования теплиц и тепличных комбинатов для
выращивания овощей и рассады
[20] Legea apelor Nr. 272 din 23.12.2011 (Publicat : 26.04.2012 în Monitorul Oficial Nr. 81, art. Nr:
264. Data intrării în vigoare : 26.10.2013)
23
NCM B.01.04:2018
[21] Codul Funciar nr. 828 din 25.12.91, cu modificările ulterioare (Publicat: 04.09.2001 în Monitorul
Oficial Nr. 107, art. Nr: 817)
24
NCM B.01.04:2018
Начало перевода
1 Область применения
1.1 Настоящий норматив в строительстве (далее - норматив) распространяется на
разработку проектов планировочной организации территории (далее - генеральных планов)
новых, расширяемых и реконструируемых сельскохозяйственных предприятий, а также на
разработку схем планировочной организации территорий производственных зон сельских
поселений в целях обеспечения законодательства Республики Молдова и соблюдения норм
согласно NCM E.03.02, NCM B.01.00, NCM B.01.03.
1.3 Положения настоящих норм следует соблюдать при разработке генеральных планов
сельскохозяйственных предприятий различных форм собственности и различных
организационно-правовых форм.
2 Нормативные ссылки
В настоящем Нормативе использованы ссылки на следующие нормативные документы:
CP D.02.11 - 2014 Recomandări privind proiectarea străzilor şi drumurilor din localităţi urbane
şi rurale
25
NCM B.01.04:2018
ПРИМЕЧАНИЕ - При пользовании настоящим нормативом целесообразно проверить действие ссылочных стандартов и
классификаторов в национальном органе Республики Молдова по стандартизации. Если ссылочный документ заменен
(изменен), то при пользовании настоящим сводом правил следует руководствоваться замененным (измененным)
документом. Если ссылочный документ отменен без замены, то положение, в котором дана ссылка на него,
применяется в части, не затрагивающей эту ссылку.
3 Понятия и их определения
В настоящем нормативе применены следующие термины и их определения:
26
NCM B.01.04:2018
27
NCM B.01.04:2018
4.5 Трассы линий электропередачи, связи и других линейных сооружений местного значения
следует размещать по границам полей севооборотов вдоль дорог, лесополос, существующих
трасс с таким расчетом, чтобы обеспечивался свободный доступ к коммуникациям с
территории, не занятой сельскохозяйственными угодьями.
- в зонах оползней;
- на землях заповедников;
2 Размещение сельскохозяйственных предприятий, зданий, сооружений во втором поясе зоны санитарной охраны
источников водоснабжения населенных пунктов допускается в соответствии со СНиП 2.04.02.
3 Размещение свиноводческих комплексов промышленного типа и птицефабрик во втором поясе зоны санитарной
охраны источников водоснабжения населенных пунктов не допускается.
4 Размещение сельскохозяйственных предприятий, зданий и сооружений в третьей зоне округов санитарной охраны
курортов допускается в соответствии с законодательством об особо охраняемых природных территориях, если это не
оказывает отрицательного влияния на лечебные средства курорта, и при условии согласования размещения
намечаемых объектов с [22].
4.7 Схемы генеральных планов производственных зон сельских населенных пунктов следует
разрабатывать на расчетный срок 20 лет, с размещением первой очереди строительства (до
10 лет).
28
NCM B.01.04:2018
1 Размещение предприятий, зданий и сооружений на участках с более частым повторением наивысшего уровня воды
допускается при соответствующем обосновании инвестиций в строительство и при условии возведения необходимых
сооружений по защите от затопления.
29
NCM B.01.04:2018
f) благоустройство территории;
30
NCM B.01.04:2018
31
NCM B.01.04:2018
а) площадок предприятий;
c) складов.
a) производственную;
d) вспомогательно-бытовую.
ПРИМЕЧАНИЕ - Площадки при главных проходных пунктах должны быть оформлены цветочными газонами,
светильниками и другими малыми архитектурными формами.
32
NCM B.01.04:2018
5.19 Здания, образующие полузамкнутые дворы, допускается применять в тех случаях, когда
другие планировочные решения не могут быть приняты по условиям технологии, либо по
условиям реконструкции. Полузамкнутые дворы следует располагать длинной стороной
параллельно преобладающему направлению ветров или с отклонением не более 45°, при этом
открытая сторона двора зданий П-образной формы должна быть обращена на наветренную
сторону ветров преобладающего направления. Ширина полузамкнутого двора при зданиях,
освещаемых через оконные проемы, должна быть не менее полусуммы высот до верха карниза
противостоящих зданий, образующих двор, но не менее 12 м.
ПРИМЕЧАНИЯ:
1 Полузамкнутым считается двор, образованный тремя примыкающими друг к другу зданиями и имеющий отношение
глубины к ширине более единицы.
2 Здания в два этажа и более, образующие полузамкнутый двор с отношением глубины двора к ширине более 3, при
возможности скопления во дворе вредных веществ в количестве, превышающем допускаемую нормативную
концентрацию, должны иметь открытый проем шириной не менее 4 м и высотой не менее 4,5 м, расположенный против
незастроенной стороны двора.
3 В тех случаях, когда суммарная площадь этажей зданий, образующих полузамкнутый двор, не превышает
допускаемой площади этажа между противопожарными стенами и при отсутствии технологических въездов, ширину
полузамкнутого двора можно уменьшить до противопожарной величины.
33
NCM B.01.04:2018
1 Если одно из противостоящих зданий или сооружений со стороны, обращенной к другому, в зоне возможного
затенения, не имеют световых проемов, то расстояния между ними определяются только высотой здания или
сооружения без световых проемов.
2 Высотные сооружения, не имеющие световых проемов (трубы, башни и т.п.), допускается размещать от стены здания
со световыми проемами на расстоянии не менее диаметра или стороны сооружения, обращенной к зданию. Если в зоне
возможного затенения от высотного сооружения в стене здания световые проемы отсутствуют, то расстояния между
ними настоящими нормами не нормируются.
3 Для зданий с продольными фонарями, расположенными менее чем на 3 м от фасада здания, за высоту здания
надлежит принимать высоту до верха карниза фонаря.
4 Указанные расстояния могут быть уменьшены в случае, когда по расчету с учетом затенения окон противостоящими
зданиями может быть обеспечено по нормам естественное или совмещенное освещение в обоих противостоящих
зданиях.
Таблица 1
Расстояние между зданиями, м,
Степень огнестойкости и Особая, I и II степени III степень огнестойкости
III степень
класс конструктивной огнестойкости, III и IV классов С2 и С3, IV степень
огнестойко-
пожарной опасности степени огнестойкости огнестойкости классов С1, С2
сти класса С1
класса СО и С3, V степень огнестойкости
Особая, Не нормируется для зданий 9 12
I и II степени огнестойкости. категорий D и E.9 - для
III и IV степени огнестойкости зданий (сооружений)
класса С0 категорий А, B и C
III степень огнестойкости 9 12 15
класса С1
III степень огнестойкости 12 15 18
классов С2 и С3, IV степень
огнестойкости классов C1, C2
и С3, V степень
огнестойкости
ПРИМЕЧАНИЯ:
1 Расстояния между зданиями и сооружениями, приведенные в таблице 1, принимаются в свету между наружными
стенами или конструкциями. При наличии выступающих конструкций зданий или сооружений более чем на 1 м и
выполненных из сгораемых материалов наименьшим расстоянием считается расстояние между этими конструкциями.
а) если сумма площадей полов двух и более зданий III и IV степеней огнестойкости классов С1, С2 и С3 не превышает
площадь полов, допускаемую между противопожарными стенами, считая по наиболее пожароопасной категории,
низшей степени огнестойкости и низшего класса конструктивной пожарной опасности здания;
b) если стена высокого и широкого здания или сооружения, выходящая в сторону другого здания, является
противопожарной 10-го типа;
c) если здания и сооружения III степени огнестойкости независимо от пожарной опасности размещаемых в них
помещений имеют противостоящие противопожарные стены 2-го типа с заполнением проемов 2-го типа.
3 Указанные в таблице расстояния для зданий I и II, а также III и IV степеней огнестойкости класса СО категорий А, B и
C уменьшаются с 9 до 6 м при соблюдении одного из следующих условий:
- удельная пожарная нагрузка в зданиях категории В менее или равна 10 кг на 1 м2 площади этажа.
34
NCM B.01.04:2018
Таблица 2
Расстояние, м, при степени огнестойкости и классе
Вместимость конструктивной пожарной опасности
Склады
складов, т Особая, I и II и III III класса III классов С2 и С3,
и IV класса С0 С1 классов C1, C2 и С3, V
1 Открытого хранения сена, Не 24 36 48
соломы, льна, конопли, нормируется
необмолоченного хлеба.
2 Открытого хранения До 25 15 15 24
табачного и коконов
ПРИМЕЧАНИЯ:
1 При складировании материалов под навесами указанные в таблице 2 расстояния до зданий и сооружений I и II
степеней огнестойкости, III и IV степеней огнестойкости и класса конструктивной пожарной опасности С0 могут быть
уменьшены в два раза.
2 Расстояния, указанные в таблице 2, следует определять от границы площадей, предназначенных для размещения
(складирования) указанных материалов.
5 Расстояние от указанных в таблице 2 складов открытого хранения до границ лесного массива следует принимать
равным 100 м.
5.23 Размеры земельных участков пожарных депо и постов следует принимать в соответствии
с NCM C.01.11, строительными нормами и правилами по проектированию генеральных планов
промышленных предприятий.
35
NCM B.01.04:2018
ПРИМЕЧАНИЕ - Шириной проезда считается расстояние между наружными стенами зданий, ограничивающих проезд.
Таблица 3
Здания и сооружения Расстояние
колея 1520 мм колея 750 мм
1 Наружные грани стен или выступающих частей
здания - пилястр, контрфорсов, тамбуров, лестниц
а) при отсутствии выходов из зданий 3,1 2,3
b) при наличии выходов из зданий 6 6
c) при наличии выходов из зданий и устройстве 4,1 3,5
оградительных барьеров (длиной не менее 10 м),
расположенных между выходами из здании и
железнодорожными путями параллельно стенам
зданий
2 Отдельно стоящие колонны, бункера, эстакады и По габариту приближения строений к
т.п.; погрузочные сооружения, платформы, рампы, железнодорожным путям /
тарные хранилища, сливные устройства, ссыпные GOST 9238 и GOST 9720.
пункты и т.п.
3 Ограждения, опоры путепроводов, контактной сети, Тоже
воздушных линий связи, сигнализации,
централизации и блокировки (СЦБ) для
железнодорожного транспорта, воздушные
трубопроводы
36
NCM B.01.04:2018
Таблица 3 (продолжение)
6.11 При применении канатных подвесных дорог расстояния от габаритов подвижного состава
канатной дороги до зданий, сооружений, планировочных отметок территории следует
принимать в соответствии нормами по проектированию промышленного транспорта.
- песчаных - 0,03;
7.5 Уклоны выгульных площадок для животных должны приниматься не менее 0,02 и не
более 0,06.
7.6 Уровень чистого пола первого этажа в зданиях и сооружениях должен быть, как правило,
на 15 см выше планировочной отметки примыкающей площадки.
37
NCM B.01.04:2018
7.7 Отметка пола подвальных или иных заглубленных зданий и сооружений должна быть
выше уровня грунтовых вод не менее чем на 0,5 м. При необходимости устройства указанных
помещений с отметкой пола ниже уровня грунтовых вод следует предусматривать
гидроизоляцию помещений или понижение уровня грунтовых вод, при этом необходимо
учитывать возможность подъема уровня грунтовых вод в период эксплуатации предприятия.
7.8 Отметка верха головки рельса железнодорожного пути, вводимого в здание, должна быть
на уровне отметки чистого пола здания.
7.9 Отвод поверхностных вод следует осуществлять со всего бассейна стока в соответствии
со СНиП 2.04.03. На площадках предприятий, как правило, следует предусматривать открытую
сеть водоотвода, при этом наименьшие размеры кюветов и канав трапецеидального сечения
следует принимать, м: ширина по дну 0,3; глубина - 0,4.
38
NCM B.01.04:2018
ПРИМЕЧАНИЯ:
2 Приведенные нормы относятся к деревьям с кроной диаметром не более 5 м и должны быть соответственно
увеличены для деревьев с кроной большего диаметра.
7.14 Ширину полосы зеленых насаждений следует принимать не менее указанной в таблице 5.
Таблица 5
Полоса Ширина полосы, м
1 Газон с рядовой посадкой деревьев в одном ряду с кустарниками:
а) однорядная посадка 2
b) двухрядная посадка 5
2 Газон с однорядной посадкой кустарников высотой, м:
а) свыше 1,8 1,2
b) свыше 1,2 до 1,8 1
c) до 1,2 0,8
3 Газон с групповой или куртинной посадкой деревьев 4,5
4 То же, кустарников 3
5 Газон 1
ПРИМЕЧАНИЕ - При многорядной посадке кустарников указанную в таблице 5 ширину полосы следует увеличивать на
40- 50% для каждого дополнительного ряда растений.
39
NCM B.01.04:2018
Приложение A
(нормативное)
Для ферм крупного рогатого скота приведены показатели при хранении грубых кормов и подстилки в сараях и под
навесами.
40
NCM B.01.04:2018
Таблица A (продолжение)
Минимальная
Предприятия плотность застройки,
%
II СВИНОВОДЧЕСКИЕ
А Товарные
Репродукторные 24 На 6000 голов 35
на 12000 голов 36
на 24000 голов 38
Откормочные 27
на 6000 голов 38
на 12000 голов 40
на 24000 голов 42
С законченным производственным циклом
на 6000 и 12000 голов 35
на 24000 и 27000 голов 36
на 54000 и 108000 голов 38; 39
B. Племенные
на 200 основных маток 45
на 300 основных маток 47
на 600 основных маток 49
Репродукторы по выращиванию ремонтных свинок для комплексов
на 54000 и 108000 свиней 38; 39
III ОВЦЕВОДЧЕСКИЕ
А. Размещаемые на одной площадке
Специализированные тонкорунные и полутонкорунные
на 3000 и 6000 маток 50; 56
на 9000, 12000 и 15000 маток 62; 63; 65
на 3000, 6000 и 9000 голов ремонтного молодняка 50; 56; 62
на 12000 и 15000 голов ремонтного молодняка 63; 65
Специализированные шубные и мясо-шерстно-молочные
на 500, 1000 и 2000 маток 40; 45;55
на 3000 и 4000 маток 40; 41
на 1000, 2000 и 3000 голов ремонтного молодняка 52; 55; 56
Откормочные молодняка и взрослого поголовья
на 1000 и 2000 голов 53; 58
на 5000, 10000 и 15000 голов 58; 60; 63
на 20000, 30000 и 40000 голов 65; 67;70
B. Размещаемые на нескольких площадках
Тонкорунные и полутонкорунные на 6000, 9000 и 12000 маток
на 3000 и 6000 маток 59; 60
на 3000 голов ремонтного молодняка 50
на 1000, 2000 и 3000 валухов 50; 53; 55
Шубные и мясо-шерстно-молочные на 1000, 2000 и 3000 маток
на 1000 и 2000 маток 50; 52
на 3000 маток 59
41
NCM B.01.04:2018
Таблица A (продолжение)
Минимальная
Предприятия
плотность застройки, %
на 500 и 1000 голов ремонтного молодняка 55; 55
Площадки для общефермерских объектов обслуживающего назначения
на 6000 маток 45
на 9000 маток 50
на 12000 маток 52
C. Неспециализированные с законченным оборотом стада
Тонкорунные и полутонкорунные
на 3000 скотомест 50
на 6000 скотомест 56
на 9000 и 12000 скотомест 60; 63
Шубные и мясо-шерстно-молочные
на 1000 и 2000 скотомест 50; 52
на 3000 скотомест 55
на 4000 и 6000 голов откорма 56; 57
D. Пункты зимовки
на 500, 600, 700 и 1000 маток 42; 44; 46; 48
на 1200 и 1500 маток 45; 50
на 2000 и 2400 маток 54; 56
на 3000 и 4800 маток 58; 59
IV КОЗОВОДЧЕСКИЕ
А. Пуховые
на 2500 голов 55
на 3000 голов 57
B. Шерстные
на 3600 голов 59
V КОНЕВОДЧЕСКИЕ 39
На 50 кобылиц
39
На 100 кобылиц
VI ПТИЦЕВОДЧЕСКИЕ*
А Яичного направления
на 300 тыс. кур-несушек 25
на 400 - 500 тыс. кур-несушек:
зона прометала 28
зона ремонтного молодняка 30
зона родительского стада 31
зона инкубатория 25
на 600 тыс. кур-несушек:
зона промстада 29
зона ремонтного молодняка 29
зона родительского стада 34
Показатели приведены для одноэтажных зданий.
42
NCM B.01.04:2018
Таблица A (продолжение)
Минимальная
Предприятия плотность застройки,
%
зона инкубатория 34
на 1 млн. Кур-несушек:
зона промстада 25
зона ремонтного молодняка 26
зона родительского стада 26
зона инкубатория 26
B. Мясного направления
Куры-бройлеры
на 3 млн. бройлеров 28
на 6 и 10 млн. бройлеров:
зона промстада 28
зона ремонтного молодняка 33
зона родительского стада 33
зона инкубатория 32
зона убоя и переработки 23
Утководческие
на 500 тыс. утят-бройлеров:
зона промстада 28
зона взрослой птицы 29
зона ремонтного молодняка 28
зона инкубатория 26
на 1 млн. утят-бройлеров:
зона промстада 38
зона взрослой птицы 41
зона ремонтного молодняка 29
зона инкубатория 30
на 5 млн. утят-бройлеров:
зона промстада 39
зона взрослой птицы 41
зона ремонтного молодняка 30
зона инкубатория 31
Индейководческие
на 250 тыс. индюшат-бройлеров 22
на 500 тыс. индюшат-бройлеров:
зона промстада 23
зона родительского стада 26
зона ремонтного молодняка 25
зона инкубатория 21
C. Племенные
Яичного направления
племзавод на 50 тыс. кур 24
племзавод на 100 тыс. кур 25
племрепродуктор на 100 тыс. кур 26
племрепродуктор на 200 тыс. кур 27
племрепродуктор на 300 тыс. кур 28
43
NCM B.01.04:2018
Таблица A (продолжение)
Минимальная
Предприятия плотность застройки,
%
Мясного направления
племзавод на 50 и 100 тыс. кур 27
племрепродуктор на 200 тыс. кур:
зона взрослой птицы 28
зона ремонтного молодняка 29
VII ЗВЕРОВОДЧЕСКИЕ И КРОЛИКОВОДЧЕСКИЕ
Содержание животных в шедах
звероводческие 22
кролиководческие 24
Содержание животных в зданиях
нутриеводческие 40
кролиководческие 45
VIII ТЕПЛИЧНЫЕ
А. Многопролетные теплицы общей площадью
6 га 54
12 га 56
18, 24 и 30 га 60
48 га 64
B. Однопролетные (ангарные) теплицы
общей площадью до 5 га 42
C. Прививочные мастерские по производству виноградных
прививок и выращиванию саженцев виноградной лозы
на 1 млн. в год 30
на 2 млн. в год 40
на 3 млн. в год 45
на 5 млн. в год 50
на 10 млн. в год 55
IX ПО РЕМОНТУ СЕЛЬСКОХОЗЯЙСТВЕННОЙТЕХНИКИ
А. Центральные ремонтные мастерские для хозяйств с парком
на 25 тракторов 25
на 50 и 75 тракторов 28
на 100 тракторов 31
на 150 и 200 тракторов 35
B. Пункты технического обслуживания бригады или отделения
хозяйств с парком
на 10, 20 и 30 тракторов 30
на 40 и более тракторов 38
44
NCM B.01.04:2018
Таблица A (окончание )
Минимальная
Предприятия плотность застройки,
%
X ГЛУБИННЫЕ СКЛАДСКИЕ КОМПЛЕКСЫ МИНЕРАЛЬНЫХ
УДОБРЕНИЙ
до 1600 т 27
от 1600 т до 3200 т 32
от 3200 т до 6400 т 33
свыше 6400 т 38
XI ПРОЧИЕ ПРЕДПРИЯТИЯ
по переработке или хранению сельскохозяйственной продукции 50
комбикормовые - для сельскохозяйственных ассоциаций 27
по хранению семян и зерна 28
по обработке продовольственного и фуражного зерна 30
по разведению и обработке тутового шелкопряда 33
табакосушильные комплексы 28
XII ФЕРМЕРСКИЕ (КРЕСТЬЯНСКИЕ) ХОЗЯЙСТВА
по производству молока 40
по доращиванию и откорму крупного рогатого скота 35
по откорму свиней (с законченным производственным циклом) 35
овцеводческие мясо-шерстно-молочного направлений 40
козоводческие молочного и пухового направлений 54
птицеводческие яичного направления 27
птицеводческие мясного направления 25
45
NCM B.01.04:2018
также выгулы для животных, птиц и зверей, площадки для стоянок автомобилей,
сельскохозяйственных машин и механизмов, открытые склады различного назначения при
условии, что размеры и оборудования выгулов, площадок для стоянки автомобилей и складов
открытого хранения принимаются по нормам технологического проектирования.
A.7 В площадь застройки не должны включаться площади, занятые отмостками вокруг зданий
и сооружений, тротуарами, автомобильными и железными дорогами, временными зданиями и
сооружениями, открытыми спортивными площадками, площадками для отдыха трудящихся,
зелеными насаждениями, открытыми площадками для стоянки транспортных средств,
принадлежащих гражданам, открытыми водоотводами и другими каналами, подпорными
стенками, подземными сооружениями или их частями, над которыми могут быть размещены
другие здания и сооружения.
46
NCM B.01.04:2018
Библиография
[1] СП 35-104-2001 Здания и помещения с местами труда для инвалидов
[18] НТП 10-95 Нормы технологического проектирования теплиц и тепличных комбинатов для
выращивания овощей и рассады
[20] Закон о воде Nr. 272 от 23.12.2011 (Опубликован: 26.04.2012 в Monitorul Oficial Nr. 81,
статья №: 264. Дата вступления в силу: 26.10.2013)
47
NCM B.01.04:2018
48
NCM B.01.04:2018
Содержание
1 Область применения ……………………………………………………………………………….. 25
Библиография ……………………………………….…………………………………………….….. 47
Конец перевода
49
NCM B.01.04:2018
Preşedinte:
Povar Iurie Institutul Naţional de Cercetări şi Proiectări „URBANPROIECT”
Secretar:
Serbinos Olga Direcţia arhitectură, proiectări, urbanism şi amenajarea
teritoriului MDRC al RM
Membrii:
Boldesco Alexandru Direcţia general arhitectură,urbanism şi relaţii gunciare, Consiliul
Municipal Chişinău
Viniciuc Anatol Direcţia salvatori şi pompieri. Serviciul PC şi SE.
50
NCM B.01.04:2018
Utilizatorii documentului normativ sînt responsabili de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
51
NCM B.01.04:2018
Ediţie oficială
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
NCM B.01.04:2018 ”Planuri generale ale întreprinderilor agricole.”
Responsabil de ediţie ing. Curilina G.
Tiraj 100 ex. Comanda nr.
52