Silabus Sisteme Integrate EAS ERP (2014)

Specializarea: Informatică Economică
SISTEME
INFORMATICE
INTEGRATE
(EAS/ERP)
ANUL III Semestrul 6
1
Cluj-Napoca 2014
2
Cuprins:
1. INFORMAŢII GENERALE DESPRE CURS, SEMINAR, LUCRARE PRACTICĂ SAU LABORATOR.................................. 5
1.1. INFORMAŢII DESPRE CURS......................................................................................................................................... 5
1.2. CONDIŢIONĂRI ŞI CUNOŞTINŢE PRERECHIZITE ................................................................................................................ 5
1.3. DESCRIEREA CURSULUI ............................................................................................................................................ 5
1.4. ORGANIZAREA TEMELOR DIN CADRUL CURSULUI............................................................................................................ 5
1.5. FORMATUL ŞI TIPUL ACTIVITĂŢILOR IMPLICATE DE CURS .................................................................................................. 6
1.6. MATERIALE BIBLIOGRAFICE ....................................................................................................................................... 6
1.7. MATERIALE ŞI INSTRUMENTE NECESARE PENTRU CURS.................................................................................................... 7
1.8. CALENDARUL CURSULUI ........................................................................................................................................... 7
1.9. POLITICA DE EVALUARE ŞI NOTARE.............................................................................................................................. 7
1.10. ELEMENTE DE DEONTOLOGIE ACADEMICĂ .................................................................................................................. 7
1.11. STUDENŢI CU DIZABILITĂŢI ...................................................................................................................................... 7
1.12. STRATEGII DE STUDIU RECOMANDATE ....................................................................................................................... 7
2. SUPORTUL DE CURS........................................................................................................................................... 8
2.1 MODUL 1. ............................................................................................................................................................. 8
2.1.1 Introducere în sistemele informatice integrate EAS/ERP şi tehnologiile folosite. ....................................... 8
Sisteme informatice (EAS). Definiţie şi rol .........................................................................................................................8
Soluţii modularizate de dezvoltare. Arhitectura Ciel şi Neomanager ................................................................................9
Integrarea modulelor şi transferul datelor ......................................................................................................................11
Concepte fundamentale ale ERP .....................................................................................................................................12
Schema conceptuală a unui ERP......................................................................................................................................13
Ciclul de viaţă al unui ERP................................................................................................................................................14
Impactul ERP asupra beneficiilor firmelor ......................................................................................................................15
2.1.2 ERP şi BPR (Remodelarea proceselor de afaceri - Business Process Reengineering). .............................. 15
2.1.3 Arhitecturi de dezvoltare a produselor ERP .............................................................................................. 16
2.1.4. Strategii de implementare a unui ERP intr-o companie: Selectarea pachetului informatic, planificare,
utilizare şi întreţinere......................................................................................................................................... 19
Realizarea unui proiect ERP.............................................................................................................................................19
Metode de implementare a unui sistem ERP. .................................................................................................................20
Sarcini şi teme ce vor fi notate........................................................................................................................... 21
Temă................................................................................................................................................................................21
Bibliografie modul ............................................................................................................................................. 21
2.2. MODUL 2. SISTEME ERP PREZENTE PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ.......................................................................................... 22
MANAGEMENTUL OPERAŢIUNILOR COMERCIALE, AL RELAȚIILOR CU CLI ENȚII ȘI MANAGEMENTUL CUNOŞTINŢELOR ÎN SISTEMELE ERP
MANAGEMENTUL FINANCIAR-CONTABIL ÎN SISTEMELE ERP
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN SISTEMELE ERP
MANAGEMENTUL PRODUCŢIEI ŞI SUPPLY CHAIN MANAGEMENT (SCM) ÎN SISTEMELE ERP
2.2.1 WinMentor ............................................................................................................................................... 22
Arhitectură şi funcţionalitate...........................................................................................................................................22
Managementul operaţiunilor comerciale........................................................................................................................24
Managementul relaţiei cu clienţii şi furnizorii în WinMentor..........................................................................................25
Managementul logistic şi al producţiei............................................................................................................................26
Soluţia colaborativă şi securizarea multinivel..................................................................................................................26
2.2.2 B-ORG ERP ................................................................................................................................................ 28
Arhitectura modulară B-ORG ERP....................................................................................................................................28
Modulul de Contabilitate.................................................................................................................................................29
Încasări şi plăţi .................................................................................................................................................................29
Modulul Aprovizionare ....................................................................................................................................................30
Modulul Stocuri ...............................................................................................................................................................30
Modulul Servicii ...............................................................................................................................................................30
Modulul Producţie...........................................................................................................................................................30
Modulul Salarii şi personal ..............................................................................................................................................30
Analiza managerială (OLAP).............................................................................................................................................31
2.2.3 Microsoft Dynamics NAV .......................................................................................................................... 31
Arhitectură şi caracteristici..............................................................................................................................................31
Financial Management ....................................................................................................................................................33
Business Intelligence .......................................................................................................................................................33
Vânzări şi marketing ........................................................................................................................................................33
Distribuţie........................................................................................................................................................................33
3
2.2.4 Clarvision .................................................................................................................................................. 33
Specific şi funcţionalitate.................................................................................................................................................33
Beneficii Clarvision ..........................................................................................................................................................34
Soluţii, tehnici şi tehnologii de dezvoltare.......................................................................................................................35
Modulul Gestiunea stocurilor..........................................................................................................................................36
Modulul Contabilitate financiară.....................................................................................................................................37
Modulul Contabilitate de gestiune ..................................................................................................................................37
Modulul Resurse Umane .................................................................................................................................................38
Modulul Salarizare...........................................................................................................................................................39
Temă................................................................................................................................................................................40
2.3. MODUL 3. INTEGRAREA BUSINESS INTELLIGENCE (BI) ŞI COMERŢULUI ELECTRONIC CU SISTEMELE ERP. AUDITAREA SISTEMELOR
ERP ......................................................................................................................................................................... 42
2.3.1 Sistemele ERP şi comerţul electronic ........................................................................................................ 42
2.3.2 Aplicaţii Business Intelligence (BI) ............................................................................................................ 42
OLAP ................................................................................................................................................................................43
Office Web Components (OWC)......................................................................................................................................45
2.3.3. Auditarea sistemelor ERP ........................................................................................................................ 48
Temă................................................................................................................................................................................50
ANEXE ..................................................................................................................................................................52
BIBLIGRAFIE SELECTIVĂ SUPORT DE CURS .......................................................................................................................... 52
4
1. Informaţii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau
laborator
1.1. Informaţii despre curs
Date de contact ale titularului de curs:
Nume: Lect. Univ. Dr. Breşfelean Vasile Paul
Birou: str. Th. Mihali, Nr. 58-60, Cluj-Napoca, Birou 432
Tel: 0264 41 86 52 /3/4/5
Fax: 0264 41 25 70
E-mail: paul.bresfelean@econ.ubbcluj.ro
Date de identificare curs şi contact tutori

Numele cursului: Sisteme informatice integrate (EAS/ERP)
Codul cursului: ELR0092
Anul, Semestrul: Anul III, Semestrul 2
Tipul cursului: OP
Tutori:
Lect. Univ. Dr. Breşfelean Vasile Paul paul.bresfelean@econ.ubbcluj.ro
Consultaţii: conform orarului afişat la începutul semestrului.
1.2. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite

Cunoştinţele dobândite prin aprofundarea disciplinelor obligatorii Informatică Economică şi
Baze de date şi Programare, sporesc abilităţile studenţilor la acest curs.
1.3. Descrierea cursului

Cursul are drept obiectiv principal să familiarizeze studenţii cu principalele caracteristici şi
utilizarea sistemelor integrate EAS/ERP în companiile mici şi mijlocii. De asemenea, se
urmăresc o serie de obiective specifice pentru studenţi, şi anume: să utilizeze instrumentele
specifice fluxului documentelor în sisteme EAS/ERP; să selecteze corect soluţii şi planul de
implementare; să dezvolte abilităţi de analiză şi management specifice sistemelor EAS/ERP cu
aplicabilitate în economie şi în relaţiile economice internaţionale
Cursul se axează pe următoarea succesiune de concepte şi instrumente, conform programei

analitice: definire şi tehnologii specifice sistemelor informatice integrate EAS/ERP, Business
Process Reengineering (BPR), arhitecturi ERP, implementare ERP, operaţiuni comerciale,
relațiil e cu clienții și furnizorii de afaceri, managementul financiar-contabil, resurse umane,
producţie, Supply Chain Management (SCM), Business Intelligence (BI), comerţ electronic,
audit.
1.4. Organizarea temelor din cadrul cursului

Disciplina este structurată în trei module de învăţare, cuprinzând aspecte majore pentru domeniul
studiat, conform programei analitice:
Modulul 1.
Introducere în sistemele informatice integrate EAS/ERP şi tehnologiile folosite.
ERP şi BPR (Remodelarea proceselor de afaceri - Business Process Reengineering).
Arhitecturi de dezvoltare a produselor ERP.
Strategii de implementare a unui ERP intr-o companie: Selectarea pachetului informatic,
planificare, utilizare şi întreţinere.
5
Modulul 2. Sisteme ERP prezente pe piaţa românească (WinMentor, B-ORG ERP, Microsoft
Dynamics NAV, Clarvision):
Managementul operaţiunilor comerciale, al relațiilor cu clienții și Managementul
cunoştinţelor în sistemele ERP.
Managementul financiar-contabil în sistemele ERP.
Managementul resurselor umane în sistemele ERP.
Managementul producţiei şi Supply Chain Management (SCM) în sistemele ERP.
Modulul 3.
Integrarea Business Intelligence (BI) şi Comerţului electronic cu sistemele ERP.
Auditarea sistemelor ERP.
1.5. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

Parcurgerea acestei discipline va presupune atât întâlniri faţă în faţă, cât şi muncă individuală.
Astfel, metodele utilizate pe parcursul predării cursului sunt: expunerea teoretică, prin mijloace
auditive şi vizuale; explicaţia abordărilor conceptuale; prezentarea de explicaţii alternative;
răspunsuri directe la întrebările studenţilor. În ceea ce priveşte activitatea cursanţilor, se va
încuraja participarea activă a studenţilor prin problematizarea informaţiilor prezentate,
implicarea în activităţi de grup, proiecte de cercetare; realizarea analizei unor situaţii concrete
din domeniu pe baza discuţiilor libere de grup a studenţilor; studii de caz, joc de roluri, soluţii
alternative. Studentul are libertatea de a-şi gestiona singur, fără constrângeri, modalitatea şi
timpul de parcurgere a cursului. Este însă recomandată parcurgerea succesivă a modulelor
prezentate în cadrul suportului de curs, în ordinea indicată şi rezolvarea sarcinilor sugerate la
finalul fiecărui modul.
1.6. Materiale bibliografice

Principale
Fotache D., Hurbean L., Dospinescu O., Păvăloaia V.D., Procese organizaţionale şi integrare
informaţională: Enterprise Resource Planning, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi,
2010 [Fotache_10]
Rusu L., Rusu A., Mureşan L., Arba R, Breşfelean P. Stanculea L, Sisteme integrate şi sisteme
ERP, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005 [Rusu_05]
Zota R. D., Sisteme integrate pentru E-business, Curs, Academia de Studii Economice,
Bucureşti, 2010 [Zota_2010]
Bradford M., Modern ERP: Select, Implement & Use Today's Advanced Business Systems,
Second Edition, Lulu publishing, 2010 [Bradford_10]
Lungu I., Bologa A.R., Diaconita V., Bâra A., Botha I., Integrarea sistemelor informatice,
Bucuresti, Editura ASE , 2007 [Lungu_2007]
Magal S.R., Word J., Integrated Business Processes with ERP Systems,John Willey & Sons Inc.,
2012 [Magal_12]
Monk E., Wagner B., Concepts in Enterprise Resource Planning, 3rd Edition, Course
Technology Cengage Learning, 2009 [Monk_09]
Fotache D., Sisteme ERP, Editura Albastră, Iaşi, 2005 [Fotache_05]
Ghiduri de utilizare şi help sisteme integrate
http://www.ebs.ro/
http://www.transart.ro/
http://www.winmentor.ro/
http://www.microsoft.com/ro-ro/dynamics/erp-nav-overview.aspx
6
1.7. Materiale şi instrumente necesare pentru curs
În vederea participării la un nivel optim la activităţile cursului, este recomandat ca masteranzii şi
tutorele să aibă acces la următoarele resurse:
- reţea de calculatoare cu conexiune Internet,
- videoproiector,
- server local (sau server accesabil prin Remote control) şi software clienţi ERP Clarvision,
WinMentor,
- software baze de date,
- alte software-uri specifice instalate (Adobe Reader, Microsoft Word )
- imprimantă (pentru printarea materialelor suport, a temelor redactate, a studiilor de caz);
- acces la resursele bibliografice (abonament la Biblioteca Centrală Universitară, şi acces
FSEGA la literatura de spcialitate - baze de date internaţionale).
1.8. Calendarul cursului

Pe parcursul semestrului sunt programate 3 întâlniri faţă în faţă cu toţi studenţii. În cadrul primei
întâlniri se va parcurge modulul 1 din cadrul suportului de curs, în cea de-a doua întâlnire se vor
parcurge informaţiile corespunzătoare modulului 2, iar în ultima întâlnire modulul 3.
În vederea eficientizării acestor întâlniri faţă în faţă, pentru fiecare din acestea, se recomandă
parcurgerea de către student a suportului de curs pus la dispoziţie încă de la începutul
semestrului, iar ulterior întâlnirii, este indicată rezolvarea sarcinilor şi exerciţiilor aferente
fiecărui modul parcurs. De asemenea, anterior întâlnirilor programate, studenţilor li se
recomandă să parcurgă capitolele corespunzatoare temelor abordate la fiecare întâlnire din cel
puţin una din sursele bibliografice indicate. În acest mod, se va facilita orientarea cursului
asupra aspectelor de fineţe din conţinutul disciplinei şi se va permite concentrarea pe modalităţile
de aplicare la nivel practic a informaţiilor deja parcurse.
1.9. Politica de evaluare şi notare

Evaluarea studenţilor se va efectua conform detalierii de mai jos:
Răspunsuri la examenul scris (întrebări deschise /test grilă) din sesiunea de examene 50%
Activităţi aplicative evaluate prin bilete individuale în sesiunea de examene 40%
Teme de control pe parcursul semestrului 10%
1.10. Elemente de deontologie academică

Se aplică regulile generale de deontologie academică din UBB.
1.11. Studenţi cu dizabilităţi

Titularul cursului si tutorii îşi afirmă disponibilitatea, în limita posibilităţilor, de a adapta la
cerere, conţinutul şi metodelor de transmitere a informaţiilor, precum şi modalităţile de evaluare
(examen oral, examen on line) în funcţie de tipul dizabilităţii cursantului. Vom urmări facilitarea
accesului egal al tuturor cursanţilor la activităţile didactice.
1.12. Strategii de studiu recomandate

Se recomandă parcurgerea sistematică a modulelor cuprinse în cadrul cursului, punându-se
accent pe pregatirea individuală continuă a studenţilor şi pe evaluările formative pe parcursul
semestrului. Se recomandă cursanţilor alocarea unui număr de cel puţin 48 de ore pentru
parcurgerea şi însuşirea cunoştinţelor necesare promovării cu succes a acestei discipline. Sunt
necesare de asemenea aproximativ 24 de ore în vederea documentării şi elaborării studiilor
individuale şi proiectelor ce vor fi susţinute de către fiecare student.
7
Materiale suport de curs: Prof.univ.dr. Rusu Lucia
Structurare, teme, actualizări: Lect.univ.dr. Breşfelean Vasile Paul
2. Suportul de curs
2.1 Modul 1.
2.1.1 Introducere în sistemele informatice integrate EAS/ERP şi tehnologiile folosite.
Sisteme informatice (EAS). Definiţie şi rol
Un sistem informatic este în esenţă "set de programe destinate realizării unor funcţii specifice, cu
un sistem de calcul şi având o configuraţie determinată" [ITCI_87]. Scopul principal al sistemelor
existente Enterprise Application System (EAS) de contabilitate şi de gestiune este de a servi
cerinţele informaţionale ale managerilor minimiza efortul uman în desfăşurarea unor procese de
concepţie, de producţie, de gestiune, de decizie etc.
Se constată că scopul principal al EAS este de a servi cerinţele informaţionale ale managerilor de la
diferite nivele decizionale şi de a reduce la minimum intervenţia şi efortul uman în desfăşurarea
unor procese de concepţie, de producţie, de gestiune, de decizie etc. Fiecărui EAS i se asociază un
sistem de prelucrare a datelor, în care datele se prezintă pe diferiţi suporţi de memorare, iar
procesele de prelucrare sunt concretizate în proceduri (automate şi/sau manuale) executate de către
diferite echipamente de tehnică de calcul şi personal specializat. In concepţia modernă [Ando_93]
EAS integrează şi sisteme expert în management, marketing, contabilitate, programe specializate în
prelucrarea cunoştinţelor şi sisteme de asistare a deciziilor. O caracteristică necesară a EAS este
portabilitatea acestora prin care, proiectarea se face de aşa manieră încât să poată fi rulate, cu
modificări minime, şi pe alte configuraţii sau chiar alte sisteme [Opre_78].
Documentaţia EAS este esenţială în vederea exploatării acestuia de un număr cât mai mare de
utilizatori, având cunoştinţe minime în domeniul calculatoarelor electronice. In acest sens poate fi
echipat cu opţiuni destinate unei anume situaţii sau unei clase de utilizatori. Normele metodologice
unanim acceptate în domeniul softului prevăd elaborarea a trei tipuri de documentaţii, respectiv
manuale distincte şi anume: de utilizare, de operare şi de prezentare. Primul conţine detalii vizând
modul de comunicare al pachetului cu utilizatorul, respectiv interfaţa om-calculator şi este utilizat
frecvent în activitatea de exploatare curentă a pachetului de programe. Manualul de operare indică
modul de încărcare şi de rulare a programelor, succesiunea apelării modulelor componente, erorile
de prelucrare, modul de corecţie a acestora, restricţiile impuse precum şi suporturile externe utilizate
în exploatarea curentă; el este destinat cu precădere inginerilor de sistem sau operatorilor. Manualul
de prezentare este destinat programatorului interesat în întreţinerea sau modificarea EASşi conţine
în detaliu descrirea unităţilor funcţionale, de prelucrare şi a modulelor componente, baza
informaţională, sistemul de codificare şi semnificaţia acestuia, baza de modele utilizată şi alte
elemente de proiectare de detaliu. Pentru firmele producătoare de soft acesta realizează interfaţa
între echipa de programatori şi echipa de a sistemului informatic.
EAS poate fi considerat, din punct de vedere al proiectanţilor acestuia, ca un sistem informatic cu
grad mare de integrare, iar din punct de vedere cibernetic ca o "cutie neagră" având ca reprezentare
un model extern şi un model intern.
Modelul extern al EAS se referă la arhitectura funcţională orientată către utilizator, care
gestionează informaţiile şi procesele de prelucrare ale acestora. Criteriile de fundamentare ale
modelului extern sunt, după părerea noastră:
- utilitatea, în raport cu obiectivele agentului economic;
8
- fezabilitatea echipamentelor şi procedurilor;
- eficienţa, care cere recuperarea cheltuielilor de realizare, exploatare şi întreţinere.
Modelul intern al EAS se referă la structura fizică orientată către echipamente, unde sfera de
interes este reprezentată de datele, procedurile de prelucrare a datelor şi informaţiilor, echipamentele
şi sistemele de operare.
Specificarea funcţiilor subsistemelor şi aplicaţiilor din structură constituie un moment de decizie
majoră în realizarea EAS[Andr_86]. Modularitatea se referă la identificarea entităţilor funcţionale
temporal independente, între care există legături minime din punct de vedere al transferului datelor
şi informaţiilor.
Integrarea componentelor sistemului informatic se realizează prin date şi prin proceduri de

prelucrare. Integrarea prin date constă în aceea că diferitele subsisteme şi aplicaţii vor utiliza un
fond comun de date (baza de date), fără a se exclude şi existenţa unor colecţii de date proprii,
specifice. Acest tip de integrare prezintă avantajul că datele despre fenomenele şi procesele
petrecute într-un subsistem şi introduse în baza de date pot fi cunoscute şi folosite în celelalte
subsisteme şi aplicaţii care au acces la aceeaşi bază de date. Integrarea prin proceduri constă în
cuplarea mai multor aplicaţii, care corespund din punct de vedere funcţional unor activităţi din
sectoare diferite, într-o singură aplicaţie, în scopul reducerii numărului de interfeţe şi a numărului de
intrări.
EAS , analizat ca sistem suport pentru decizii, poate conţine şi modele analitice şi de decizie care, şi
ele pot fi utilizate în comun de către mai multe subsisteme (modele de planificare, de simulare,
analiză, statistica etc.). Dezvoltarea Internetului precum şi a softului aplicativ a impus utilizarea pe
scară largă a unor aplicaţii proiectate atât în Intranetul societăţii comerciale cât şi la distanţă,
folosind tehnologii de transmitere/recepţie a datelor via protocoale Internet, sisteme de gestiune a
bazelor de date distribuite, etc.
Soluţii modularizate de dezvoltare. Arhitectura Ciel şi Neomanager
Cadrul legislativ de organizare şi funcţionare a IMM-urilor precum şi criteriile minimale ale

sistemul de prelucrare automată a datelor financiar-contabile acceptate de Ministerul Finanţelor
şi de firmele producătoare sunt baza procesului de elaborare şi avizare a unui asemenea pachet.
PP produse de firme ca Ciel-Rom, CompAs Manager, Hcont, Neomanager, WinMentor au reuşit
să îşi obţină locul meritat pe piaţă respecând nu numai cadrul legislativ dar oferind puternice
facilităţi de prelucrare a datelor în domeniul economic.
Firma Ciel propune în cadrul versiunilor Windows pachetul integrat Finance Manager1 – cu o
structură de cinci aplicaţii şi anume: Conta - pentru contabilitatea financiară şi de gestiune;
Imobilizari care permite evidenţa financiar-contabilă a imobilizărilor; Registru de Casa, Salarii
destinat evidenţei personalului şi a drepturilor salariale, Gestiune comerciala care permite gestiunea
operaţiilor comerciale ale firmei si modul Audit; Gestprod - prin intermediul căreia se realizează
planificarea, lansarea şi urmărirea producţiei (figura următoare).
1
prezent pe piaţa românească încă din 1991, a lansat în 2004 versiunea Windows
9
CIEL Finance Manager
FINANCE
MANAGER
CONTA REGISTRU DE GESTIUNE SALARII

CASĂ COMERCIALĂ
Contabilitate Imobilizări Personal Salarizare

financiară şi
de gestiune
Aprovizionare Desfacere GESTPROD
Fabricaţia
Figura 1. Arhitectura Programarea,
modularizată a EAS Ciel lansarea şi
urmărirea
producţiei
Pachetul integrat Neomanager2, produs de firma Transart S.R.L. din Cluj-Napoca, este o
aplicaţie capabilă să exploateze la maximum performanţele deosebite ale calculatoarelor
existente pe piaţă, fiind destinat cu precădere firmelor mici şi mijlocii de orice tip: de la cele cu
profil general la cele de comerţ, producţie, servicii, import-export sau edituri, dar în special
producătorilor şi distribuitorilor de echipamente hardware, produse electrice şi electronice.
Această soluţie integrată asigură informatizarea unei firme permitând conlucrarea tuturor
compartimentelor acesteia şi este realizat în Microsoft Access, exploatând la maximum puterea
unui performant motor de baze de date sub Windows, precum şi mediul de dezvoltare rapida
(RAD) Microsoft Access.
Proiectarea generală a condus la structurarea în nouă module componente, destinate gestiunii şi

managementul firmei: Contabilitatea Generala, Gestiunea stocurilor de materii prime, materiale
şi mărfuri, Facturare, Plăţi, Gestiunea producţiei, Servicii, Salarii, precum şi un generator
automat de rapoarte. Modul de Administrare oferă facilităţi de administrare a bazei de date, de
gestiune a utilizatorilor şi de configurare a datelor aferente firmelor gestionate (figura
următoare).
2
Produs al firmei clujene Transart, având o variantă Windows reţea şi una monoutilizator , una dintre cele mai
puternice firme de soft în domeniul economic
10
PP Neomanager
Administrare
Contabilitate Salarii
Generală
Gestiunea Servicii
producţiei
Subsistemul productiv
Gestiunea
Facturare Plăţi
stocurilor
Subsistemul comercial
Figura 2. Arhitectura Neo-Manager structurată pe subsisteme informaţionale

Integrarea modulelor şi transferul datelor
EAS prezentate furnizează produse care pot gestiona aplicaţii de contabilitate, gestiune comercială,
evidenţă personal şi plăţi pentru n societăţi distincte, fiecare având un director propriu. Aceste
directoare se creează automat prin program şi au o structură arborescentă pornind de la directorul
părinte (de exemplu: C:\Firma\CONTAB) în care se află programele aplicaţiei. Exploatarea
aplicaţiei în regim multidosar sau multisocietate presupune precizarea căii unde se află fişierele
pentru fiecare societate comercială deoarece programele se află într-un singur director de unde sunt
apelate pentru mai multe firme pentru care se realizează exploatări curente. Transferul datelor din
modulele conexe este realizat prin fişiere de legătură la CIEL, respectiv prin interfeţe specializate la
Neomanager care face o abordare obiectuală a soluţiei de realizare. Toate aceste produse asigură
sinteza informaţiilor în modulul contabil, precum şi arhivarea/dezarvhivarea şi refacerea bazei
informaţionale, în situaţiile solicitate de utilizator respective administrator (la exploatarea în reţea).
In situaţia în care este necesară operarea în reţea, pentru o societate comercială cu volum mare de
date, este absolut obligatorie crearea de utilizatori ai aceleiaşi societăți (monosocietate -
multiutilizatori). Fiecare utilizator va avea un cod şi parolă proprie precum şi anumite drepturi şi
restricţii referitoare la accesul la fişierele din baza de date (drepturi de citire, scriere, ştergere,
modificare, etc.) în vederea asigurării securităţii şi integrităţii informaţiei dar şi accesului
concurenţial la baza de date. Aceste drepturi sau restricţii sunt date în funcţie de rolul utilizatorului
în exploatarea sistemului precum şi de relaţiile de subordonare ierarhică pe care le are în cadrul
structurii organizatorice a societăţii.
Neomanager oferă foldere de arhivă realizate automat, care permit optimizarea spaţiului de
memorie ocupat dar şi o viteză sporită în interogarea bazelor de date curente. Facilităţile de
exploatare oferite de Neomanager pot fi concretizate prin uşurinţa exploatării, dată de o interfața
intuitivă şi foarte apropiată de imaginea pe care o au utilizatorii despre documentele şi operaţiile
uzuale respectiv securitatea şi protecţia datelor.
11
Ciel foloseşte server SQL în versiuni reţea şi soluţii de management informaţional la nivelul
fiecărui modul component. Implementarea versiunii de reţea Neomanager menţine integritatea şi
corectitudinea datelor în sistem multiutilizator, rezolvând problemele generate de accesul
concurent la baza de date, prin intermediul unui administrator al produselor. Acesta poate
crea utilizatori, specifică drepturile de acces la nivelul modulelor şi/sau opţiunilor din meniu la
care are acces fiecare utilizator în parte. Sistemul de asistenţă oferit de aplicaţie este dat în
primul rând de o interfaţă prietenoasă care punde la dispoziţie meniuri, submeniuri, opţiuni
dublate de informatii globale asupra aplicaţiei, functionalităţilor acesteia sau chiar la modul de
efectuare a unei anumite operaţii, la modul de completare al unui document, sau la modul de
folosire a unei optiuni specifice programului.
Evenimentele ce perturbă buna funcţionare a pachetelor (căderile de tensiune, întreruperi

accidentale în reţea) sunt detectate şi semnalate ca posibile inconsistenţe ale bazei de date,
soluţionate de modulul de Administrare care asigură atât restaurarea informaţiilor cât şi
reorganizarea bazei de date în vederea optimizarii accesului la informaţii.
Concepte fundamentale ale ERP
Aspectul cel mai important al mediului de business la ora actuală este integrarea
informaţională completă din interiorul unei afaceri, obiectivul major al gestionării resurselor
informaţionale complexe. Derularea unui proiect de integrare reprezintă o provocare tehnologică,
deoarece se confruntă cu o suită de funcţionalităţi, instrumente şi componente specifice ale
integrării. Existenţa unei întreprinderi este derulată printr-o activitate tot mai complexă şi mai
diversificată, care necesită tot mai multe aplicaţii specifice rezolvării tuturor problemelor apărute
în desfăşurarea proceselor economice. De multe ori aceste aplicaţii nu ţin cont de logica
economică a proceselor pe care le sprijină şi de legătura cu celelalte aplicaţii de întreprindere.
Enterprise Resource planning (ERP) reprezintă sisteme bazate pe arhitectură client/server
dezvoltate pentru prelucrarea tranzacţiilor şi facilitarea integrării tuturor proceselor, din faza
planificării, dezvoltării producţiei, până la relaţiile cu furnizorii, clienţii sau alţi parteneri de
afaceri. [Fotache_2010]. ERP este considerată expresia fidelă a interdependenţei dintre economic
şi tehnologia informaţională. [Fotache_ 2005]
Într-o definiţie orientată tehnologic, ERP reprezintă un sistem informaţional contabil bazat pe
interfeţe grafice utilizator, baze de date relaţionale, limbaje de generaţia a IV-a, instrumente
CASE şi arhitectură client-server. Deşi tehnologia este esenţială în realizarea ERP, definirea
acestora trebuie să scoată în evidenţă ariile funcţionale acoperite de aceste sisteme: contabilitate,
producţie, vânzare, aprovizionare, stocuri, control de calitate, etc. Astfel, sistemele ERP sunt
pachete de aplicaţii formate din mai multe module care sprijină toate ariile funcţionale:
planificare, resurse umane, producţie, vânzare, marketing, distribuţie, contabilitate, financiar,
gestiunea proiectelor, stocuri, service, logistică şi e-business. Arhitectura sistemului facilitează
integrarea modulelor, asigurând fluxul informaţiilor între toate funcţiunile întreprinderii într-o
manieră transparentă. [Fotache_2010]. American Production and Inventory Control Society a
definit sistemele ERP ca o metodă pentru planificarea eficientă şi controlul tuturor resurselor
necesare pentru preluarea, realizarea, expedierea şi contabilizarea comenzilor clienţilor în
firmele de producţie, distribuţie ori servicii. O’Leary apreciază că sistemele ERP reprezintă
sisteme computerizate, care asigură prelucrarea integrată şi în timp real a tuturor tranzacţiilor din
întreprindere şi optimizează întregul lanţ de activităţi, de la planificare la service postvânzare.
Datele generate de tranzacţiile economice specifice sunt stocate în baze de date iar rezultatul
prelucrării lor este oferit utilizatorilor sub forma rapoartelor, fie display-uri fie imprimate sau sub
forma fişierelor de export către alte medii de lucru.
12
Elementul conceptual de bază al sistemelor ERP este fluxul de proces sau tranzacţie, care
reprezintă desfăşurarea unui proces funcţional. Ideea de bază a unui sistem ERP este că acest
sistem are două caracteristici esenţiale, care trebuie să se manifeste permanent: funcţionalitatea
şi integrarea.
Avantajele sistemelor ERP

Printre avantajele sistemelor ERP, din literatura de specialitate, putem aminti:
 Informaţii de calitate, asigurate de o bază de date unică, în care este înlăturată redundanţa
informaţională şi de rapoartele îmbunătăţite;
 Scăderea timpului de răspuns, prin rapoarte ad-hoc;
 Adaptabilitate caracterizată prin reconfigurarea facilă a sistemului în funcţie de modoficarea
proceselor economice;
 Scalabilitate manifestată prin structura modulară a sistemului;
 Contractul care asigură o întreţinere permanentă a sistemului face parte din proiect;
 Dimensiunea colaborativă, exprimată prin extinderea sistemului către parteneri prin modulele
CRM (Customer Relation Management) şi SCM (Supply Chain Management);
 Posibilitatea integrării aplicaţiilor de e-business;
Dezavantajele sistemelor ERP

Deoarece în literatura de specialitate sunt exemplificate numeroase cazuri de eşec în
implementarea sistemelor ERP trebuie să menţionăm şi dezavantajele acestor sisteme împreună
cu eventuale posibilităţi de înlăturare a acestora:
 Consumul de timp, care poate fii înlăturat prin implicarea managementului adecvat;
 Costuri mari de achiziţie;
 Arhitectură necorespunzătoare derulării proceselor economice din organizaţie;
 Dependenţa de furnizorul de soft ERP;
 Complexitatea, care poate fii gestionată prin alegerea modulelor strict necesare şi
specifice obiectului de activitate al organizaţiei;
Schema conceptuală a unui ERP
Pe piaţa mondială de profil, se vehiculează sume de miliarde de dolari pe un segment în care sunt
înregistraţi peste 1000 de producători, dar care este condus de câţiva pioni importanţi care
stabilesc regulile acestei pieţe şi deţin 60% din volumul pieţei: SAP, Oracle, Sage, Infor,
Microsoft. Producătorii soluţiilor ERP urmăresc în continuu să adopte platformele e-business în
cadrul soluţiilor proprii.
Pachetele Enterprise Resource Planning sunt atuurile marilor companii multinaţionale, dar încep
să acapareze şi segmentul companiilor medii şi mici, lucru dovedit şi de multitudinea articolelor
şi a materialelor prezente în literatura de specialitate. Succesul noilor soluţii depinde şi de
capacitatea lor de a se extinde prin integrarea modulelor din categoria CRM (Customer Relation
Management - managementul relaţiei cu clienţii), SCM (Supply Chain Management -
managementul lanţului de aprovizionare-desfacere) şi Business Intelligence.
13
Rapoarte
pentru
conducere
C Financiar
Vânzări şi contabilitate F
L distribuţie U
I R
E N
N Baza de Producţie I
Ţ date Z
I unică O
Service
R
postvânzare Stocuri I
Aplicaţii front-office Aplicaţii back-office

Personal Salarizare
Figura 3. Schema conceptuală a unui sistem ERP3
Ciclul de viaţă al unui ERP
Scopul principal al ERP este acela de a integra toate departamentele şi funcţiile dintr-o companie
utilizând un singur sistem de calcul care poate rezolva toate nevoile individuale ale fiecărui
departament. Pentru buna sa funcţionare, ERP are nevoie de sisteme de adoptare a deciziilor
performante şi de o bună punere în practică, bazate pe cercetări prealabile complexe.
Conceptul de ERP isi are originile pornind de la conceptul de Material Resource Planning sau
MRP, apărut în 1960. Acest prim sistem calcula doar necesarul de materiale. Sistemele de ERP
au avut o evoluţie rapidă şi se presupune că vor sta la bază viitoarelor sisteme EERP. Sistemele
de ERP au apărut abia în anii 90 şi au acoperit mai multe domenii: finanţele, resursele umane sau
previziunile economice. Se doreşte extinderea sistemelor de tip ERP şi asupra altor segmente ale
domeniului economic, cum ar fi: e-business, managementul relaţiilor cu clienţii sau lanţurile de
aprovizionare.
Un sistem de tip ERP încorporează şi integrează informaţiile furnizate de toate departamentele şi

funcţiile unei companii, informaţii referitoare la finanţele companiei, la distribuţia produselor, la
gestiunea calităţii. ERP urmăreşte monitorizarea situaţiilor şi raportările economice, construind
din toate aceste elemente un tot unitar şi coerent. Ciclul de viaţă al ERP poate fi sintetizat prin
trei termeni cheie : Planificare, Execuţie şi Post-Implementare
Sistemele ERP nou apărute, promovate şi utilizate de companii, oferă o serie de avantaje, menite
să eficientizeze activităţile departamentelor componente şi totodată să crească productivitatea
afacerii. Printre aceste avantaje se numără automatizarea activităţilor personalului, îmbunătăţirea
controlului asupra activităţii şi posibilitatea luării măsurilor necesare, în timp util, în cazul
apariţiei unor probleme, creşterea eficienţei şi a rapidităţii cu care se desfăşoară fluxul de
activităţi, accesul mai rapid şi mai bun la informaţia necesară, prin partajarea acestor informaţii
şi a cunoştinţelor, interfaţa mult mai uşor de utilizat, toate acestea ducând la recuperarea unor
mari părţi din investiţia făcută de către companie prin achiziţionarea acestui sistem. Din punct de
3
adaptare după Rashid, M., Hossain, L., Patrick, J.D., Enterprise Resource Planning:global opportunities and
challenges, Idea Group Publishing, pag. 3
14
vedere logic se creează o singură bază de date, în care datele se preiau o singură dată şi se unesc
toate practicile economice într-o singură grupă de module software. Dintre tehnologiile utilizate
la crearea sistemelor se numără: Workflow, Workgroup, Internet, Intranet, Extranet, EDI
(Electronic Dată Interchange) şi Data Warehousing.
În mod normal fiecare din departamentele unei întreprinderi are un sistem bine pus la punct, care
rezolvă problemele specifice departamentului respectiv. Dar ERP combină toate aceste sisteme
într-un singur produs soft, integrat, care utilizează o singură bază de date, astfel încât toate
departamentele pot împărţi, cunoaşte şi dispune de toate informaţiile legate de activitatea întregii
unităţi. Acest sistem poate avea un aport deosebit la beneficiul întreprinderii, dacă el este corect
instalat şi utilizat.
Luând exemplul cel mai banal, al unei comenzi făcute de către un client al firmei, aceasta este
purtată prin diferite sisteme de calcul ale diferitelor departamente, atâta timp cât acestea nu sunt
integrate, ceea ce duce la o întârziere în preluarea şi onorarea comenzii, neluând în calcul risipa
de timp şi resurse necesară. Rezolvarea acestei probleme spinoase o oferă ERP, integrând într-un
singur sistem de calcul, sistemele de calcul individuale ale fiecarui departament. Acest soft
integrat este împărţit în module corespunzatoare activităţii specifice departamentelor. Deci
fiecare departament va avea în continuare propriul sistem, doar că acestea vor fii legate între ele,
astfel încât softul unui departament poate fi utilizat şi de alte departamente, în scopul
eficientizării activităţii. In general, software-ul ERP este flexibil şi permite instalarea doar a
unor module, nefiind necesară instalarea întregului pachet. Din aceste motive, unele firme
producătoare de soft ERP oferă mai multe tipuri de pachete, cu preţul diferind în funcţie de
numărul şi complexitatea modulelor pe care le conţine fiecare pachet.
Impactul ERP asupra beneficiilor firmelor
ERP oferă o hartă soft a drumului parcurs de o comandă preluată de la client, prin automatizarea
diferiţilor paşi de-a lungul itinerarului stabilit până la realizarea ei. Când o comandă preluată de
la clienţi intră într-un sistem ERP, acesta posedă toată informaţia necesară pentru a completa
comanda (creditul clientului, comenzile anterioare, discountul, scadenţa), aceste informaţii
provenind de la toate modulele integrate în sistem. Personalul din toate departamentele are acces
la acelaşi volum de informaţii şi le poate actualiza în funcţie de operaţiile efectuate de fiecare
departament în parte. Când un departament termină de executat toate operaţiile asupra comenzii
respective, ea este trimisă via ERP către următorul departament, care o va prelucra. Utilizând
acest sistem, clienţii vor primi comenzile în timp scurt şi cu cât mai puţine erori. Acelaşi
principiu se poate aplica de către ERP şi pentru rapoartele financiare sau pentru veniturile
realizate de către angajaţi.
Sistemul ERP face ca simpli clienţi să devină oameni de afaceri, utilizând datele privitoare la
creditul clientului, de la departamentul financiar până la cel de producţie. Dacă până la apariţia
ERP, personalul de la departamentul de producţie se ocupa cu inventarierea, utilizând hârtia,
acum aceste informaţii sunt on-line, iar clientul poate fi informat rapid şi eficient asupra
posibilităţii onorării comenzii. ERP schimbă modul de lucru al personalului întreprinderii,
îmbunătăţeşte modul de preluare a comenzilor, de producere a bunurilor, de distribuţie şi plată a
lor, dar şi modul de realizare al afacerilor, adăugând noile facilităţi introduse de softul specific
acestui sistem.
2.1.2 ERP şi BPR (Remodelarea proceselor de afaceri - Business Process Reengineering).
BPR reprezintă reproiectarea fundamentală, radicală în procesele de afaceri pentru a realiza

îmbunătățiri dramatice în apecte cheie ale performanței, cum ar fi costul, calitatea, viteza și
15
serviciile. [Bradford_2010]. Accentul BPR nu cade pe modul de realizare al unui proces, ci De
Ce are loc acesta, iar procesele pot fi reproiectate fără implementarea unui sistem ERP, dar în
majoritatea cazurilor, BPR şi ERP merg mână în mână
Într-o altă definiţie dată Reingineriei (restructurarea) proceselor de afaceri se consideră drept
îmbunătăţirea radicală ale activităţii, prin schimbări fundamentale: reconstruirea întreprinderii şi
a proceselor manageriale, retrasarea limitelor organizaţionale, regândirea posturilor, atribuţiilor
şi abilităţilor. [Iancu_2009] Aceasta nu înseamnă: concedieri masive sau reducerea exagerată a
cheltuielilor, inflexibilitate şi automatism.
Din literatura de specialitate distingem două tipuri majore de BPR [Bradford_2010]:

1) “Clean slate” BPR - Procesul de proiectare începe de la 0. Furnizorul sistemului ERP şi
clientul colaborează pentru crearea celor mai noi practici de calitate în domeniu - implementarea
unui sistem ERP cu avantaje pentru ambii:
- Furnizorul –înglobează noile procese în software,
- Clientul – economiseşte timp şi bani.
2) “Technology-enabled” BPR - O anumită tehnologie (sau a unui portofoliu de tehnologii) este
aleasă ca un instrument de facilitare a BPR. Pentru a beneficia de cele mai noi practici, şi a
reduce la minim riscurile firmele îşi adaptează strategiile, procesele, resursele umane pentru a se
adapta la acea tehnologie ERP aleasă pentru implementare
2.1.3 Arhitecturi de dezvoltare a produselor ERP
Orientarea unui proiect de management informational este concretizată în două direcţii prioritare:
aplicarea unor metode moderne de asistare a deciziei şi posibilitatea îmbunătăţirii calităţii
managementului, modernizarea testelor de analiză şi instruire în domeniul perfecţionării
manageriale. Astfel se doreşte elaborarea de specificaţiilor de definiţie şi de realizare privind un
sistem managerial orientat spre firmele comerciale care să încludă de perspectivă un nu numai
modulele de gestiune comercială, personal-salarizare, contabilitate, cât şi un modul dezvoltat pe
principiul sistemelor suport de decizie precum şi un sistem de instruire asistată de calculator
destinat managerilor de diverse nivele.
Crearea unei baze de date care să conţină informaţii ce ating dimensiunile operaţionale şi
strategice ale firmelor este un prim obiectiv ce trebuie atins de sistemul proiectat. Realizarea
unui sistem de referinţã al performanţelor pentru IMM -uri are în vedere:
a) stabilirea unui grup de indicatori economico-financiari care caracterizeazã în general
performanţele firmelor româneşti;
b) analiza statisticã a bazei de date pentru determinarea performanţelor de referinţã.
Identificarea variabilelor strategice care influenţeaz ã în anumite condiţii date performanţele unei
firme sau a unei afaceri prin analiza concurenţialã şi modelarea pe calculator a bazei de date
porneşte de la construirea unui model specific utilizatorilor, caracterizat de performaţa P:
P= f(variabile strategice)
prin selecţia variabilelor principale care explicã comportamentele firmelor.
Un sistem de indicatori economico-financiari pentru procesul decizional în management va avea

în vedere:
a. crearea unei baze de date cuprinzând un eşantion reprezentativ de societăţi comerciale de
acelaşi profil în baza unor date accesibile public şi/sau prin cercetãri de tip benchmarking;
b. realizarea unui sistem de referinţă al performanţelor pentru diferitele afaceri cercetate (studii
de caz);
c. identificarea variabilelor strategice care influenţează in anumite condiţii date performanţele
unei firme sau a unei afaceri;
16
d. realizarea unui model de simulare strategicã a performanţelor.
Sistemul
Decizii de Decizii de Sistemul de
Managerial proiectare a proiectare a
produselor proceselor proiectare
Decizii cuantificabile
strategice
dezvoltare
Decizii de
Decizii productie
cuantificabile
Sistemul de
Decizii de Decizii de pret Decizii de marketing
recompensare promovare
Decizii de
plasare
(ce,unde cat)
Sistemul Decizii de Decizii privind

inventariere capacitatea de
Logistic productie Sistemul de
Decizii de fabricaţie
transport Decizii de
programare a
productiei
Decizii de surse
Decizii de nivel
inferior
Figura 4. Sistemului informaţional al agentului economic
Astfel se preconizează elaborarea unor variante de îmbunătăţire a activităţii manageriale ale

acestor firme, punând accent pe activităţile de prestări servicii şi comerţ.
Ca supervizor al celorlalte subsisteme este subsistemul financiar-contabil (figura 5.) deoarece
informaţiile prelucrate reflectă fenomene şi procese economice care au loc practic, în toate
compartimentele societăţii comerciale. Operaţiile economice specifice fiecărui subsistem se transmit
sub forma înregistrărilor contabile în subsistemul financiar-contabil, care are rolul de a sintetiza
informaţiile primite şi de a le completa cu cele proprii, în vederea elaborării situaţiilor de sinteză
contabilă. Structurarea modularizată permite descompunerea acestuia în aplicaţii (contabilitate
financiară, contabilitate de gestiune, imobilizări) care prelucrează atât informaţii proprii cât şi cele
preluate - prin fişiere şi proceduri de interfaţă - de la celelalte subsisteme integrate. Procesele de
previziune financiară, control intern şi analiză economico-financiară intră în sarcina aplicaţiei de
contabilitate de gestiune.
Subsistemul comercial – cu funcţiile specifice de aprovizionare respectiv desfacere - prelucrează

şi transmite informaţiile spre subsistemul financiar contabil şi de personal-salarizare (sub forma
unor date de ieşire), ca rezultat al prelucrării datelor rezultate din intrările/ieşirile de materii prime,
marfă, produse finite.
De asemenea, fiind un subsistem integrat cu cel financiar contabil, va primi la rândul sau date în
timp util de la acesta referitor la creantele/datoriile la şi/sau ale societăţii, pe baza cărora subsistemul
comercial va fi capabil să elaboreze datele necesare unor lucrări de sinteza comercială cum ar fi:
- viteza de recuperare a creanţelor,
- viteza de plată a furnizorilor,
- viteza de rotaţie a stocurilor.
17
Subsistemul personal-salarizare are rolul de a gestiona informaţiile cu privire la personalul
angajat, preluând date din subsistemul de producţie (reprezentate de date referitoare la consumurile
de manoperă), din subsistemul comercial (date privind drepturile cuvenite personalului angajat în
activitatea respectivă) precum şi cele proprii, rezultate din drepturile şi reţinerile personalului
angajat. Pe lângă funcţiile specifice, acest subsistem furnizează informaţii de sinteză, preluate prin
interfaţa existentă, sub formă de intrări în subsistemul financiar-contabil.
Sistemul
informatic
Subsistemul Subsistemul Subsistemul Subsistemul

financiar- comercial personal- Subsistemul cercetare-
contabil salarizare de producţie dezvoltare
Contabilitate
Personal Salarizare
Imobilizări
Aprovizionare Desfacere
Figura 5. Arhitectura sistemului informatic al agentului economic
Subsistemul de producţie, conectat cu subsistemul finaciar-contabil precum şi cu cel comercial

are sarcina de a realiza normarea costurilor precum şi lansarea în fabricaţie şi urmărirea
producţiei. In cadrul acestui subsistem se poate realiza o optimizare a procesului de producţie
printr-un modul care are rolul de a permite simularea procesului productiv şi determinarea unor
variante de fabricaţie în raport cu funcţiile obiectiv şi deciziile managerului.
Datorită specificităţii funcţiunii de cercetare-dezvoltare, apreciem că aceasta nu poate fi integrată

în sistemul propus, deoarece activitatea desfăşurată în acest sector este extrem de dificil de
modelat pentru o gamă largă de societăţi comerciale. Din acest motiv acest subsistem se va
integra ulterior, fiind proiectat în raport cu cerinţele fiecărei firme în parte şi solicitând
permanente adaptări cu noile condiţii impuse.
Relaţiile dintre module, aplicaţii şi subsisteme sunt date sub formă de intrări-ieşiri sau fişiere de
interfaţă funcţie de strategia de proiectare de detaliu adoptată. Prin această descompunere
apreciem că sunt realizate mare parte din dezideratele sistemelor economice integrate, cu rezerva
că un sistem informatic economic complet presupune şi un suport informatic adecvat care să
permită asistarea deciziilor cu ajutorul inteligenţei artificiale [Ando_93].
18
2.1.4. Strategii de implementare a unui ERP intr-o companie: Selectarea pachetului
informatic, planificare, utilizare şi întreţinere.
Realizarea unui proiect ERP
În general timpul de implementare durează în medie 3-6 luni, în funcţie de complexitatea

sistemului. Cel mai important lucru nu este durata de realizare şi implementarea ERP, ci
necesitatea acestui sistem în afacerea respecivă şi mai ales facilităţile aduse de acesta.
Companiile preiau acest sistem ţinînd cont de câteva motive:
a) integrează informaţiile financiare din toate departamentele unităţii
b) integrează informaţiile referitoare la cererile clienţilor, de la preluarea comenzilor şi până la
onorarea lor şi trimiterea facturilor, urmărind procesarea şi evoluţia comenzilor la nivelul tuturor
departamentelor în acelaşi timp
c) standardizarea şi creşterea ritmului producţiei – sistemul ERP vine cu metode standard pentru
automatizarea unor paşi ai procesului de producţie; standardizarea acestui proces şi utilizarea
unui singur sistem integrat poate diminua timpul afectat, mări productivitatea şi poate reduce
costurile.
d) reducerea inventarului, prin utilizarea unui sistem ERP în lantul de distributie
e) standardizarea informaţiilor privitoare la resursele umane, în special pentru companiile cu
multe filiale, în care sistemul de comunicare cu angajaţii nu este unitar.
Se pierde din vedere faptul ca pachetele ERP, sunt reprezentarea generică a modului de
desfăşurare a unei afaceri. Cele mai multe ERP-uri au fost create pentru firme care produc bunuri
ce pot fi numărate. Pentru companii, partea critică este aceea de a vedea în ce mod noul sistem
ERP este compatibil cu modul lor de a face afaceri, după ce contractul a fost semnat cu firma
producătoare şi se începe implementarea. Principalul motiv pentru care companiile renunţă la
proiecte de acest gen (costând milioane de dolari), este faptul că ele descoperă că sistemul nu
acoperă unele din cele mai importante părţi ale activităţii lor de producţie. Ajunse în acest punct,
companiile au două alternative: ori adaptează activitatea lor, ceea ce implică schimbări majore,
ori modifică softul pentru a modela tipul de afacere, dar aceasta înseamnă încetinirea realizării
proiectului, datorită introducerii unor bug-uri noi, destul de periculoase şi a rescrierii unor părţi
din sistem.
Bugetul alocat pentru realizarea acestui proiect trebuie să acopere partea de consultanţă,
rescrierea unor părţi, testarea şi integrarea sistemului, precum şi alte cheltuieli, cum ar fi preţul
plătit pentru instruirea angajaţilor care vor utiliza sistemul integrat, înainte ca beneficiile aduse
de ERP să se facă cunoscute şi simţite de către companie. Conform unui studiu recent făcut de
Meta Group, costul efectiv al unui astfel de sistem ar ajunge la 15 miloane de dolari, ţinând cont
de partea de hardware, de software, de servicii profesionale şi de cheltuielile cu personalul
intern, de instalarea sistemului, întreţinerea, actualizarea şi optimizarea. Costul cel mai mic a fost
stabilit la 400 000 dolari, iar cel mai mare la 300 milioane dolari.
Companiile nu trebuie să se aştepte că vor revoluţiona afacerea cu acest sistem, deoarece el

urmăreşte optimizarea modului în care lucrurile sunt structurate intern şi nu relaţia cu partenerii
de afaceri. Rezultatele aduse de noul sistem sunt notabile (1,6 milioane dolari), dar pot trece
multe luni până ca acestea să se facă simţite în veniturile unităţii. Estimarea bugetului alocat
realizării unui astfel de sistem ERP este destul de nesigură deoarece în unele arii ale afacerii,
acest buget poate fi denaturat. De exemplu, cheltuielile pentru instruirea personalului pot creşte,
deoarece angajaţii vor trebui să înveţe nu doar noua interfaţă ci şi noile procese create, care
diferă de cele iniţiale şi multe alte noţiuni noi legate de sistem.
19
O altă parte a afacerii în care cheltuielile ar putea depăşi între timp bugetul estimat, este cea a
testării şi integrării sistemului nou cu celelate softuri utilizate de companie, pentru imbunătaţirea
activităţii, cum ar fi: sistem de e-commerce, sistem pentru coduri bare, etc. Toate aceste
programe trebuie legate la noul sistem ERP. De aceea este de preferat să se achiziţioneze un
sistem ERP cu aceste softuri deja integrate. Depăşirea cheltuielilor prevăzute iniţial poate avea
loc şi dacă se impune refacerea unor module, datorită incompatibilităţii lor cu procesele de
producţie. Aceste modificări pot afecta şi celelalte module din sistem, deoarece toate sunt legate
între ele.
De asemenea costurile cresc la conversia şi introducerea datelor din vechile sisteme în sistemul
ERP, deoarece acestea nu sunt potrivite cu noul format al datelor, în majoritatea ERP
implementate. De multe ori, datele din acest sistem trebuie combinate cu date din sistemele
externe, în scopul efectuării unor analize de specialitate, iar pentru aceasta se cere o optimizare a
sistemului, care înseamnă mărirea cheltuielilor.
Succesul sistemului ERP depinde în mare măsură de faptul că el trebuie utilizat de cea mai bună
echipă, deoarece el este foarte complex, iar schimbările aduse de el sunt dramatice. În multe
cazuri are loc aşa numita “depresie post ERP”, deoarece oamenii sunt puşi în faţa unor lucruri cu
totul noi, ei intră în panică, iar afacerea cunoaşte perioade de spasme. La nivelul cel mai simplu,
ERP este setul celor mai bune experienţe pentru rezolvarea activităţilor din companie, incluzând
finanţele, producţia, vânzările.
Sistemul ERP este dezvoltat cu cele mai noi tehnologii şi instrumente de dezvoltare. Se bazează
pe diverse tehnologii client-server (exemplu: Microsoft SQL Server, Oracle), având arhitecturi
de tip n-tier. Utilizarea acestor tehnologii duce la o gestionare mai bună a unui volum foarte
mare de date pentru o perioadă îndelungată, pe baza acestor informaţii obţinîndu-se raportări şi
situaţii cât mai obiective, punctuale şi corecte. De asemenea se are în vedere accesarea şi
posibilitatea operării simultane de către un numar mare de utilizatori, fără a se pune problema
blocărilor şi a lipsei de integritate a datelor. Se realizează o protecţie şi o securizare mai mare a
datelor faţă de accesele neautorizate şi se utilizează proceduri de salvare şi restaurare a datelor,
în scopul protejării informaţiilor confidenţiale.
Metode de implementare a unui sistem ERP.
Literatura de specialitate descrie trei căi de implementare a sistemului:

1. Big Bang – este cea mai ambiţioasă şi mai dificilă metodă de abordare a implementării ERP,
prin care se instalează un singur sistem ERP pentru întreaga companie. De aceea viteza noului
sistem poate avea de suferit, deoarece este utilizat de toată compania şi nu doar de un
departament.
2. Strategia bazată pe franchizã – mai potrivită pentru companiile largi şi diversificate, în cadrul
cărora departamentele nu împart multe activităţi în comun. De aceea sunt instalate sisteme ERP
independente pentru fiecare parte a companiei, în timp ce subsisteme ERP care efectuează
activităţile comune între departamente, cum este contabilitatea, sunt instalate pentru toată
compania. Deci fiecare parte a companiei va avea propria instanţă a sistemului ERP, care va fi
separată de celelalte, atât ca sistem cât şi ca bază de date. Aceste subsisteme sunt legate între ele
doar pentru a procesa împreună informaţiile necesare pentru companie şi pe cele care nu diferă
între departamente, cum sunt Resursele Umane. Acesta este cel mai des utilizat mod de
implementare al sistemelor ERP.
3. Strategia proceselor cheie. In cea de a treia metodă de implementare, ERP stabileşte aspectul
proceselor în fiecare metodă, iar accentul se pune doar pe câteva procese cheie, de exemplu pe
cele conţinute în modulul financiar. Această metodă este des folosită pentru companiile mici,
20
care se aşteaptă să crească prin sistemul ERP. Acest mod nu obligă angajaţii să-şi schimbe
modul curent de lucru.
Sarcini şi teme ce vor fi notate
Se vor nota răspunsurile individuale la: scopul principal al sistemelor EAS, tipurilor de
documentaţii ale EAS, modulele EAS, Integrarea prin date şi integrarea prin proceduri, soluţiile
modularizate de dezvoltare Ciel şi Neomanager, definirea ERP, avantajele şi dezavantajele
sistemelor ERP, schema conceptuală a unui ERP, aspecte ale ciclulului de viaţă al unui ERP,
impactul ERP asupra beneficiilor firmelor, arhitectura sistemului informatic al agentului
economic, metode de implementare ale unui sistem ERP.
Temă: Realizarea unei comparaţii dintre sistemele EAS-ERP cu exemplificări din practică şi
literatura de specialitate (descriere, caractereistici, avantaje-dezavantaje, capturi de ecran,
exemplificări)
Bibliografie modul
1) Fotache D., Hurbean L., Dospinescu O., Păvăloaia V.D., Procese organizaţionale şi integrare
informaţională: Enterprise Resource Planning, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”,
Iaşi, 2010 [Fotache_10]
2) Fotache, D., Sisteme ERP, Editura Albastră, Iaşi, 2005 [Fotache_05]
3) Rusu L., Rusu A., Mureşan L., Arba R, Breşfelean P. Stanculea L, Sisteme integrate si sisteme
ERP, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005 [Rusu_05]
4) Zota R. D., Sisteme integrate pentru E-business, Curs, Academia de Studii Economice,
5) Hooiman, D., Inventory Planning and Optimizaţion: Extending Your ERP System,
www.technologyevaluation.com
6) Bradford M., Modern ERP: Select, Implement & Use Today's Advanced Business Systems,
Second Edition, Lulu publishing, 2010 [Bradford_10]
7) Iancu C., Business Process Reenginering, Analele Univ. C. Brâncuşi, Seria Inginerie, Nr.
2/2009, pp.435-441, [Iancu_2009]
8) Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, M.A., Enterprise Resource Planning: Global opportunities
and challenges, Idea Group Publishing, 2002
9) Jakovljevic, P.J. , The Essential ERP – Its Genesis & Future, Dec. 2000
10) Documentaţie şi ghiduri specifice software
www.transart.ro, www.ciel.ro
21
2.2. Modul 2. Sisteme ERP prezente pe piaţa românească
Managementul operaţiunilor comerciale, al relațiilor cu clienții și Managementul
cunoştinţelor în sistemele ERP
Managementul financiar-contabil în sistemele ERP
Managementul resurselor umane în sistemele ERP
Managementul producţiei şi Supply Chain Management (SCM) în sistemele ERP
2.2.1 WinMentor
Arhitectură şi funcţionalitate
WinMentor este destinat utilizării de către firme cu profil de comerţ en-gros şi en-detail,
producţie industrială şi agricolă, construcţii, audit financiar-contabil, alimentaţie publică,
servicii, etc. Sistemul integrat de aplicaţii de gestiune WinMentor este realizat în mediul de
programare vizuală Delphi. El a fost creat special pentru lucrul în reţea si la distanţă si poate rula
pe calculatoare cu sistem de operare Windows '95, Windows '98, 2000, ME, XP, NT şi Vista.
EAS este protejat împotriva utilizării neautorizate prin chei electronice de protecţie HASP.
Protejarea programului prin cheie de protecţie hard asigură o independenţă faţă de părţile
hardware, programele nefiind legate prin protecţie software de sistemul de calcul. În cazul
utilizatorul nu are în posesie cheia de protecţie, varianta pe care o va instala va fi demonstrativă
şi nu va funcţiona în reţea. La WinMentor tranzacţiile comerciale sunt tratate în funcţie de tipul
operaţiei economice sau al mişcării consemnate pe documentul justificativ. WinMentor poate
ţine evidenţa unui număr nelimitat de firme putâdu-se configura modul de efectuare a
înregistrărilor contabile, astfel încât acestea să fie conforme cu activitatea specifică. În momentul
introducerii datelor din documentele primare în machete, programul generează automat
înregistrările contabile aferente, acestea putând fi vizualizate imediat. Acest produs a fost
conceput modularizat, fiecare modul fiind treptat integrat şi conectat cu celelalte module, ulterior
fiind inclus în cadrul fiecărui modul de bază un minisistem hibrid, care permite generarea
automată a notelor contabile şi repartizarea acestora pe jurnale specializate.
WinMentor presupune o bază informaţională bine pusă la punct şi costuri destul de ridicate, pe
măsura eficienţei economice a programului, având pe lângă opţiunile prezente la nivelul
modulelor anterior descrise, o funcţionare grupată în două module operaţionale ca soluţie de
afişare a datelor şi posibilitate de adăugare/modificare a lor:
 Date, în care se introduc datele contabile şi de gestiune, salarizare etc
 Liste, în care doar se pot genera şi reconfigura după cerinţele utilizatorului diferite situaţii
de ieşire impuse de legislaţie şi specifice utilizatorului , ca de exemplu jurnalele de vânzări şi
de cumpărări, fişe de cont , stocuri la moment, stocuri cu mişcare lentă, vânzări cantitative ,
valorice pe produse, stocuri cu mişcare lentă etc.
De asemenea aceste module se pot utiliza din cadrul diferitelor module de bază, în funcţie de
cerinţele specifice ale utilizatorului (modulul Mentor, modulul Comercial, modulul Expert etc.).
Specific acestui produs este generarea automată – printr-un singur click pe opţiunea respectivă a
unui grafic în forma dorită, dintr-o anumită listă solicitată şi deschisă ca fereastră.
În WinMentor transferul datelor din modulul comercial în contabilitate este realizat prin
generarea automată a înregistrărilor contabile la momentul validării acestora. Gestionarea datelor
referitoare la intrările de mărfuri, produse finite, semifabricate, transferul între gestiuni sau
ieşirile acestora, este realizat cu ajutorul unităţii de prelucrare MENTOR. Aceasta permite
introducerea datelor pornind de la informaţiile conţinute pe documentul primar şi utilizează
fişierele Nomenclatoare, Intrări, Interne, Ieşiri, Imobilizări, precum şi cele referitoare Trezorerie,
actualizând permanent fişierul de Stocuri paralel cu adăugarea de noi clienţi, furnizori sau
mărfuri. Meniul se structurează pe cele trei tipuri de mişcări, fiecăruia asociindu-i-se gama de
22
documente primare pe baza căruia se efectuează operaţia: Intrarea mărfurilor, ieşirea şi
transferul. Din prisma utilizatorului lucrurile se petrec similar cu sistemele clasice, atuurile
majore fiind date de interfaţă, structurarea situaţiilor de ieşire şi parametrizarea acestora precum
şi soluţia de prelucrare distribuită folosită.
Proiectarea de detaliu a fost realizată descompunând subsistemele şi unităţile de prelucrare pe

principiul funcţiunii, tratând unitar toate situaţiile de ieşire şi structurând baza informaţională în
fişiere. Fişierul Conturi se află în relaţie cu toate celelalte fişiere existente în bază, în raport cu
analiticele precizate de utilizator, numărul acestor analitice fiind practic nelimitat. Respectând
normele legislative în vigoare, se impun precizări referitoare la modul de exploatare a acestui
fişier:
 Configurarea dată de firmă respectă funcţionalitatea impusă de Ministerul Finanţelor, pentru
toate conturile sintetice din planul contabil general.
 Nu pot fi şterse conturi analitice şi/sau sintetice din acest fişier dacă acestea au solduri şi/sau
rulaje nenule. Aceste conturi trebuie păstrate în fişier până la terminarea perioadei de doi ani sau
pot fi repartizate pe alte conturi analitice prin reorganizarea fişierului (crearea de noi conturi,
ştergerea unor conturi neoperaţionale).
 Ştergerea conturilor analitice poate fi realizată prin însumarea soldurilor şi rulajelor la
nivelul sinteticului din care provin, precizând explicit faptul că acestea nu au alte analitice
componente.
 Definirea unor analitice noi pentru un cont sintetic existent se realizează prin crearea acestora
şi repartizarea rulajelor/ soldurilor astfel încât suma rulajelor/ soldurilor la nivelul analiticelor
componente să fie egală cu cele corespunzătoare contului sintetic din care provin.
Câmpurile articolului conţin simbolul contului (Număr cont), denumirea acestuia, tipul (activ,
pasiv sau bifuncţional), structura acestuia (cu sau fără analitice), soldul debitor sau creditor al
contului la 1 ianuarie a exerciţiului curent, precum şi rulajele precedente debitoare şi creditoare.
Dacă un cont are analitice, acestea vor fi precizate explicit de utilizator, conform celor anterior
expuse.
Fişierul Bănci&Casa permite utilizatorului identificarea analitică a operaţiilor de trezorerie, caz

în care pentru fiecare cont de trezorerie, în lei sau valute, se va asocia un articol în corespondenţă
cu un cont analitic din planul de conturi (prin câmpul Tip contabil). În cadrul acestui fişier cheia
de articol este Simbolul, prin care sunt codificate contul la bancă, CEC sau casă, iar câmpurile
componente ale acestui articol permit precizarea datelor de identificare (denumire, număr cont),
tipul contului (Cont in) precum şi a soldului curent în lei sau valută. Tipul contului este un câmp
de legătură şi permite calculul soldului curent al contului, prin actualizarea cursului valutar în
fişierul Monede, precizând explicit în cadrul fişierului tipurile de valute cu care lucrează
societatea comercială. Monede, precum şi cursul valutar zilnic (modulul Tranzacţii, opţiunea
Fixing) se vor putea introduce datele referitoare la operaţii valuare.
Societatea comercială din a cărei structură organizatorică fac parte diverse magazii, secţii,
magazin en-gros sau en-detail, impune evidenţa multimagazie definind astfel în fişierul Gestiuni
câte un articol pentru fiecare compartiment. De asemenea acest fişier permite evidenţa analitică a
agenţilor comerciali ai societăţii, fiecare dintre aceştia fiind asociat unei gestiuni, pe măsura
exploatării curente cumulându-se datele referitoare la volumul vânzărilor, comisionul şi sumele
datorate acestor agenţi comerciali. Structura de articol permite identificarea prin Nume a
gestiunii sau agentului (denumire), asocierea cu contul contabil utilizat (legătură) şi a raportării
acestor gestiunii la tipul predefinit într-o fereastră de selecţie (marfă în depozit, materie primă,
consumabile, obiecte de inventar etc). Soldul în lei indică valoarea cumulată a articolelor
existente în această gestiune, fiind actualizat permanent în exploatarea curentă. Acest fişier este
selectat şi utilizat apoi de nomenclatoarele de articole descrise precum şi de alte fişiere (Lucrări,
23
Furnizori, Clienţi etc.). În situaţia unei societăţi productive sau prestatoare de servicii este
actualizat şi fişierul Lucrări, prin care se vor evidenţia consumurile în diverse puncte de lucru
sau la nivelul serviciilor prestate.
Majoritatea proceselor economice care presupun înregistrări contabile sunt contate automat de
sistem. Astfel vor fi contabilizate în balanţa contabilă toate documentele culese: facturi, chitanţe,
avize, bonuri de consum, procese verbale de modificări de stoc şi preţ etc. Descărcarea gestiunii,
regularizarea diferenţelor de curs valutar, contabilizarea şi preluarea salariilor, contarea
amortismentelor mijloacelor fixe, închiderea conturilor de venituri si cheltuieli, închiderea TVA
se executa în mod automat în sistem. Utilizatorul înregistrează doar fenomenul economic de
bază. Înregistrările contabile efectuate automat de program pot fi completate, eventual, cu note
contabile diverse (de exemplu: pentru cheltuieli de constituire, repartizarea profitului, impozit pe
dividende etc). WinMentor oferă posibilitatea introducerii planului de conturi specific firmei cu
analitice pe un număr nelimitat de nivele.
Managementul operaţiunilor comerciale
În cadrul WinMentor tranzacţiile comerciale sunt tratate în funcţie de tipul operaţiei economice
sau al mişcării consemnate pe documentul justificativ. În momentul introducerii datelor din
documentele primare în machete, programul generează automat înregistrările contabile aferente,
acestea putând fi vizualizate imediat. Pe parcursul exploatării datele se actualizează automat cu
documentele primare prelucrate, astfel încât intrările în stoc (prin recepţii, note de predare,
transfer din gestiunea curentă) vor modifica valorile debitoare, iar ieşirile din stoc (prin
consumuri, vânzări consemnate pe facturi, chitanţe fiscale etc. sau transferul în gestiunea
curentă) vor modifica valorile creditoare. Modul Trezoreria permite legarea plăţilor şi încasărilor
de documentele primare care au generat obligaţia de plata sau încasare. Problema plăţilor şi
încasărilor în valuta este rezolvată, înregistrându-se automat diferenţele de curs valutar.
Pentru a rezolva problemele legate de marea varietate de imprimante aflate pe piaţa de produse
hardware, programul permite listare în mod grafic (imprimante laser sau cu jet) sau mod text
(imprimante cu ace). Astfel, pentru cei ce deţin imprimante care nu pot tipări în mod text liste în
format landscape, listarea în mod grafic permite listarea pe formate A4 pentru orice listă,
indiferent de lăţime. Ordonarea după valorile crescătoare din oricare coloană, gruparea liniilor
după valori comune din coloane, condiţii de filtrare a liniilor din listă, centralizarea automată,
toate acestea şi multe altele pot fi configurate de utilizator în funcţie de necesităţile apărute în
exploatare. Foarte important este faptul că, în situaţia în care aceeaşi listă necesită grupări, filtrări
şi configurări diferite pentru a răspunde unor cerinţe concrete diverse, utilizatorul poate salva
variante ale listei originale, astfel încât denumirea specificată apare în meniul modulului de liste
la acelaşi nivel cu lista originală, ca şi cum ar fi fost livrată odată cu WinMentor.
Accesarea rapidă a documentelor direct din liste accelerează verificările informaţiilor din
rapoarte, asigurând interactivitate între părţile de introducere date şi listare a aplicaţiei.
Generarea graficelor din listele obţinute (atât în formă dinamică cât şi structurală, 2D, 3D) ajută
analiza bazei informaţionale create, asigurând ca suport deciziilor manageriale. Menţionăm o
parte din listele ce pot fi obţinute:
 lise contabile: balanţa de verificare în lei sau valută, registrul jurnal de înregistrări contabile,
fişe analitice de cont, fişe şah de cont, cartea mare, realizări pe activităţi în lei sau valuta,
deconturi de asociere în participaţiune, declaraţii privind obligaţii de plata la bugetul de stat,
jurnal de cumpărări, jurnal de vânzări etc.;
 liste pentru casa şi banca: registre de casă şi bancă (lei sau valută), liste de plăţi şi încasări în
curs de decontare (cambie, cec, bilet la ordin), registrul de încasări din magazin;
24
 stocuri: liste de intrări de la furnizori (inclusiv importuri, cu detalierea modului de calcul al
preţului de import) sau din producţie proprie, liste de consumuri, liste de vânzări, fişe de
magazie, balanţa stocurilor, raport de gestiune;
 furnizori/clienţi/avansuri de trezorerie: fişa de furnizor/client, balanţa de furnizori/clienţi,
fişa de avans spre decontare, balanţa avansurilor spre decontare, lista furnizori neachitaţi, clienţi
datornici, lista încasărilor de la clienţi;
 manageriale: adaos în valută, rentabilitate pe client, factură sau comandă, cash-flow, trend-
uri de vânzări, top-uri, realizările agenţilor de vânzare (calcule în funcţie de vânzări sau/şi
încasări pe valori globale sau grupe de articole).
Managementul relaţiei cu clienţii şi furnizorii în WinMentor
În WinMentor pentru identificarea rapidă a partenerilor, există posibilitatea împărţirii în clase

de încadrare în funcţie de necesităţile curente de exploatare. WinMentor păstrează în
nomenclatorul de parteneri o singură înregistrare, indiferent de moneda tranzacţiei sau de tipul
contabil al partenerului (furnizor, furnizor de imobilizări, furnizor plătit în avans, furnizor -
facturi nesosite, client, client încasat în avans, client - facturi de întocmit). In funcţie de macheta
în care este utilizat un partener, fie el furnizor sau client, programul identifică tipul contabil
potrivit pentru a trata corect cazul concret propus spre rezolvare.
Pe baza creditelor acordate clienţilor, se semnalează situaţiile în care pe un document de ieşire

este depăşită limita în care clientul are drept de cumpărare fără achitarea datoriilor mai vechi. În
funcţie de volumul tranzacţiilor înregistrate în decursul timpului pentru un client, se pot acorda
discounturi automate pentru fiecare articol de stoc sau serviciu vândut, se pot consulta în orice
moment fişe lunare sau anuale de clienţi şi furnizori în lei sau valută, balanţe de furnizori sau
clienţi, situaţia furnizorilor neachitaţi sau a clienţilor datornici.
WinMentor permite lucrul cu parteneri externi (cu care se efectuează tranzacţii în valută),
precum şi efectuarea operaţiunilor de compensare cu terţii pe baza de proces verbal de
compensare. Stingerea obligaţiilor de plată sau de încasare pentru parteneri poate fi făcută şi într-
o monedă diferită de moneda care a generat obligaţia respectivă. Lista încasărilor lunare de la
clienţi permite evidenţa stingerii obligaţiilor de încasare pe clase de parteneri sau pe agenţii de
vânzări care au intermediat vânzările.
Cu generatorul de facturi din Mentor operatorul poate întocmi mai multe facturi simultan pentru
un client specificat, pe baza stocului disponibil în momentul facturării. La generarea facturilor,
programul sortează articolele în funcţie de cotele de TVA şi de termenele de plată, astfel încât, în
cele din urmă, vor rezulta un număr de facturi în funcţie de numărul de linii acceptat pe fiecare
factură. Numărul de linii poate fi setat prin constante. Generatorul din modulul Comercial
reprezintă o facilitate care permite onorarea comenzilor primite de la clienţi în mod automat. În
acest scop, programul încearcă să rezolve aceste comenzi total sau parţial în ordinea termenelor
de livrare şi a stocului disponibil la momentul generării.
Gestiunea partenerilor de afaceri permite vizualizarea clienţilor/ furnizorilor care au depăşit fie
termenul de plată (cu sau fără CEC-uri, bilete la ordin în curs de încasare/plată), fie scadenţa
aşteptată (o scadenţă mai reală, completă de utilizator pe baza unor informaţii sporadice,
estimări). Evidenţa acestora în varianta occidentală oferă catalogarea zilelor trecute de la
momentul scadenţei (0, 1-7, 8-15, 16-21, 22-30, 31-60, … zile întârziere), precum şi evidenţa
momentană (de plătit/încasat azi).
Oferta sau portofoliul de oferte de la furnizori are mecanisme de căutare după: partener,
localitate, moneda, înregistrare, data expirării, la fel şi comenzile sau portofoliul de comenzi
25
către furnizor respectiv contractele comerciale cu furnizori (care sunt sau nu sunt active). Analog
se gestionează ofertele sau portofoliu de oferte către clienţi, portofoliu comenzilor de la clienţi,
contractele comerciale (active sau inactive) cu clienţii chiar şi contracte de vanzare în rate, cu
urmărirea garanţiilor la vânzare şi verificarea garanţiei clientului sau a garanţiei furnizorului.
Managementul logistic şi al producţiei
Modulul Producţie este destinat managementului întregului proces, având ca date de intrare
comenzile clienţilor sau previziuni de vânzare. Intrările procesului pot fi: materii prime,
materiale şi/sau componente stocabile sau nestocabile utilizate în cursul executării procesului.
Necesarul de consum este stabilit în faza de definire a procesului, în timp ce disponibilitatea
reala a materialelor este verificată înainte de lansarea producţiei, determinând necesarul de
aprovizionat pe comenzi, cu scopul generării concomitente a comenzilor de achiziţie. Creat
pentru a veni în întâmpinarea utilizatorilor care şi-au dezvoltat activitatea de producţie, modulul
oferă posibilitatea asistării utilizatorului în realizarea următoarelor etape succesive:
 pregătirea fabricaţiei - încărcarea consumurilor de materiale, a manoperei, a producţiei
reziduale, determinarea traseului tehnologic în cadrul consumurilor specifice (reţetar) din
sistem (funcţionează şi în WinMentor Extins);
 lansarea în producţie - elaborarea comenzilor interne de producţie;
 generarea programului lunar de fabricaţie;
 comandă internă cu urmărirea consumurilor de materiale şi manoperă, a producţiei
realizate (funcţionează şi în WinMentor Extins);
 transmiterea realizărilor lunare ale angajaţilor în modulul Salarii, în vederea furnizării
indicatorilor impliciţi de realizare a salariilor în acord;
 înregistrarea semiautomată a producţiei neterminate;
 variantele de postcalcul al producţiei lunare realizate conform programului de fabricaţie:
cheltuieli directe, indirecte la nivel de atelier, secţie, activitate, cheltuieli indirecte generale
cumulate la nivel de firmă şi cheltuieli neincluse
 preluarea datelor referitoare la consumurile de manoperă din modulul Salarii;
 evidenţa realizării producţiei - abateri realizate la nivel de comandă internă privind
consumurile de materiale şi manoperă, stadiul realizării programului de fabricaţie lunar,
situaţia realizării comenzilor de la clienţi etc.
În WinMentor este gestionat consumul specific de materiale pentru produse, prin opţiunea
Consumuri Specifice din meniul derulant Interne.
Produsele reziduale care rezultă din procesul de producţie şi sunt produse reziduale
valorificabile, atunci în consumurile specifice pot fi enumerate aceste efecte secundare ale
producţiei. Spre exemplu melasa de la fabricarea berii. Produsele reziduale vor fi predate la
magazie ca fiind aferente comenzii interne de producţie, caz în care vor fi contabilizate la
postcalcul, prin diminuarea consumului de materiale cu valoarea produselor reziduale rezultate.
Producţia realizată este înregistrată prin opţiunea Note de predare prin care, în momentul
selectarii secţiei producătoare, deschide o grila cu produsele de pe comenzi neînchise din care se
pot selecta şi produsele reziduale aferente comenzilor în curs. Consumul de materii prime şi
materiale este gestionat de opţiunea Bonuri de consum în concordanţă cu comenzile interne ce
au fost lansate. Consumul de manoperă este înregistrat în Raport de producţie cu valoarea
manoperelor realizate pe fiecare comandă în parte, cel puţin centralizat/lunar la nivel de
comandă.
Soluţia colaborativă şi securizarea multinivel
26
Deficienţele majore care le implică lucrul în reţea, utilizând o bază de date comună, exploatată
de mai mulţi utilizatori (viteză, securitate, mod de soluţionare a conflictelor de acces
concurenţial la articolele bazei de date, etc.) au determinat firma producătoare să opteze pentru o
variantă client-server de realizare a pachetului. Această soluţie utilă firmelor cu multe puncte de
lucru şi/sau distribuţie permite introducerea operativă a datelor pe calculatoarele client aflate la
mare distanţă, urmată de cuplarea acestor date la o bază de date, aflată pe un calculator central
(server) şi care se realizează prin proceduri de configurare, iniţializare precum şi întreţinere.
Serverul are acces la modulul Satelit, iar calculatoarele Client exploatează o variantă redusă, în
care unele unităţi de prelucrare şi module sunt protejate accesului utilizatorilor Client (sateliţii
Mentor).
Crearea unui nou utilizator Client este realizată cu ajutorul modulului MENTOR ->
Nomenclatoare , prin care se defineşte un nou Satelit4 al firmei curente, codificat Snnn, unde
nnn este numărul atribuit automat utilizatorului; acest cod va fi utilizat de Client pentru crearea
unei firme noi. În directorul curent, utilizatorul Client primeşte un cod Fnnn, căruia i se asociază
directorul de lucru. Cele două informaţii sunt utilizate la transferul datelor la / de la Server.
Utilizatorul Client selectează directorul local (satelitul propriu) şi are acces la baza de date locală
BDLn asociată acestuia. Transferul datelor de la baza de date locală (BDLn) la baza de date
centrală (BDC) este controlat de Import date de la satelit, modalitatea de transfer depinzând de
distanţa client-server (prin reţeaua locală sau prin modem în cazul unui client aflat la mare
distanţă de satelit). Utilizatorul Client apelează opţiunea Diverse -> Salvare date din meniul
Service, caz în care datele sunt salvate în directorul \MSAVE de pe hard-disk-ul Client. Operaţia
de Import date de la satelit nu afectează BDC, pregătind doar datele în vederea Cuplării. Abia
în această fază, datele din BDLn sunt transmise şi prelucrate în BDC. Transferul datelor din
BDLn în BDC este necesar deoarece BDC va centraliza şi actualiza baza de date centrală cu
toate modificările realizate de la calculatoarele Client.
În cazul produsului program WinMentor satelitul este un calculator sau o reţea de calculatoare ce
funcţionează într-o subunitate a firmei şi care, din diverse motive, nu poate fi cuplat direct la
calculatorul aflat la sediul central al firmei (numit BAZA), pe care este instalat EAS
WinMentor. Legătura dintre BAZĂ şi SATELIT destinată sincronizării celor două baze de date
care se dezvoltă în paralel, se face prin intermediul pachetelor de date, pregătite de procedurile
de cuplare din modulul Satelit şi transmise prin intermediul reţelei Internet sau pe suport
magnetic. Sincronizarea se face în ambele sensuri, iar existenţa unui Satelit presupune realizarea
următoarelor activităţi:
 pornirea satelitului;
 operarea tranzacţiilor curente;
 sincronizarea bazei de date de pe Satelit cu cea de pe Bază.
Respectând principiile de proiectare utilizând bazele de date distribuite, WinMentor asigură

securitatea şi integritatea informaţiilor existente atât în BDC cât şi la nivelul fiecărei baze de date
locale. În acest scop se realizează copii de siguranţă la nivelul BDC, precum şi la nivelul fiecărui
fragment distribuit pe staţiile locale caz în care aceste copii pot fi utilizate la refacerea integrităţii
bazelor de date în situaţii accidentale.
Pentru asigurarea unei redundanţe informaţionale minime, se utilizează opţiunea Nomenclatoare
din modulul Mentor , care permite consultarea şi modificarea codurilor eronate de articole,
furnizori etc. astfel încât BDC să conţină coduri unice atribuite noilor terţi actualizaţi sau
mărfurilor existente în evidenţa gestiunilor. Orice modificări ale configurării planului de conturi,
structurii gestiunilor, nomenclatoarelor etc. sunt realizate de utilizatorul principal aflat pe
calculatorul Server, ulterior cuplării datelor de la calculatoarele Client.
4
Termenul de Satelit ese utilizat de dezvoltatori cu rolul de aplicaţie client în cadrul sistemului implementat pe
arhitectura client-server
27
2.2.2 B-ORG ERP
Arhitectura modulară B-ORG ERP
Incasări Analiză
şi plăţi managerială
Contabilitate C
F L
U Desfacere I
R Aprovizionare E
N N
I Baza de
Stocuri
Ţ
Z date
I
O centrală
Salarii şi
R
personal
I Vânzări
Producţie Web
Servicii Order
Figura 6. Schema conceptuală a B-ORG ERP
Modulele componente sunt orientate spre prelucrarea şi informatizarea subsistemelor unei firme
astfel:
 subsistemul producţie care cuprinde modulele Servicii şi Producţie;
 subsistemul comercial cu modulele: Aprovizionare, Stocuri şi Vânzări; WebOrder
oferind firmei posibilitatea extinderii spre e-commerce;
 subsistemul personal-salarizare reprezentat de mudulul Salarii şi personal;
 subsistemul financiar-contabil Încasări şi plăţi şi Contabilitate
Analiza managerială este modulul care sintetizează şi agreghează informaţiile din modulele
componente, oferind un sistem suport de decizie fapt care permite firmei proiectarea unei strategii
manageriale pe baza scenariilor de decizie realizate atât la nivelul relaţiei cu partenerii de afaceri cât
şi cu personalul angajat. De asemenea pe baza acestor scenarii amnageriale se poate decide strategia
de dezvoltare a firmei, identificând punctele slabe şi conexiunile dintre factorii de success şi cei
generatori de eşec.
Sistemul este conceput modularizat, având o structură piramidală, orientată spre nivelele
manageriale ale firmei (de la şefi de compartimente până la top-manager), posedând un modul de
tip Business-to Business, integrat cu modulele din Intranetul firmei. Beneficiile B-ORG rezidă
din concepţia acestuia ca un sistem integrat de tip ERP orientat spre gestiunea şi managementul
firmelor medii, care asigură:
 performanţă superioară
 procesarea volum mare de date
 scalabilitate
 siguranţa datelor prelucrate
28
 ROI rapid
 protejarea investiţiei
 independenţa fata de modificările tehnologice hardware
 flexibilitate
 trasabilitate
 urmărirea operaţiuni lor economice şi a utilizatorilor produsului.
Funcţionalităţile modulelor B-ORG ERP
Modulul de Contabilitate
Modulul de contabilitate stă la baza funcţiilor financiare asigurate de sistemul integrat B-ORG.
Acesta permite înregistrarea tuturor tranzacţiilor financiar-contabile, sintetizarea, procesarea şi
raportarea lor. Bazat pe o platformă puternică, acest modul a fost dezvoltat pentru piaţa
românească, în conformitate cu legile actuale. Modulul permite obţinerea rapidă a unei situaţii
financiar contabile reale, chiar dacă timpul de prelucrare a tranzacţiilor financiar-contabile este
mare şi oferă posibiliatea reducerii numărului de erori. Putem afirma că pachetul financiar al
sistemului B-ORG pune la dispoziţia firmelor:
 un plan de conturi flexibil, detaliat pe mai multe niveluri de analitice şi sub-analitice;
 posibilitatea de adaptare a conturilor analitice la specificul firmei;
 introducerea rapidă a contărilor fie manual, fie prin predefinirea operaţiilor contabile sub
forma unor şabloane (template) apelabile în timpul prelucrărilor;
 preluarea şi contarea automată a tranzacţiilor din celelalte module ale sistemului;
 filtrarea notelor contabile în funcţie de diverşi parametri (data, modul, cont, utilizator,
etc.);
 obţinerea automată a rapoartelor financiar-contabile, în formatul impus de cadrul legislativ
în vigoare, până la orice nivel de detaliere:
 registru jurnal, carte mare;
 jurnal de vânzări/cumpărări;
 balanţa contabila de diverse tipuri (sintetică, analitica pe mai multe nivele, cu număr
configurabil de coloane);
 raportari de TVA, impozite şi taxe către buget;
 situaţia patrimoniului, contul de profit şi pierderi şi anexe ale bilanţului, conform
legislatiei în vigoare;
 evidenţa financiar-contabilă pentru mai multe societăţi sau pentru o structură de holding;
 securitatea datelor prin definirea drepturilor utilizatorilor la nivel de raport şi urmărirea
documentelor în funcţie de persoana care a introdus documentul.
Încasări şi plăţi
Incasările şi plăţile sunt definite într-un sistem flexibil de înregistrare şi se pot efectua pe baza
mai multor tipuri de documente, inclusiv compensările de facturi. Acest modul interferează cu
modulele Aprovizionare, Vânzări şi Weborder şi permite tratarea unitară a tuturor documentelor
ce provin din aceste module şi care generează obligaţii de plată sau încasare, oferind posibilitatea
planificării eficiente a plaţilor şi investitiilor. Dintre facilităţile oferite în sistemul B-ORG
amintim:
 integrarea cu modulele pentru cumparari, vânzări, servicii şi contabilitate.
 situaţia reală a facturilor restante şi scadente de la clienţi sau furnizori;
 situaţia clienţilor rău/buni platnici, defalcată pentru unul sau mai mulţi agenţi comerciali
cu care se află în relaţii comerciale;
 istoricul încasărilor şi plăţilor;
 evidenţa diferenţelor de curs valutar la încasarea facturilor;
29
Modulul Aprovizionare
Faţă de alte produse existente pe piată acesta este modulul care corelează necesarul de materii
prime, materiale şi marfuri respectiv intrările de la furnizori cu stocul minim definit de utilizator.
Prin soluţia funcţională realizată permite evidenţa costurilor de aprovizionare, evaluarea şi
clasificarea furnizorilor, înregistrarea importurilor, etc. Modulul de aprovizionare oferă facilităţi
referitoare la:
 integrarea cu modulele de stocuri, încasări-plăţi şi contabilitate.
 posibilitatea clasificării furnizorilor după diverse criterii stabilite de utilizator;
 înregistrarea importurilor pe baza declaraţiei vamale de import;
 gamă largă de rapoarte referitoare la produsele cumpărate şi returnate;
 identificarea unică a produselor însoţite de certificate de garanţie, care sunt cumpărate de
la furnizori şi înregistrarea perioadei de garanţie primită de la furnizor.
Modulul Stocuri
Gestionarea stocurilor este o activitate complexă care necesită o gestiune detaliată şi raportări
operaţionale care permit evidenţa analitica a fiecărui produs, marfă, semifabricat, etc. precum şi
controlul articolelor ce fac obiectul cumpărării, producţiei sau asamblării, stocării sau vânzării.
Sistemul B-ORG de gestiune a stocurilor pune la dispoziţia utilizatorilor:
 integrarea cu toate celelalte module ale sistemului.
 un sistem de gestiuni multiple a stocurilor;
 utilizarea metodelor FIFO şi LIFO de descărcare a gestiunilor, iar pentru anumite
documente permite descărcarea după criterii concrete impuse de situaţia economică (fişa de
magazie sau preţul de achiziţie);
 gestionează situaţia reală a necesarului de aprovizionare;
 permite urmărirea exactă a mişcărilor pentru produsele însoţite de garanţii;
 conţine un sistem rapoarte în timp real, pentru monitorizarea cantităţilor din stoc, livrate
sau facturate, după o multitudine de criterii, în mai multe tipuri de valute;
Modulul Servicii
Serviciile post-vanzare pot reprezenta pentru firmă o sursă importantă de venit, care presupune
în acelaşi timp soluţionarea problemelor referitoare la gestionarea clienţilor, a stocurilor şi a
garanţiilor în serviciile post-vanzare. Utilizarea acestui modul permite:
 integrarea cu modulele pentru încasări-plăţi, stocuri şi contabilitate;
 identificarea exactă a unui produs aflat în garanţie sau ieşit din termenul de garanţie;
 urmărirea etapelor în lucrari şi configurari;
 lucrul pe bază de deviz;
 situaţii reale referitoare la materialele consumate în timpul execuţiei lucrărilor şi a
necesarului de aprovizionare pentru lucrările angajate;
Modulul Producţie
Deşi acest modul se utilizează doar la firmele cu profil productiv, oferă posibilitatea de
monitorizare a activităţilor şi un control asupra costurilor de producţie prin:
 integrarea cu modulele pentru stocuri şi contabilitate;
 evidenţa corectă a comenzilor care fac obiectul unui proces de producţie;
 situaţia exactă a necesarului de aprovizionare;
 evidenta în timp real a stocului de materii prime şi semifabricate precum şi a stocurilor
consumate sau blocate în procesul de producţie;
Modulul Salarii şi personal

 Modulul de salarizare şi personal este conceput pentru rezolvarea tuturor problemelor de
calcul salarial, indiferent de tipul de activitate şi numărul de angajati ai firmei, dat fiind faptul
că în sistemul B-ORG există atât module comerciale cât şi cele de producţie şi servicii care
30
presupun salarizarea diferenţiată a personalului productiv (accord individual, tarif pe lucrare,
salarizarea în echipă, etc.).
Analiza managerială (OLAP)

Tehnologia OLAP care a fost implementată în aces modul este un instrument ce permite
elaborarea unor strategii de dezvoltare a afacerii, fundamentate pe date cât mai exacte, procesate
rapid, în timp real şi prezentate într-o formă accesibilă. Pachetul de Analiza Manageriala al
sistemului B-ORG, permite analiza unui volum imens de date, în scurt timp, într-o maniera cât
mai naturală de căutare a informaţiilor. Bazat pe o interfaţă prietenoasă, structurat pe un sistem
de meniuri de tip pull-down, este foarte uşor de utilizat datorită faptului că pune la dispoziţie şi
un help on-line care ghidează procesul de analiză şi sinteză a datelor.
Elemente cheie ale unei afaceri: vânzările, achizitiile, produsele, plăţile şi încasările, adaosuri
sau discounturi, activitatea agentilor, sunt analizate în profunzime şi cu o flexibilitate mare,
oferind informaţii care să permită managerilor luarea de decizii mai prompte şi mai bine
fundamentate. Toate elementele cheie menţionate sunt analizate:
 pe perioade de timp oricât de lungi, chiar şi ani de zile;
 pe perioade comparative (de exemplu:Trim-I 1999 vs Trim-I 2000 vs Trim-I 2001),
 la diverse nivele de detaliu: de la situaţii la nivel de total companie, analizate în special de
top-manageri, până la analiza pe judeţe, localităţi, un client precizat, un discount pentru un
produs;
In principiu baza de date a fiecărui modul este agregată în tablouri multidimensionale, care la
rândul lor sunt supuse procesului de agregare obţinând astfel o baze de date multidimensionale
cu structură flexibilă.
WEBOrder
Existenţa modulului WEBOrder permite nu numai accesul la date tabulare, cât şi la cele
multidimensionale, furnizând informaţii la distanţă via HTTP iar prin persistence provider
asigură citirea şi/sau scrierea datelor în format XML. Modulul se doveseşte util în special pentru
firmele care gestionează o serie de distribuitori aflaţi la distanţă, fiecare gestionând propria reţea
de distribuţie, analiza managerială în acest caz bazându-se pe transmisia la distanţă via
protocoale Internet.
Modulul Web Order face parte din categoria aplicatiilor web business-to-business, adresându-se
firmelor care au o retea de distributie pentru produsele proprii sau pentru cele importate. De
asemenea, WebOrder se integreaza perfect cu celelalte module ale sistemului B-ORG. Prin
facilităţile şi funcţionalitatile sale, modulul Web Order oferă:
 posibilitatea preluarii online de comenzi de la partenerii clienţi ai Dvs.;
 reducerea costurilor telefonice, de fax, precum şi cele salariale;
 reorientarea personalului dedicat activităţii de preluare comenzi (atat cele proprii cat şi ale
partenerilor) şi eficientizarea aptitudinilor şi specializării acestora;
 informatii online, actualizate despre preţuri, produse noi;
 imagini sugestive ale produselor comercializate;
 starea comenzilor emise;
 promptitudine în livrari, disponibilitatea permanentă a site-ului pentru preluarea comenzilor;
 creşterea calităţii serviciilor oferite şi a relaţiilor cu partenerii.
2.2.3 Microsoft Dynamics NAV
Arhitectură şi caracteristici
Suita Microsoft Dynamics NAV oferă posibilitatea de a înfrunta provocările cu ajutorul unei
soluţii de management care echilibrează bugetul cu aşteptările şi realizările unei afaceri.
31
Microsoft Dynamics NAV este construită special pentru companiile mijlocii, care urmăresc
îmbunătăţirea productivităţii fără a scinda operaţiunile zilnice. Soluţia NAV oferă funcţionalităţi
integrate care vizează managementul financiar, managementul lanţului de aprovizionare (SCM),
managementul relaţiilor cu clienţii (CRM) sau comerţul electronic (e-business).
Microsoft Dynamics NAV înlocuieşte sistemul existent cu o soluţie unică, integrată, care
conectează organizaţia la reţeaua de clienţi, furnizori şi parteneri prin intermediul Internetului în
orice moment astfel putând fi simţită reacţia părţii externe a sistemului, lucru care duce la
optimizarea permanentă a rezultatelor. De aceea mai mult de 48000 de companii din întreaga
lume utilizează zilnic suita Microsoft Dynamics NAV.
Soluţia ERP oferită de Microsoft este perfect adaptabilă la cerinţele beneficiarului şi de

asemenea uşor de utilizat şi de întreţinut, oferind managerului posibilitatea de a adopta decizii
competitive in timp real privind noile provocări şi oportunităţi de piaţă. Structura sistemului ERP
Microsoft NAV oferă posibilitatea angajaţilor de a lua parte la toate etapele afacerii exprimându-
şi opiniile în ceea ce priveşte planificarea producţiei, stocuri, comenzi, campanii de promovare,
toate prin intermediul unei baze de date care poate fi vizualizată şi utilizată în toate ariile
aplicaţiei astfel încât toate procesele pot fi optimizate ţinând cont de informaţiile şi cunoştinţele
acumulate.
Depozite
Management de date
financiar
C
Desfacere şi L
F Marketing I
Baza de
U Aprovizionare E
date
R N
centrală
N Servicii Ţ
I I
Z Resurse
O umane
R personal Producţie
I
Figura 7. Schema conceptuală a ERP Dynamics NAV
Microsoft Dynamics NAV, până nu demult Microsoft Navision, oferă o soluţie puternică, dar
nu foarte ieftină, prezentând avantajul de a putea fi modelată pe scheletul fiecărei afaceri, mică
sau mijlocie. Soluţia oferită conferă adaptabilitate şi soft-uri add-in pentru a întâmpina toate
caracteristicile companiilor mici şi mijlocii, specifice sau inovatoare.
Microsoft Dynamics NAV soluţionează următoarele părţi ale afacerii :
 Financial Management
 Producţie
 Business inteligence
 Vânzări şi marketing
 Distribuţie
 Integrarea sistemului existent
32
Financial Management gestionează şi stochează înregistrări financiare într-un registru
centralizator care include grafice, balanţe, raportări şi alte situaţii financiare. În cadrul acestui
modul se defineşte moneda de lucru, se creează perioade financiar-contabile, bazate pe ciclul
fiscal şi de afaceri specifice fiecărei situaţii, se gestionează numerarul şi conturile la bănci şi se
pot automatiza operaţiuni de rutină, cum ar fi completarea CEC-urilor, completarea situaţiilor
pentru bănci, etc.
Microsoft Dynamics NAV uşurează conectarea tranzacţiilor financiare şi a informaţiilor în

cadrul companiilor afiliate şi a diferitelor locaţii, prin intermediul datelor referitoare la integrarea
plăţilor şi a posibilităţilor de filtrare a datelor obţinute astfel încât să se ofere întreaga vizibilitate
asupra tranzacţiilor financiare.
Business Intelligence - Un modul inovator în aplicaţiile de gestiune, oferă posibilitatea stabilirii
unor decizii importante pentru bunul mers al afacerii şi pentru înţelegerea pârghiilor utilizate
pentru sporirea performanţelor. Procesele gestionate în cadrul acestui modul conduc la alegerea
funcţionalităţilor de bază în evoluţia afacerii, adoptarea unor decizii cu un spectru larg asupra
performanţei sau realizarea unor rapoarte grafice ce vor putea fi afişate utilizându-se o interfaţa
similară cu Microsoft Outlook.
Vânzări şi marketing
În cadrul acestui modul se analizează şi se materializează feedback-urile şi semnalele venite de
la clienţi, creându-se astfel o bază de date ce oferă managerilor şi angajaţilor informaţii
concludente care vor duce la crearea sau îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii. Principalele
funcţionalităţi ale acestui modul constau în gestionarea informaţiilor de contact, organizarea
campaniilor de promovare şi de vânzări, identificarea oportunităţilor de vânzare în funcţie de
opţiunile şi părerile exprimate de clienţi, stabilirea unor principii şi priorităţi în ceea ce priveşte
vânzările sau trasarea unor obiective şi politici majore pentru promovarea şi comercializarea
produselor şi serviciilor oferite.
Distribuţie
Suita Microsoft Dynamics NAV oferă o soluţie flexibilă pentru întâmpinarea şi rezolvarea
provocărilor generate de distribuţie, prin managementul inventarului, chiar fiind vorba de locaţii
multiple, gestiunea stocurilor prin actualizarea permanentă a operaţiunilor, implementarea unui
management calitativ superior al depozitelor care poate oferi în timp real informaţiile necesare
despre oricare aspect al inventarului, fie intrări, ieşiri, stocuri sau documente justificative,
comenzi. Customer Relationship Management este o strategie de afaceri care ajută la creşterea
profitului având ca punct central de pornire, cerinţele clienţilor companiei
2.2.4 Clarvision
Specific şi funcţionalitate
Sistemul integrat Clarvision, al firmei EBS România Cluj-Napoca este un sistem care a fost
conceput pentru gestiunea firmelor cu activităţi de producţie de tip industrial cu un număr de
angajaţi între 100 si 1000. Sistemul este o soluţie viabilă pentru integrarea, automatizarea şi
optimizarea proceselor din întreprindere. Acest sistem este destinat întreprinderilor producătoare
din diverse ramuri industriale. Clarvision este un instrument puternic pentru planificarea
resurselor întreprinderii şi monitorizarea costurilor aferente activităţilor derulate. Sistemul
informatic Clarvision este un instrument util în luarea deciziilor, deoarece utilizează simulări
paralele. Oferă de asemenea un control şi o evaluare mai bună a condiţiilor concrete de afaceri, o
prognoză a tendinţelor viitoare de evoluţie, prin analiza datelor financiare şi statistice, elaborând
33
în permanenţă o imagine de ansamblu asupra tuturor proceselor şi fluxurilor de activităţi din
întreprindere.
Implementarea sistemului înseamnă:
sistematizarea riguroasă a proceselor
diminuarea erorilor umane
eliminarea timpilor morţi
controlul total asupra afacerii
obţinerea în timp real a informaţiilor dorite
Sistemul de asigurare a calităţii, concretizat în testările efectuate în paralel cu dezvoltarea
Clarvision, a avut o contribuţie importantă la performanţa ridicată a produsului Clarvision.
Acesta presupune următoarele niveluri de testare a calităţii:
1. testarea sistemului din punctul de vedere al funcţionalităţilor – verificarea logică a sarcinilor
de programare şi a corectitudinii realizării lor, iar rezultatul este un produs funcţional
2. testarea sistemului la nivelul fluxului de date din procesul economic, de către specialişti
calificaţi, care verifică conformitatea funcţionalităţilor dezvoltate, cu fluxurile economice reale
pe care le presupun acestea, rezultatul fiind un produs funcţional şi perfect adaptat realităţilor
specifice mediului de afaceri şi legislativ românesc.
Beneficii Clarvision:
 Siguranţa în manevrarea informaţiilor
 Sortarea calitativă a informaţiei
 Promptitudine şi reacţie imediată
 Flexibilitate şi trasabilitate
 Alocarea resurselor umane şi de timp
 Reducerea substanţială a erorii umane
 Reducerea costurilor
 Creşterea productivităţii şi a eficienţei
 Optimizarea şi integrarea proceselor din întreprindere
 Funcţionarea afacerii la parametri ridicaţi de competitivitate
Avantaje Clarvision
 comunică în timp real situaţia stocurilor
 dă posibilitatea ajustării preţurilor, ţinând cont de costurile efective şi de cea mai bună
ofertă a furnizorilor
 uşurează considerabil activităţile legate de ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune,
precum şi evidenţa imobilizărilor
 asistă managerul în managementul şi salarizarea personalului
 oferă instrumente utile de lucru – calculator matematic “de buzunar”, editor de rapoarte,
task-manager pentru gestionarea tipăririi la imprimantă, aplicaţie pentru comunicarea
prin mesaje în reţea
Soluţia de gestiune, Clarvision, îşi dovedeşte eficienţa încă de la început, prin optimizarea
fluxurilor interne fiecărui proces, cum ar fi câştigul de timp prin referenţierea documentelor,
diminuarea considerabilă a erorilor umane, creşterea productivităţii. Această eficientizare,
împreună cu securitatea conferită de caracteristicile tehnice ale sistemului fac ca soluţia
Clarvision să răspundă cerinţelor actuale. Printre facilităţile sistemului Clarvision se numără: o
mai bună organizare la nivelul întregii firme, economie de timp prin automatizarea fluxului
informaţional, sistem complex de raportare, rapoarte uşor editabile şi personalizabile, obţinerea
de informaţii în timp real, management eficient al personalului întreprinderii, precum şi un
control riguros asupra tuturor proceselor din întreprindere.
34
Soluţii, tehnici şi tehnologii de dezvoltare
Sistemul este creat având la bază arhitectura pe 3 nivele, care nu implică neapărat calculatoare
distincte. Astfel:
 Nivelul 1 este reprezentat de serverul SQL. Acest nivel include logica aplicaţiei
(răspunde la interogările aplicaţiei, face prelucrări masive, etc.)
 Nivelul 2 reprezintă serverul de aplicaţie şi asigură legătura între nivelul 3 (clientul) şi
nivelul 1 (serverul SQL) şi realizează diverse prelucrări de date.
 Nivelul 3 este interfaţa cu utilizatorul, clientul aplicaţiei, numit “thin client”, deoarece
înglobează foarte puţină logică a aplicaţiei şi se limitează doar la validări şi nişte
prelucrări minimale.
Tehnologiile .NET (ADO.NET, remoting, reflection) şi limbajul C# au permis crearea unui

sistem modern, cu interfaţă ergonomică şi intuitivă şi dezvoltarea de module flexibile, uşor de
adaptat la cerinţele particulare ale clienţilor şi la modificările legislative, extinderea
funcţionalităţilor aplicaţiei.
Contabilitate Analiză
Contabilitate de gestiune financiară
financiară
Desfacere
C
F Aprovizionare L
U Baza de I
R date Gestiune
E
N stocuri
centrală N
I Imobilizări Ţ
Z I
O Comerţ cu
R Resurse amănuntul
I umane
Salarizare Producţie
Figura 8. Schema conceptuală a ERP Clarvision
Sistemul integrat Clarvision este un instrument util în luarea deciziilor, deoarece se bazează pe
un imens câştig informaţional, obţinut prin crearea de simulări paralele. O reuşită a acestui
sistem este faptul că oferă posibilitatea controlului şi a evaluării mai bune a condiţiilor concrete
de afaceri, prognoza tendinţelor viitoare de evoluţie, prin analiza datelor financiare şi statistice.
Se creează permanent o imagine de ansamblu asupra tuturor proceselor şi fluxurilor de activităţi
din întreprindere.
Sistemul integrat Clarvision are următoarele module componente: Planificarea producţiei,

Producţia discretă, Producţia de proces, Mentenanţa Gestiunea stocurilor, Aprovizionare ,
Desfacere , Comerţul cu amănuntul Contabilitate financiară, Analiză financiară ,Imobilizări ,
Obiecte de inventar, Contabilitate de gestiune, Resurse umane, Salarizare, Tablou de bord,
Managementul bugetelor, Date de bază, ISO DMS
35
Modulul Gestiunea stocurilor permite identificarea uşoară a articolelor din stoc (materii prime,
materiale, semifabricate, piese de schimb, produse finite, ambalaje, etc.) prin intermediul
grupelor şi a atributelor de caracterizare, precum şi posibilitatea inactivării unor articole în
scopuri de siguranţă (evitarea dublării unui articol).
Există posibilitatea lucrului cu unităţi de măsură multiple, şi a convertirii automate a cantităţii şi

a preţului, precum şi posibilitatea ţinerii evidenţei pe mai multe gestiuni (metoda cantitativ-
valorică sau global-valorică), descărcarea automată din stoc pe baza metodelor FIFO, LIFO sau
Cost Mediu Ponderat, intrări din producţie proprie şi darea în consum cu preluarea automată a
consumurilor specifice aferente comenzilor interne lansate în producţie şi tipărirea de bonuri de
consum. În cadrul acestui modul se permite gruparea depozitelor care intră împreună la calculul
costului mediu ponderat.
Un rol aparte în gestionarea stocurilor îl are procesul de inventariere. Aceasta se desfăşoară

respectând anumite etape: tipărirea listelor de inventariere, inventarierea practică şi stabilirea
plusurilor sau minusurilor înregistrate. Fiind creat pentru gestiunea stocurilor, acest modul oferă
posibilitatea planificării de stocuri minime, maxime sau de siguranţă, gestiunea depozitului
(intrări, ieşiri, transferuri, ajustări, inventarieri) şi monitorizează permanent situaţia stocurilor din
depozit.
Tot în cadrul acestui modul se ţine evidenţa prelucrărilor la terţi (înregistrarea în fişa
tehnologică de prelucrare, ieşirea spre prelucrare şi revenirea de la prelucrare). Revenirea de la
prelucrare se întocmeşte pentru acele finite sau semifinite pentru care s-a stabilit în fişa
tehnologică sau comanda internă că se efectuează la terţi şi se vor înregistra componentele care
au fost prelucrate la terţi. Modulul de gestiune al stocurilor gestionează primirea şi trimiterea în
custodie la terţi. Rapoartele aferente modulului Gestiunea stocurilor sunt: fişa articolului, fişa de
magazie, balanţa de materiale, situaţia stocului la un moment dat, lista de inventariere, fişa de
cont analitică pentru valori materiale.
Printr-un modul specific, Aprovizionare - Desfacere, sistemul Clarvision oferă un suport activ
atât departamentului de planificare / urmărire a producţiei, cât şi departamentului comercial
(urmărire, derulare comenzi furnizori, planificare / urmărire / aprovizionare). Acest modul
urmăreşte evidenţa comenzilor furnizori, cu tipărirea de facturi pro-formă, evidenţa facturilor
nesosite, aferente intrărilor pe avize de expediţie, şi a facturilor de întocmit, intrările de mărfuri
pe baza de facturi, avize de expediţie, chitanţe fiscale, bonuri de achiziţie, cu evidenţierea
diferentelor constatate la recepţie şi tipărirea de NIR - uri corespunzătoare, calculul automat al
preţului de import (transport, asigurare, taxe vamale, comisioane, accize), posibilitatea derulării
de activităţi de producţie în lohn, prin gestiunea materialelor importate în regim de operaţiuni
temporare şi evidenţa condiţiilor de plată pe fiecare furnizor în parte.
Se vor introduce următoarele informaţii legate de furnizori şi de clienţi: denumire, cod, cod
fiscal, capital social, adresa, date bancare, condiţii de plată sau condiţii de livrare. În cazul în
care un furnizor are şi statutul de client, se vor bifa ambele câmpuri “Furnizor” şi “Client”.
Urmărind să gestioneze relaţiile cu clienţii, modulul permite gestiunea ofertelor de preţ,
gestiunea comenzilor la furnizori (programare, urmărire), definirea de contracte-cadru în baza
cărora pot fi efectuate aprovizionările, achiziţiilor (intrări pe bază de aviz sau factură, NIR - uri),
posibilitatea specificării unei valori maxime pe comandă. Se urmăresc de asemenea situaţiile
furnizorilor (plăţile efectuate de furnizori, solduri per furnizor) şi analiza financiară a
furnizorilor.
Modulul de aprovizionare utilizează criterii multiple de selecţie: articole, grupe de mărfuri,

localităţi, furnizori, intervale de timp şi efectuează calculul preţului mediu de aprovizionare. In
36
cadrul acestui modul se urmăresc aprovizionările în funcţie de criteriile selectate şi generează o
listă de rapoarte specifice, cum ar fi: liste de consumuri, fişa furnizorului, balanţa de furnizori
sau lista furnizorilor neachitaţi. Se vor stabili listele de preţuri şi discounturi atribuite furnizorilor
şi clienţilor, tipul şi ordinea de aplicare a lor.
În antecalculaţii, alături de cheltuielile directe de producţie (costurile componentelor şi manopera

din fişa tehnologică), apar şi alte elemente, cum ar fi: cheltuielile de transport, cheltuieli regie de
secţie, cheltuieli regie generală, cheltuieli de desfacere, etc. Toate aceste elemente vor trebui
definite înainte de a fi cuprinse în antecalculaţii.
Modulul Contabilitate financiară este actualizat permanent cu modificările legislative şi

respectă atât reglementările româneşti de organizare şi conducere a contabilităţii financiare a
agenţilor economici, cât şi standardele internaţionale de contabilitate (IAS). Acest modul
realizează configurarea planului de conturi şi posibilitatea lucrului cu conturi analitice pe mai
multe nivele, definirea monografiei contabile, care gestionează formulele contabile, evidenţierea
cursurilor valutare, cu convertirea automată a valorilor în moneda paralelă, gestionarea tipurilor
de documente, definirea caracterizărilor contabile pentru contarea automată a documentelor. În
acest modul pot fi definite CASE, BĂNCI, DIVERSE. Acestea vor apărea corespunzător în
ferestrele de Registru de Casă, Registru de bancă şi respectiv în Diverse existând posibilitatea de
a crea înregistrări pe aceste trezorerii. Rapoartele corespunzătoare acestei activităţi sunt
“Registru de casă”, respectiv “Registru de Bancă” pentru Casele şi respectiv Băncile create prin
intermediul “Definire Trezorerii”.
Prin activităţile efectuate de acest modul se administrează o serie de situaţii şi documente

precum Fişa de cont analitică pentru valori materiale, Balanţa analitică de materiale, Descărcarea
de gestiune, Lista de inventariere, Rapoartele de trezorerie, Registrul de Casă / Bancă, Situaţia
datoriilor în funcţie de termenul de exigibilitate, Situaţia creanţelor în funcţie de termenul de
lichidare, Rapoartele Direcţiei Financiare, Decontul de TVA, Declaraţiile de obligaţii de plată la
bugetul statului şi Declaraţiile rectificative.
Modulul Analiză financiară este destinat întocmirii Situaţiilor finale conform OMF-306/2002:
Bilanţ, Cont de profit şi pierdere, Situaţia fluxurilor de trezorerie, Note explicative, Active
imobilizate, Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, Repartizarea profitului, Analiza rezultatului
de exploatare, Situaţia creanţelor şi datoriilor, Principii, politici şi metode contabile, Acţiuni şi
obligaţiuni, Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii, Principalii indicatori
economico – financiari, Alte informaţii, Situaţii anuale, Balanţa anuală şi a Situaţiilor finale .
Ca principale activităţi cuprinse în Modulul Imobilizări putem aminti: definirea claselor de
imobilizări, definirea articolelor, definirea locurilor de folosinţă, definirea partenerilor,
configurarea numerelor de inventar, recepţia imobilizărilor, recepţia imobilizărilor achiziţionate
cu titlu oneros, recepţia imobilizărilor intrate prin aport la capital, recepţia imobilizărilor intrate
cu titlu gratuit, recepţia imobilizărilor constatate plus la inventar, recepţia imobilizărilor din
producţie proprie, recepţia imobilizărilor achiziţionate prin leasing financiar, recepţia
imobilizărilor în curs de execuţie şi recepţia finală a imobilizărilor în curs de execuţie.
Modulul realizează şi planificarea amortizărilor pentru imobilizările cu valoare reziduală, fie că

se foloseşte metoda liniară sau una din celelalte metode, accelerată sau degresivă. Formula de
amortizare poate fi modificată chiar din luna în care au fost date în folosinţă. Prin rectificare,
există posibilitatea introducerii unei formule noi de amortizare, în urma modificărilor legislative.
Modulul Contabilitate de gestiune permite organizarea şi conducerea contabilităţii analitice cu

ajutorul conturilor din clasa 9 a Planului de conturi. Sistemul va lăsa libertatea de a defini conturi
37
şi în afara acestui plan. Un rol important în cadrul acestui modul îl are definirea şi utilizarea
centrelor de cost. Acestea reprezintă zone (locuri) foarte clar delimitate, din cadrul societăţii.
Delimitările din cadrul societăţii se pot face după următoarele criterii: locuri sau locaţii fizice,
domenii de activitate, familii sau grupe de produse, grupe de clienţi, etc. Se oferă posibilitatea
colectării cheltuielilor pe centre de cost (locuri de cost) independent de:
- purtătorii de cost (produs, semifinit)
- procese (faze tehnologice)
Un centru de cost poate avea rolul de centru de profit, care poate fi privit şi ca un centru de
responsabilitate, în funcţie de organizarea societăţii. Centrele de cost sunt organizate într-o
structură ierarhică.
Cataloagele se administrează astfel:
1. Construirea şi gestionarea ierarhiei de centre de cost (definite după criterii ca: locuri sau
locaţii fizice, domenii de activitate, familii sau grupe de produse, grupe de clienţi, etc.), utilă
şi necesară la repartizarea costurilor indirecte, decontarea prestaţiilor interne şi cumularea
costurilor la nivele ierarhice superioare
2. Construirea şi gestionarea ierarhiei de procese tehnice – economice, ceea ce oferă
posibilitatea colectării cheltuielilor pe proces, activitate sau fază din cadrul fluxului
tehnologic, independent de centre sau purtători de cost
3. Construirea şi gestionarea purtătorilor de cost: pe Produse finite, Semifinite sau Proiecte
Toate aceste ierarhii se prezintă sub forma unor arborescenţe reale, existând posibilitatea definirii
de arborescenţe paralele. Arborescenţa reală defineşte reprezentarea reală a structurii ierarhice de
centre, purtătorii de cost şi procesele tehnico-economice, pe când arborescenţele paralele sunt
utilizate în scopul reprezentării grafice a repartizărilor de costuri indirecte sau comune şi în
scopul analizelor de cost. Acest modul reprezintă un instrument flexibil care permite efectuarea
de analize particularizate (prin intermediul funcţiunii Tabele pivotante (Pivot – Table din Excel),
utilizatorul putând selecta obiectele de cost (centru, purtător, proces, faza) pentru care doreşte să
urmărească mărimea şi evoluţia costurilor. Se scoate în evidenţă transparenţa sistemului de
calculaţie a costurilor şi analiza costurilor bugetate în raport cu cele reale.
Ca o finalitate a activităţii acestui modul se generează rapoartele: Balanţa de verificare, Fişa de
Cont Analitică, Jurnalul de Înregistrare şi Fişa de Postcalcul Analiza Costurilor.
Modulul Resurse Umane asigură suportul pentru gestiunea şi organizarea informaţiilor

referitoare la resursele umane, respectiv angajaţii din întreprindere. Împreuna cu Modulul
Salarizare, constituie instrumentul complet de administrare a personalului, asigurând
prelucrarea unor date complexe referitoare la angajaţi în timp real. În cadrul acestui modul au loc
următoarele acţiuni:
 Configurarea structurii organizatorice a întreprinderii
 Configurarea datelor referitoare la angajaţi
 Posibilitatea creării şi definirii de noi câmpuri, de către utilizator
Ca funcţionalităţi de bază ale modulului, putem puncta următoarele:

Managementul personalului, în cadrul căruia se gestionează Fişa angajatului (definirea
angajaţilor şi a datelor personale, adrese, date profesionale, persoane în întreţinere, definirea
tipului contractului de muncă şi a duratei acestuia, definirea datelor referitoare la salarii, sporuri,
etc.), timpii de lucru, planificarea orelor de program, administrarea orelor suplimentare, absenţe,
delegaţii, învoiri, urmărirea timpului de lucru zilnic al fiecărui angajat, calcularea orelor pontate
şi lucrate, afişarea listei cu angajaţii care lipsesc, statistici, evaluări diverse sub forma tabelară şi
grafică, managementul echipelor şi evaluarea lor, informarea despre posibilitatea de formare a
unei echipe în funcţie de gradul de ocupare a angajaţilor, urmărirea gradului de îndeplinire a
obiectivelor echipei având legătura cu componenta de evaluare a personalului.
38
Un loc aparte în managementul personalului îl ocupă recrutarea şi selecţia personalului,
respectiv:
 Analiza şi planificarea posturilor în organizaţie
 Definirea caracteristicilor care alcătuiesc fişa postului, evaluarea posturilor
 Întocmirea automată a fişelor de post pe baza specificaţiilor de personal
 Monitorizarea procesului de selecţie şi recrutare, care cuprinde anunţul de selecţie, testele
scrise, interviurile, evidenţa candidaţilor acceptaţi / respinşi
 Dezvoltarea carierei, ceea ce include: monitorizarea evoluţiei profesionale a fiecărui angajat
–obiective personale, evaluarea periodică a muncii (informaţii stocate în arhiva angajatului),
programe de instruire şi perfecţionare personalizate, adaptate potenţialului etc.
Managementul obiectivelor pe departamente / angajaţi -Ca rapoarte finale se generează Fişe
de personal şi Fişe de pontaj.
Modulul Salarizare este un instrument special conceput pentru rezolvarea tuturor problemelor
de calcul salarial, conform legislaţiei muncii în vigoare. Asigură monitorizarea costului forţei de
muncă cu respectarea standardelor internaţionale de calcul al salariilor. Prin intermediul acestui
modul se realizează:
 Configurarea grilelor de impozitare lunare şi anuale
 Definirea modului de calcul al concediilor medicale
 Configurarea constantelor lunare (ore / lună lucrate în regie, ore / lună lucrate în acord,
procent întreruperi, procent şomaj, procent contribuţii CASS, CAS, şomaj, fond de risc,
salariul mediu brut, salariul minim pe economie, ajutor de deces, etc.)
 Definirea indicatorilor de salarizare
 Construirea şi gestionarea formulelor de calcul al salariilor conform specificului firmei, cu
posibilitatea modificării lor ulterioare prin introducerea de noi indicatori
 Crearea de formule noi pentru calculul salariilor (salariul tarifar - atât salariaţilor în regie cât
şi în acord), şi pentru concedii medicale
 Definirea tipurilor de avansuri (chenzinal, prime de concediu de odihnă, indemnizaţii de
conducere, etc.) , reţineri (imputaţii, CAR, popriri, etc.), sporuri, casieri şi bănci
Modulul este uşor de actualizat, prin intermediul interfeţei, pentru a fi la zi cu schimbările

legislative. Poate fi folosit atât în reţea, cât şi pe un singur calculator. Ca şi operaţiuni de bază
avem: operarea pontajului zilnic sau lunar, posibilitatea importului datelor din aplicaţia existentă
de pontaj automat sau din sistemul de control acces, preluarea automată a datelor din raportările
de producţie, administrarea personalului (data angajării, loc de muncă, carte de muncă, salariu,
persoane aflate în întreţinere, banca, contul şi numărul de card pentru plata salariilor, etc.),
operarea avansurilor, primelor, sporurilor, reţinerilor, penalizărilor, calculul orelor suplimentare,
de noapte, în condiţii deosebite de muncă, calculul avansului chenzinal în mod automat pentru
toată unitatea, pornind de la procentul introdus de utilizator.
Modulul Tablou de bord reprezintă finalitatea, rezultatul procesului de implementare şi operare a

sistemului Clarvision deoarece oferă suportul decizional pentru conducerea unităţii. Tabloul de
bord dezvoltat în cadrul sistemului oferă posibilitatea prezentării situaţiilor/ rapoartelor
manageriale în două formate:
1. Grafic grupate astfel:
Aprovizionare: Graficul evoluţiei aprovizionărilor pe furnizori, Graficul evoluţiei importurilor,
Ponderea importurilor din total aprovizionări
Stocuri: Graficul evoluţiei stocurilor pe grupe de articole, Graficul evoluţiei stocurilor în
magazine, Ponderea stocurilor în magazine din total stocuri
Financiar: Graficul evoluţiei creanţelor, Graficul evoluţiei datoriilor,
Contabilitate: Graficul evoluţiei stocurilor pe grupe de conturi, Graficul evoluţiei rulajelor pe
grupe de conturi
39
2. Tabele multidimensionale:
 Aprovizionare: Evoluţia aprovizionărilor cu materii prime/ materiale pe furnizori, Evoluţia
cantitativ-valorică a importurilor, Evoluţia valorică a serviciilor facturate
 Stocuri: Evoluţia stocurilor cantitativ/ valorică pe grupe de articole, Evoluţia stocurilor în
magazine
 Financiar: Evoluţia cifrei de afaceri, Evoluţia cheltuielilor/ veniturilor, Evoluţia datoriilor,
Evoluţia creanţelor, Solduri curente clienţi, Solduri curente furnizori
 Contabilitate: Evoluţia soldurilor pe grupe de conturi, Evoluţia rulajelor pe grupe de conturi.
Modulul Managementul bugetelor care gestionează Bugetul de venituri şi cheltuieli, un

instrument de control al cheltuielilor şi veniturilor prin compararea previziunilor cu realizările.
Bugetul de venituri şi cheltuieli se poate face pe o perioadă selectată (luni, trimestru, an), adică
previzionarea veniturilor şi cheltuielilor pe perioada dorită şi compararea acestora cu veniturile şi
cheltuielile realizate din aceeaşi perioadă.
Sistemul propune un set de indicatori - grupaţi într-o structură arborescentă pe trei nivele, cu
posibilitatea ca utilizatorul să-şi definească componenţa nivelului trei. Fiecărui nivel "operaţional
3" i se pot ataşa conturi operaţionale din planul de conturi astfel:
 Grupei de Venituri: conturile din planul de conturi care sunt în categoria cont "Venituri"
 Grupei de Cheltuieli: conturile din planul de conturi care sunt în categoria cont "Cheltuieli"
Indicatorii care se pot defini sunt:

 primari - compuşi dintr-un cont operaţional sau o însumare de conturi operaţionale
 calculaţi - care folosesc indicatorii primari definiţi
Analiza se realizează utilizând următoarele categorii de rapoarte:

 Rapoarte previzionare
 Rapoarte comparative pentru analiza abaterilor
În modulul Date de bază se configurează informaţiile cu caracter general ale firmelor pentru care
se va asigura stocarea şi prelucrarea datelor prin intermediul sistemului integrat de gestiune
Clarvision. Acest modul poate ţine evidenţa a oricât de multe firme, sucursale, filiale, puncte de
lucru, numite mandanţi.
Se vor nota rãspunsurile individuale, pentru fiecare ERP tratat, la întrebări legate de: arhitectura
funcţională a sistemului, soluţia distribuită de realizare, aspecte ale proiectării de detaliu,
modelul orientat spre utilizator, modulele specifice de operaţiuni comerciale, aprovizionare-
desfacere, logistică şi producţie, resurse umane, analize manageriale.
Temă: a) Realizaţi o comparaţie la alegere între module cu aceleaşi funcţionalităţi a două sisteme
ERP (asemănări, deosebiri, avantaje, dezavantaje, exemple).
b) În cadrul unui sistem ERP studiat realizaţi o serie de operaţiuni specifice exemplificând:
crearea unei firme, aportul de capital, crearea unui articol, cumpărarea/vânzarea unui articol,
operaţiuni legate de producţie, imobilizări, amortizare, angajarea unei persoane, acordarea de
salariu, concediu.
Bibliografie modul
40
1. Fotache D., Hurbean L., Dospinescu O., Păvăloaia V.D., Procese organizaţionale şi integrare
2. Rusu L., Rusu A., Mureşan L., Arba R, Breşfelean P. Stanculea L, Sisteme integrate si
sisteme ERP, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005 [Rusu_05]
3. Zota R. D., Sisteme integrate pentru E-business, Curs, Academia de Studii Economice,
4. Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, M.A., Enterprise Resource Planning: global opportunities
5. P.J. Jakovljevic, The Essential ERP – Its Genesis & Future, Dec. 2000
6. Documentaţie şi ghiduri specifice software ERP
www.business-online.ro, www.ebs.ro , www.thinvest.ro, www.WinMentor.ro, www.transart.ro,
www.ebusiness-watch.org, www.intelligententerprise.com, www.microsoft.com
41
2.3. Modul 3. Integrarea Business Intelligence (BI) şi Comerţului electronic cu
sistemele ERP. Auditarea sistemelor ERP
2.3.1 Sistemele ERP şi comerţul electronic
Sistemul ERP nu a fost construit pentru a lucra împreună cu sistemul de comerţ electronic, el
este creat de aşa manieră încât doar angajaţii companiei pot avea acces la informaţiile incluse în
acest proiect, iar prin intermediul comerţului electronic şi partenerii de afaceri pot utiliza astfel
de informaţii, accesând site-ul firmei. Aceasta înseamnă că angajaţii de la departamentul de
informatică trebuie să creeze două noi canale pentru accesul în sistemul ERP, unul pentru clienţi,
numit şi business-to-consumer B2C şi altul pentru furnizori şi alţi parteneri, cunoscut ca şi
business-to-business B2B.
Pentru a crea un sistem ERP funcţional şi în regim web este nevoie de multă muncă de integrare.
Este important pentru o companie să aibă un sistem ERP proiectat de o firmă specializată în
realizarea de proiecte de comerţ electronic, deoarece integrarea de aplicaţii provenind de la
acelaşi furnizor poate însemna economisirea resurselor materiale. Indiferent care ar fi detaliile
afacerii, rezolvarea problemei dificile a integrării sistemului ERP cu cel de comert electronic
cere o planificare atentă şi amănunţită. Unul dintre cele mai dificile aspecte ale integrării ERP-
comerţ electronic este faptul că Internetul ia o amploare din ce în ce mai mare, iar ERP este un
proiect mare şi complex, care necesită întreţinere.
Soluţia cea mai bună este ca sistemul ERP să fie direct legat de cel de comerţ electronic, de web,
iar aceste legături să fie cât se poate de flexibile pentru a permite funcţionarea aplicaţiei web, în
timpul în care ERP este oprit pentru întreţinere şi modificări. Dificultatea constă în realizarea
modului de lucru împreună al celor două sisteme, fără a aduce în discuţie şi celelalte aplicaţii
necesare sistemului ERP, pentru o funcţionare corectă (lanţul de aprovizionare sau softul CRM,
pentru managementul relaţiilor cu clienţii). Aceste aplicaţii funcţionează ca programe care traduc
informaţiile din sistemul ERP şi le transformă în formatul utilizat de comerţul electronic. Totuşi
firma îşi asumă anumite riscuri, în ceea ce priveşte costurile ascunse, incertitudinile legate de
soft, responsabilităţile sporite acordate angajaţilor. Tendinţele actuale ale evoluţiei sistemelor
ERP ne duc cu gândul în momentul de faţă la ERP-to-ERP, sau denumite generic Enterprise
Application Integration (EAI).
Această necesitate i-a determinat pe manageri să-şi îndrepte atenţia spre soluţiile de tip ERP, ca
şi sisteme integrate de rezolvare a acestor probleme, astfel încât, în momentul de faţă, producţia
devine de neînchipuit fără a avea la bază un sistem de acest tip, pentru gestionarea resurselor de
care dispune, în condiţiile unei competitivităţi tot mai crescute.
2.3.2 Aplicaţii Business Intelligence (BI)
Uneltele de Business Intelligence sunt tipuri de aplicaţii software destinate sǎ vinǎ în sprijinul
procesului de management al afacerii (BPM5). In modul lor characteristic ele sunt unelte ajutǎ
analiza şi prezentarea datelor. Unele unelte de BI include şi funcţionalitate ETL deşi ETL nu
sunt considerate unelte de BI.
Tipuri de unelte BI
5
BI- Business Intelligence –inteligenţa afacerii iar BPM - Business Process Management – Managementul
proceselor de afaceri. Vom folosi terminologia internaţionalǎ respectiv BI şi BPM
42
 Online Analytical Processing, OLAP (includ HOLAP, ROLAP and MOLAP, WOLAP -
Web-based OLAP , DOLAP - Desktop OLAP, RTOLAP - Real-Time OLAP) - reprezintǎ
facilitǎţi de management, sisteme support de decizie, şi sisteme suport ale executivului ce permit
examinarea interactivǎ a unei cantitǎţi foarte mari de date din mai multe perspective 6
[OBMar_06]
 Reporting software (denumit deseori Pixel perfect reporting software – software de
generare de rapoarte)
 Data mining – ce permite extragerea unor informaţii utile consumatorilor/managerilor din
bazele de date, folosind software adecvat ce permite izolarea şi identificarea unor structuri/
şabloane necunoscute sau tendinţe în massive de date. In present existǎ o varietate de tehnici de
data mining ce diferǎ prin tipurile de şabloane pe care le aplicǎ.[]
 Business performance management (BPM) – managementul performanţelor afacerii.
Putem trece în revistǎ câteva din produsele consacrate de BI:

a. Open Source:
 OpenI: aplicaţie simplǎ web ce utilizeazǎ rapoarte OLAP
 Pentaho: destinatǎ rapoartelor enterprise-class, analizelor, tablourilor de bord
(dashboard), data mining şi cu facilitǎti de flux de lucru (workflow capabilities)
 YALE: soft open-source pentru analize inteligente a datelor, descoperirea cunoştinţelor,
data mining, machine learning deosebit de util în aplicaţii de BI.
b. Produse comerciale: ACE*COMM, Actuate, Applix, Business Objects, Cognos, ComArch,
Dimensional Insight, Hyperion Solutions Corporation, MaxQ Technologies, MicroStrategy, Oco
Oracle Corporation, OutlookSoft, Pentaho, PROPHIX, Pilot Software, Inc., QlikView, SAP
Business Information Warehouse, SAS Institute, Siebel Systems, Teradata
OLAP
OLAP7 (On Line Analytical Processing) derivǎ din modificǎrile aduse termenului OLTP (On
Line Transaction Processing) din bazele de date traditionale. Ca parte a unei categorii marginale
de BI ce include Extract Transform Load (ETL), rapoarte relaţionae şi data mining, OLAP
furnizazǎ rǎspuns la cererile analitice destinate diverselor dimensiuni analizate în procesele de
afaceri.. Aplicaţiile OLAP specifice sunt orientate în domeniul afacerilor: rapoarte de vânzǎri,
marketing, rapoarte de management, business process management (BPM), buge şi previziuni,
rapoarte financiare şi domenii similare. Baza de date configuratǎ pentru OLAP are un model de
date multidimensional, ce permite analize complexe şi cereri ad-hoc, cu execuţie rapidǎ în timp..
Ieşirile unei cereri OLAP sunt afişate tipic ca matrice (sau tablou pivot) iar dimensiunile
formeazǎ liniile şi coloanele matricei, mǎsura acestora fiind valoarea.
Funcţionalitatea OLAP
Conceptul central al sistemelor OLAP este cubul OLAP (denumit cub multidimensional) ce
constǎ din numeroşi factori denumiţi mǎsuri ce sunt categorizaţi prin dimensiuni. Cubul
metadata este creat tipic pe schema stea sau schema fulgilor a tabelelor dintr-o bazǎ de date
relationalǎ. Mǎsurile derivǎ din articole ale tabelelor de factori iar dimensiunile derivǎ din
dimensiunile tabelelor. In produse MOLAP cubul este populat prin copeire a fragmentelor de
date din sursele de date, produsele ROLAP lucreazǎ direct pe sursele de date fǎra a copia datele
iar HOLAP combinǎ cele douǎ tehnici anterioare.
6
James O'Brien and George Marakas, Management Information Systems, 7th ed.
McGraw-Hill, 2006
7
Nigel Pendse a sugerat ca alternativǎ un termen mai descriptive pentru conceptual OLAP Fast Analysis of Shared
Multidimensional Information (FASMI)- Analiza rapidǎ a informaţiei multidimensionale partajate
43
Spre deosebire de BDR, care conţine tabele cu una sau mai multe coloane, chei primare, reguli,
relaţii ce permite execuţia comenzilor SQL de către motorul BD în vederea obţinerii cererilor,
baza de date multidimensionalã (multidimensional BD-MBD) este structură de date primară cub
sau mai precis hipercub (figura 9). Această structură este o matrice N-dimensională dificil de
vizualizat, fiecare element conţinut în fiecare dimensiune fiind denumit membru, intreţeserea a N
membri producând un număr.
Produse
Figura 9. Baza de
date tridimensionalã
Agenţi comerciali
Clienţi
Valoarea elementelor vândute
Cele 3 coordonate: Produse, Clienţi, Agenţi comerciali determină intersecţia celulelor în cub.
Membrul All apare în fiecare dimensiune, simbolizând totalul coordonatei. Această structură
permite analiza datelor din mai multe perspective de volum ca numerele memorate în celule pot
reprezenta un set de date.
Clienţi
All
Clienţi
All All
All All
All
Produse
All Perioadã de timp
Produse
Figura 10. Baza de date 4-dimensionalã
Este greu de vizualizat o BD 4-dimensională (figura 10.). Spre exemplu dacă se doreşte crearea
cantităţii rezidente şi a valorii mărfii apare a 4-a dimensiune ce are 2 membri. Aceste valori ale
datelor sunt denumite măsuri (mǎsuri) în BDM. Conceptual 0 BD cu 4 dimensiuni se poate
asimila ca multiple BD tridimensionale de valori. Dacă se doreşte vizualizarea zona cantităţii se
accesează al doilea cub. Majoritatea BDM permit gruparea membrilor componenţi în dimensiuni,
specificând potenţiale relaţia părinte-fiu pentru fiecare membru. Dimensiunile au una sau mai
multe ierarhii definite în interiorul acestora, fiecare ierarhie având unul sau mai multe nivele,
fiecare nivelul având un set de membri. Exemplu: dimensiunea Clienţi poate avea nivele All,
Country, State, City, Name, nivelul Country poate avea ca membrii statele (judeţele). Sunt
posibile ierarhii multiple într-o singură dimensiune. Spre exemplu, pe dimensiunea agenţilor
comerciali pot fi calculate cheltuieli de deplasare la nivelul liniilor orizontale sau se doreşte
vizualizarea totalului penetru toţi angajaţii ce execută a anume funcţie de producţie (marketing,
vânzări), dezvoltarea producţiei, stuff-uri). Dimensiunea membru rămâne aceeaşi organizată pe
diverse ierarhii pentru a putea crea diferite totaluri.
44
Agregǎrile OLAP
Cererile complexe pe cuburi OLAP pot da rǎsuns înr-un timp ce reprezintǎ 0.1% din timpul
aceleaşi cereri pe date relationale OLTP, datoritǎ unui mecanism important din OLAP ce permite
creşterea performanţei prin utilizarea agregǎrilor. Agregǎrile sunt consgtruite pe tablele fapte
prin modificarea granulartǎţii pe o dimensiune specificǎ şi agregarea tuturpr datelor pe aceaste
dimensiuni. Numǎrul de agregǎri posibile este determinat de orice combinaţie posiblǎ de
granularitǎţi ale dimensiunii. Combinarea tuturor agregǎrilor posibile şi bazele de date obţinute
conţin rǎspuns la orice cerere ce poate fi fǎcutǎ pe respectivele date (Gray, Bosworth, Layman,
and Pirahesh, 1997). In timp ce numǎrul potenţial de agregǎri poate fi calculat, deseori un numǎr
predeterminat este calculat complet, restul urmând a se soluţiona la cerere. Problema majorǎ este
decizia acelor agregǎri (vederi-views) sunt calculate şi cunoscute pentru a soluţiona problema de
selecţie. Selecţia vederii poate fi constrânsǎ de dimensiunea totalǎ a setului de agregǎri total size
selectate, timpul de actulizare dupǎ modificǎrile din baza de date sau ambele criterii.
Obiectivele selecţiei view sunt de a minimize timpul mediu de rǎspuns la cereri OLAP, altele de
a minimize timpul de actualizare. In selecţia view (care este NP-Completǎ) sunt incluşi algoritmi
graduali, cǎutǎri aleatoare, algoritmi genetici şi algoritmi de cǎutare A*.
Tipuri OLAP
Sistemele OLAP sunt clasificate folosind taxonomii în: HOLAP, ROLAP and MOLAP,
WOLAP - Web-based OLAP , DOLAP - Desktop OLAP, RTOLAP - Real-Time OLAP
MOLAP- Multidimensional OLAP este forma 'clasicǎ' de OLAP iar uneori este referitǎ doar
OLAP. MOLAP utilizeazǎ structurile bazei de date ca optimal general pentru attribute ca timp,
perioadǎ, localizare, produs, numǎr de cont. In acest mod fiecare dimensiune care va fi agregǎ
este definitǎ în avans prin una sau mai multe ierarhii.
ROLAP- Relational OLAP lucreazǎ direct pe bazele de date relationale. Baza de date şi
dimensiunea tabelelor sunt memorate ca tabele relationale şi un nou tabele este creat pentru a
manipula informaţiile de agregare, depinzând de o schemǎ de proiectare specializatǎ.
HOLAP- Hybrid OLAP – termen congtroversat în industrie referiotor la "Hybrid OLAP",
exceptând baza de date care divide datele între memorare relationalǎ şi cea specializatǎ. Unii
producǎtori de HOLAP folosesc baza de date cu tabele relational pentru a memora cantitǎţi mari
de date de detailiu, şi folosesc memorare specializatǎ la final pentru aspecte de manipulare a
cantitǎţilor mici de date mai mult sau mai puţin agregate.
Office Web Components (OWC)
Office Web Components (OWC) este un set de controale COM (Common Object Model)
proiectat pentru a aduce interactivitate modelelor spreadsheet, rapoartelor, BD şi vizualizării
datelor pentru un număr de containere de control. OWC library conţine şi componente:
Spreadsheet, Charts Pivot Table şi Data Source. COM este cunoscută ca Active X. Controalele
COM standard pot fi utilizate în multe conteinere de controale (control conteiners) ca şi
Microsoft Internet Explorer, Microsoft Visual Basic, Visual C++, Visual FoxPro sau Microsoft
Office UserForms. Controalele au câteva componente ce le fac speciale în mediul Internet
Explorer. Chiar dacă browserele au propriul sistem de navigare este de dorit ca însăşi pagina să
aibă propriile controale. Spreadsheet şi PivotTable au controale setate automat şi fixate în
conţinut. Controalele suportă setul RGB (read, green, blue) disponibil pe Explorer şi dacă
utilizatorul selectează o anumită culoare (CornSilk) ea va fi convertită spre cel mai apropiat cod
RGB. Majoritatea controalelor COM pot fi vizibile sau sunt unele rezidente în memorie ca
obiecte invizibile accesibile via Microsoft ActiveX Data Objects (ADO). Toate controalele
suportă un bogat set de interfeţe de programare apelabile din Microsoft VB Script (Visual Basic
Scripting Edition), VBA (Visual Basic for Applications), Java, C++ etc.OWC are o structură
45
complexă a cărei bază este Data Source Component (DSC) şi se interconectează cu componente
ca şi Spreadsheet, Chart şi Pivot Table.
Componenta Spreadsheet este o versiune unică Excel, completată cu o interfaţă utilizator

spreadsheet şi recalculation engine, ce suportă aproape toate funcţiile calculabile Excel 2000.
Prin intermediul ei se pot modifica, recalcula valori, muta şi realiza scroll data, se pot proteja
celule şi chiar reîncărca date din Excel 2000, în vederea manipulării lor. Controlul SpreadSheet
poate încărca date printr-un parametru inclus de la orice URL ce indică un spreadsheet Excel
salvat în format HTML. Controlul este util când se doreşte crearea unui model spreadsheet
disponibil pe Intranet, în care la orice modificare a intrărilor să se vizualizeze instantaneu
rezultatul câmpurilor calculate. Spre exemplu:costurile de producţie (directe şi indirecte) şi
influenţa lor asupra preţului total al produsului respectiv beneficiul sau portofoliul de acţiuni
Componenta Chart este comparabilă cu versiunea redusă Excel, ce suportă cele mai uzuale
tipuri 2D şi tipul Polar chart. Ea poate afişa multiple grafice simultan 8 permiţând crearea unor o
colecţii9 de grafice, ce variază printr-o proprietate ce poate fi comparată ca glandã (glance).
Chart poate fi legată de controlul Spreadsheet şi de Pivot Table sau ADO Recordset sau poate fi
completată cu valori literale. Când este legată de o sursă de date se actualizează automat la
modificarea datelor. Deoarece suportă modele de programare, poate fi afectată prin zoom, pan
sau lãrgirea axelor folosind aplicaţii legate de locaţia mouse -ului.
Componenta Pivot Table furnizează funcţionalitatea regăsită în Excel Pivot Table sau în
external data ranges. Se pot regăsi date din table, BD realţionale ca OLEDB la fel de bine ca şi
OLAP Server Cubes sau cube files prin OLE DB pentru OLAP. Prin acest control se
vizualizează date grupate, divizate şi sortate în diverse moduri, creând rapoarte ale politicilor
comerciale, analize interactive sau date reale. Legat cu OLAP cube, controlul poate fi furnizat
utilizatorului cu o suprafaţă de analiză performantă. Grupul IT se poate concentra asupra
colectării şi actualizării datelor, încărcarea în cuburi ce reflectă modul în care firma gândeşte
despre date, în timp ce utilizatorii lucrează cu acest control pentru a crea felii (porţiuni) de date
fixate după necesităţi. Componenta Pivot Table prelucrează aceleaşi operaţii direct din BDR şi
este util chiar dacă nu există OLAP sistem.
Data Source Component (DSC) reprezintă coloana vertebrală a controalelor (backbone), ce

solicită date de la surse externe este reprezentatã de Data Source Component (DSC). Acesta este
un control invizibil utilizat la regăsirea datelor, manipularea în ierarhii sau crearea de temporary
OLAP şi stabileşte legătura între diferite controale. DSC suportă aceleaşi interfeţe standard cu
alte controale ale surselor de date (Internet Explorer, Visual Basic, Access 2000). De asemenea
suportă model de programare propriu şi poate fi utilizat la manipularea obiectelor prin
Hiererchical Recordset.
Utilizarea OWC pe server
OWC sunt proiectate pentru a rula atât ca şi controale încluse în forme, documente sau pagini
Web cât şi ca obiecte în memorie, fără interfeţe utilizator. Chart şi PivotTable pot crea imagini
GIF cu conţinutul lor, controlul Sheet întoarce un tabel HTML sau o întreagă pagină. Rezultă că
aceste componente pot fi folosite la generarea imaginilor pe partea server şi a rapoartelor Pivot
Table pentru recalculări Server side în modelul spreadsheet.Aceasta implică performanţă
scalabilitate şi fiabilitate. OWC nu sunt suportate de Nescape Navigator chai dacă s-a proiectat
un plug-in pentru COM : Ncompass al firmei Ncompass Labs Inc.
8
plots
9
small-multiple design
46
Componenta Spreadsheet
Recalculation Engine reprezintã nucleul componentei, prezentând câteva carectaristici

importante:
 coloana vertebrală a controlului;
 se poate recalcula un model existent pe server şi apoi se trimit ieşirile la un web browser într-
un mesaj email;
 suportă maxim 65, 536 rânduri şi 702 coloane (triple faţă de Excel 2000);
 este mai lent la încărcarea fişierelor mari XLS;
 are proprietăţile de legătură (binding) şi add-ins echivalate de VBA sau VBScript;
 componenta suportă forma verticală dar nu cea de tip array(tablou);
 nu suportă toate funcţiile Excel, excepţie fac: ASC, CALL, DATEDIF, FINDB,
FREQUENCY,etc.
 controlul suportă referinţe relative (A1) sau absolute ($A$1) şi ajustează referinţele la
operaţia de mutare inserare sau ştergere de rânduri sau coloane.
Obiectul Dictionary este implementat în Microsoft Scripting Runtime Library. Pentru a defini
un rang utilizat într-un script de sortare se scrie:
Set dict = Create Object (“Scripting Dictionary”) dict.Add “MyName”, “A1:F20”
Set my = Spreadsheet 1. Rang (dict (“MyName”))
Obiectul Dictionary este tablou asociativ pentru care se dau perechi de valori (cheie, valoare) ca
şi în exemplul anterior: “A1:F20”.
In vârful Recalculation Engine stă User Interface similară cu Excel care permite:
redimensionarea coloanelor, selecţia vizibilă, selecţia la introducerea formulelor, undo
multinivel, inserare/ştergere de coloanã /rând, cut, copy, paste, formatare cellule, set complet de
formatare numerică, Auto Filter, Auto Sum, Sort ranges, Find, Cell borders, Hide, Show
Toolbar, column headers, gridlines, Merge cells, Optional se gestionează: title bar, switch de
recalcul manual/automat; protecţie de celule la inserare/ştergere de rând/coloanã, Rang vizibil şi
AutoFit, dimensionare % şi maximă în Microsoft Internet Explorer, Built-in online help, frozen
panes. Menţionăm suportul complet pentru tastatură, control pentru scollBar, control peste
celulele selectate după return, WorldWide, Multilanguage şi right-to-left support ca facilităţi
suplimentare.
Property Toolbox este scrisă în DHTML (Dynamic HTML) şi permite interacţiunea cu

elemente din Web page.Sortarea şi filtrarea este realizată cu pictogramele corespunzătoare ale
interfeţei iar sortarea multicoloană necesită scripturi în background.
Încărcarea datelor
Spre deosebire de aplicaţie, componentele folosesc mecanismul de memorare utilizat de
conteiners a cărui responsabilitate este salvarea întregii forme sau document într-un mecanism
persistent şi reîncărcarea lui. Un container solicită componenta pentru a-şi salva starea care intră
într-un flux (stream) sau property bag.
În prezent sunt 4 moduri de încărcare a datelor:
1. publicarea spreadsheet-ului sau rangului din Excel 2000 cu interactivitate, realizat prin:
Publishing from Excel care crează fişier HTML cu tag <object> pentru componenta
Spreadsheet sau din Excel  Save As  în fereastra de dialog se precizeazã Add
Interactivity şi apoi Publish pentru a adăuga interactivitate. Dacă sursa este protejată Excel-ul
nu va permite publicarea.
2. copierea rangului din Excel 2000 şi paste în Spreadsheet (Copying & Pasting). Controlul
SpreeadSheet nu recunoaşte XLS sau HTML, cu extra atribute XML iar translatarea
celulelor este rezolvată integral de control.
47
3. introducerea datelor obiect în controlul Spreadsheet;
4. specificarea URL-lui pentru a încărca datele. Introducerea datelor direct – permite păstrarea
lor după salvare.
Specificarea URL este cel mai puternic mecanism de încărcare a datelor în controlul
Spreadsheet, deschizând URL-ul specificat şi încărcând tabloul HTML Indus. Astfel se poate
încărca şi data CSV întoarsã de URL dar exclude formele şi informaţii de formatare. URL -ul
poate proiecta la ASP sau CGI, care să genereze tabelul HTML din BD a firmei sau din altă
sursă. In toate cazurile se respectă condiţiile de securitate în zona de unde se accesează datele.
Chiar dacă URL-ul punctează acelaşi fişier sunt diferite shares pe file server.
Componenţa Spreadsheet-ului este utilizată ca sursă de date deoarece se pot lega un număr de
elemente HTML la un control ce este o sursă de date (data source) Internet Explorer are
posibilitatea de a lega elementele dintr-un data member într-o sursă de date care are unul sau
mai mulţi membri.
Componenta Chart
Controlul Chart este abilitat să afişeze unul sau mai multe grafice în chart space (spaţiul grafic)
care împarte un acelaşi set de categorii. Seria reprezintă secvenţe de funcţie afişate într-o anume
manieră. Ea poate fi de tip linie sau coloană fiecărei serii fiindu-i ataşate legenda. Toate graficele
au noţiunea categoriilor dar nu toate au categorii de axe. Scatter sau Bubble nu au categorii de
axe pentru că punctul datelor este definit de coordonate (x,y). Punctele pot aparţine unei
categorii specificate iar numele categoriei poate fi regăsit pentru un punct dat. Intr-un chart sunt
precizate:
 Categoria axelor, valoarea axelor
 Scalare - liniară, logaritmică
 Trendlines - tendinţa unor date din serie
 Error bars - marjele de eroare
 Data label: etichetele ataşate datelor
2.3.3. Auditarea sistemelor ERP
Auditul sistemelor informaţionale face parte din totalitatea proceselor de audit, reprezentând o
facilitate importantă pentru conducerea unei companii prospere [Res_2011]. Conform ISACA
(Information Systems Audit and Control Association, www.isaca.org), auditul sistemelor
informaţionale presupune revizia şi evaluarea tuturor aspectelor din sistemele de prelucrare
automată a datelor, incluzând şi prelucrările manuale care au legătură cu sistemul şi interfeţele
dintre acestea.
Criteriile minimale care trebuie îndeplinite la realizarea programelor informatice utilizate în

domeniul financiar-contabil sunt asigurarea condiţiilor efectuării în orice moment a controlului
legal – intern şi extern – dar şi corelaţia acestor cerinţe cu obiectivele specifice ale societăţii
comerciale. Astfel pentru elaborarea şi adaptarea programelor informatice, vor fi avute în vedere
obiective proprii atât la nivelul controlului intern, cât şi a controlului extern.
În privinţa controlului intern se urmăreşte:
 asigurarea cuprinderii în procedurile de prelucrare a prevederilor reglementărilor în
vigoare şi posibilitatea adaptării acestora în funcţie de modificarile intervenite în legislaţie;
 cunoaşterea adecvată a funcţiilor sistemului de prelucrare a datelor de către personalul
implicat şi respectarea acestora;
 gestionarea pachetelor de produse program, asigurarea protecţiei lor împotriva unor
accese neautorizate, realizarea confidenţialitătii datelor în sistemul informatic;
 stabilirea tipului de suport pentru păstrarea datelor de intrare, intermediare sau de ieşire;
48
 soluţionarea eventualelor erori care pot sa apară în funcţionarea sistemului.
Pentru realizarea controlului extern , produsul informatic elaborat are în vedere:
 verificarea completă (sau prin sondaje) a modului de funcţionare, a procedurilor de
prelucrare prevăzute de sistemul informatic;
 verificarea totală (sau prin sondaje) a operaţiilor economico-financiare înregistrate în
contabilitate, astfel încât acestea să fie efectuate în concordanţă strictă cu prevederile actelor
normative care le reglementează;
 verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat.
Sistemul de prelucrare automată a datelor în domeniu financiar-contabil trebuie să răspundă la

următoarele criterii considerate minimale şi acceptate unanim atât de Ministerul Finantelor cât
şi de firmele producătoare. Acestea stau la baza elaborării şi omologării pachetelor de programe,
motiv pentru care, principalele criterii vor fi prezentate în ordinea importanţei acestora.
 Produsul informatic se realizează astfel încât să asigure concordanţa strictă a rezultatului
prelucrării informatice cu prevederile actelor normative care le reglementează.
 Producătorul de soft trebuie să precizeze tipul de suport care asigurã prelucrarea datelor în
condiţii de siguranţă.
 Din punct de vedere al codificărilor şi a datelor prelucrate este necesar să precizeze cu
claritate sursa, conţinutul şi apartenenţa fiecărei date. Orice dată înregistrată în contabilitate,
trebuie să se regăsească în conţinutul unui document scris, la care să poată avea acces atât
beneficiarii, cât şi organele de control.
 Produsul soft trebuie să asigure listele operaţiunilor efectuate în evidenţa contabilă, pe bază
de documente justificative, care să fie numerotate în ordine cronologică, interzicându-se inserări,
intercalări, precum şi orice diminuări sau adăugiri ulterioare.
 De asemenea EAS este necesar să asigure preluarea automată în calcul a soldurilor
conturilor obţinute anterior precum şi conversia datelor pe o perioadă de timp care să respecte
art.25 din Legea Contabilităţii nr.82/1991.
 Pentru asigurarea securităţii şi integrităţii se precizează procedurile şi suportul magnetic
extern de arhivare a produselor program, a datelor introduse, a situaţiilor financiare sau a altor
documente, cu posibilitatea de reintegrare în sistem a datelor arhivate.
 Respectând principiul exactităţii şi cronologiei, produsul soft nu poate să permită inserări,
modificări sau eliminări de date pentru o perioadă închisă.
 Un alt criteriu impus este asigurarea elementelor constitutive înregistrărilor contabile
 Obligaţia producătorului este să asigure funcţionalitatea şi protecţia informaţiilor şi
programelor prin parole, cod de identificare pentru accesul la informaţii, copii de siguranţă
pentru programe şi informaţii.
 Unităţile de prelucrare şi listare trebuie să asigure listări clare inteligibile şi complete, care să
conţină următoarele elemente de identificare în antet sau pe fiecare pagină, după caz: tipul
documentului sau al situaţiei, denumirea unităţii patrimoniale, perioada la care se referă
informaţia furnizată, datarea listărilor, pagina cronologică, precizarea programului informatic şi a
versiunii utilizate.
 Asigurarea respectării conţinutului de informaţii prevăzut în formularele aprobate de
Ministerul Finanţelor este o altă cerinţă impusă, în cazul editării acestora cu ajutorul tehnicii de
calcul. Aplicaţia informatică va asigura documentele de sinteză necesare conducerii operative a
unităţii şi organismelor statului, documente în care este obligatoriu conform aceleiaşi legi a
contabilităţii să fie menţionate expres.
 Se va preciza la listare programul informatic şi a versiunea utilizată.
 In orice moment produsul informatic trebuie să permită reconstituirea conţinutului contului
listelor şi informaţiilor supuse verificării. Toate soldurile conturilor trebuie să fie rezultatul unei
liste de înregistrări şi al unui sold anterior al acelui cont şi fiecare înregistrare trebuie să aibă la
bază elemente de identificare a datelor supuse prelucrării
 Produsul se proiectează astfel încât să nu permită:
49
o deschiderea a doua conturi cu acelaşi număr;
o verificarea numãrului de cont în cazul în care au fost înregistrate date în acel
cont;
o suprimarea unui cont în cursul exerciţiului curent sau aferent exerciţiului
precedent dacă acesta conţine înregistrări sau sold.
o Suprimarea (ştergerea) unui cont care nu are înregistrări pe parcursul a cel puţin
doi ani în mod automat sau manual este o operaţie necesară şi utilă.
 Documentaţia produsului informatic prevede modul de organizare şi tipul sistemului de
prelucrare:
o monopost sau multipost;
o monosocietate sau multisocietate;
o mono-utitizator sau reţea;
o portabilitatea fişierelor-bazelor de date.
 Tipul de organizare pentru prelucrarea datelor culese şi validarea acestora presupune:
 prelucrări de loturi cu control ulterior;
 prelucrări în timp real cu efectuarea controlului imediat;
 prelucrări distribuite, utilizând protocoale Internet de nivel înalt.
 Produsul trebuie să permită culegerea unui număr nelimitat de înregistrări pentru operaţiuni
contabile.
 Documentaţia tehnică de utilizare a programelor informatice necesare exploatării optime este
absolut necesară acestor produse soft.
 Respectarea reglementărilor în vigoare cu privire la securitatea datelor şi fiabilitatea
sistemului de prelucrare este o condiţie impusă oricăror produse informatice, indiferent de
domeniul în care sunt utilizate.
Producătorii de aplicaţii/sisteme informatice au obligaţia de a prevedea (prin contracte de
livrare şi/sau service post garanţie a programelor informatice) clauze privind întreţinerea şi
adaptarea produselor livrate, precum şi clauza privind eliminarea posibilităţilor de modificare a
procedurilor de prelucrare a datelor de către utilizator.
Companiile specializate sau persoanele fizice care efectuează lucrări cu ajutorul tehnicii de
calcul, poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente, iar
beneficiarul răspunde pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.
Responsabilităţile ce le revin personalului unităţii cu privire la utilizarea tehnicii de calcul se
stabilesc prin regulamente interne.
Contractele de livrare ale producătorilor de aplicaţii/sisteme informatice au obligaţia de a

prevedea clauze privind întreţinerea şi adaptarea produselor livrate şi clauza privind eliminarea
posibilităţilor de modificare a procedurilor de prelucrare a datelor de către utilizator.
Responsabilitatea personalului unităţii se referă la exactitatea şi realitatea datelor pe care le
transmit pentru prelucrare, pe când societăţile de producţie a programelor informatice răspund de
prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente.
Se vor nota rãspunsurile individuale pentru: integrarea ERP cu comerţul electronic, aspecte ale
B2C şi B2B, soluţiile BI, baze de date multidimensionale, controale, componente OWC, analize
manageriale, auditarea sistemelor ERP, controlul intern, controlul extern.
Temă: a) Prezentaţi o soluţie de Business Intelligence pentru ERP cu exemplificări din literatura
de specialitate.
b) Cum vedeţi integrarea unui sistem ERP cu comerţul electronic?
50
Bibliografie modul
1. Fotache D., Hurbean L., Dospinescu O., Păvăloaia V.D., Procese organizaţionale şi integrare
2. Rusu L., Rusu A., Mureşan L., Arba R, Breşfelean P. Stanculea L, Sisteme integrate si
sisteme ERP, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005 [Rusu_05]
3. Zota R. D., Sisteme integrate pentru E-business, Curs, Academia de Studii Economice,
6. Res, M.-D., Sisteme informatice integrate ERP, Editura Risoprint Cluj-Napoca, 2011
www.business-online.ro, www.ebs.ro , www.thinvest.ro, www.WinMentor.ro, www.transart.ro,
www.ebusiness-watch.org, www.intelligententerprise.com, www.microsoft.com
51
Anexe
Bibligrafie selectivă suport de curs
1. Fotache, D., Enterprise Resource Planning-Investiţie majoră în matricea e-business,
Simpozionul Internaţional “Specializare, Dezvoltare şi Integrare”, Cluj-Napoca, 2003
2. Fotache, D., Hurbean, L., Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor-ERP, Ed.
Economică, Bucureşti, 2004
3. Hooiman, D., Inventory Planning and Optimizaţion:Extending Your ERP System,
www.technologyevaluation.com, 2003
5. Jakovljevic P.J., The Essential ERP – Its Genesis & Future, Dec. 2000
6. Mocan, I., Comerţul electronic, Conferinţa Economică Internaţională, Binomul Sărăcie-
Bogăţie şi Integrarea României în Uniunea Europeană, Sibiu 2005
7. Sen, A., Bhattacharya, R., 2009, Analysis of fitment of ERP and conceptualization of its
substitute in small segment – a strategic approach, Business Strategy Series, Vol. 10 Iss: 1,
pp.28 – 39
8. Kale, P.T., Banwait, S.S., Laroiya, 2010, S.C., Performance evaluation of ERP
implementation in Indian SMEs", Journal of Manufacturing Technology Management, Vol.
21 Iss: 6, pp.758 – 780
9. Alaiba, V. Studiu de caz: Analiza şi optimizarea proceselor de afaceri pentru o organizaţie
folosind BPM, 2009
10. Florea N., Clipa C., Supply Chain Management – Introducere, bazele, edificiul, originea şi
istoricul SCM, Primul Simpozion - ECR Academic Partnership – România, Strategia ECR Şi
Managementul Lanţului Logistic, 2005
11. Iercan D., Platforme Informatice Pentru Productie si Servicii - curs, Universitatea Politehnica
din Timişoara, 2012, http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/teaching.html
12. Pricop M., Managementul aprovizionarii si vanzarii - curs, 2009 http://cman.ase.ro/mav/
13. Filip A., Marketingul bancar: practici mondiale şi direcţiide implementare în Republica
Moldova, Teză doctorat, Academia de Studii Economice din Moldova, Chişinău 2004
14. Norris, G., E-Business and ERP: Transforming the Enterprise, J. Wiley, New York, 2000
15. O’Leary, D.E., Enterprise Resource Planning Systems, Cambridge University Press, 2000
16. Shields, M.G., E-Business and ERP:Rapid Implementation and Project Planning, J. Wiley,
New York, 2000
17. Wallace, T.F., Kremzar, M.H., ERP: Make it happen, Wiley 2001
18. Deloitte Consulting LLC., Realizing the B2B Procurement Vision, 2001
www.business-online.ro
www.cio.com
www.ebs.ro
www.ebusiness-watch.org
www.efinance.ro
www.e-training.iatp.md/e-business/E-commerce.htm
www.intelligententerprise.com
www.microsoft.com
www.neweconomyindex.org
www.technologyevaluation.com
www.teleactivities.com
52

Silabus Sisteme Integrate EAS ERP (2014)

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Silabus Sisteme Integrate EAS ERP (2014)

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Specializarea: Informatică Economică

Date de identificare curs şi contact tutori

1.2. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite

1.3. Descrierea cursului

Cursul se axează pe următoarea succesiune de concepte şi instrumente, conform programei

1.4. Organizarea temelor din cadrul cursului

1.5. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

1.6. Materiale bibliografice

1.8. Calendarul cursului

1.9. Politica de evaluare şi notare

1.10. Elemente de deontologie academică

1.11. Studenţi cu dizabilităţi

1.12. Strategii de studiu recomandate

Sisteme informatice (EAS). Definiţie şi rol

Integrarea componentelor sistemului informatic se realizează prin date şi prin proceduri de

Soluţii modularizate de dezvoltare. Arhitectura Ciel şi Neomanager

Cadrul legislativ de organizare şi funcţionare a IMM-urilor precum şi criteriile minimale ale

CONTA REGISTRU DE GESTIUNE SALARII

Contabilitate Imobilizări Personal Salarizare

Aprovizionare Desfacere GESTPROD

Proiectarea generală a condus la structurarea în nouă module componente, destinate gestiunii şi

Figura 2. Arhitectura Neo-Manager structurată pe subsisteme informaţionale

Evenimentele ce perturbă buna funcţionare a pachetelor (căderile de tensiune, întreruperi

Concepte fundamentale ale ERP

Avantajele sistemelor ERP

Dezavantajele sistemelor ERP

Schema conceptuală a unui ERP

Aplicaţii front-office Aplicaţii back-office

Ciclul de viaţă al unui ERP

Un sistem de tip ERP încorporează şi integrează informaţiile furnizate de toate departamentele şi

Impactul ERP asupra beneficiilor firmelor

2.1.2 ERP şi BPR (Remodelarea proceselor de afaceri - Business Process Reengineering).

BPR reprezintă reproiectarea fundamentală, radicală în procesele de afaceri pentru a realiza

Din literatura de specialitate distingem două tipuri majore de BPR [Bradford_2010]:

2.1.3 Arhitecturi de dezvoltare a produselor ERP

Un sistem de indicatori economico-financiari pentru procesul decizional în management va avea

Sistemul Decizii de Decizii privind

Figura 4. Sistemului informaţional al agentului economic

Astfel se preconizează elaborarea unor variante de îmbunătăţire a activităţii manageriale ale

Subsistemul comercial – cu funcţiile specifice de aprovizionare respectiv desfacere - prelucrează

Subsistemul Subsistemul Subsistemul Subsistemul

Figura 5. Arhitectura sistemului informatic al agentului economic

Subsistemul de producţie, conectat cu subsistemul finaciar-contabil precum şi cu cel comercial

Datorită specificităţii funcţiunii de cercetare-dezvoltare, apreciem că aceasta nu poate fi integrată

Realizarea unui proiect ERP

În general timpul de implementare durează în medie 3-6 luni, în funcţie de complexitatea

Companiile nu trebuie să se aştepte că vor revoluţiona afacerea cu acest sistem, deoarece el

Metode de implementare a unui sistem ERP.

Literatura de specialitate descrie trei căi de implementare a sistemului:

Sarcini şi teme ce vor fi notate

Proiectarea de detaliu a fost realizată descompunând subsistemele şi unităţile de prelucrare pe

Fişierul Bănci&Casa permite utilizatorului identificarea analitică a operaţiilor de trezorerie, caz

Managementul operaţiunilor comerciale

Managementul relaţiei cu clienţii şi furnizorii în WinMentor

În WinMentor pentru identificarea rapidă a partenerilor, există posibilitatea împărţirii în clase

Pe baza creditelor acordate clienţilor, se semnalează situaţiile în care pe un document de ieşire

Managementul logistic şi al producţiei

Soluţia colaborativă şi securizarea multinivel

Respectând principiile de proiectare utilizând bazele de date distribuite, WinMentor asigură

Arhitectura modulară B-ORG ERP

Figura 6. Schema conceptuală a B-ORG ERP