DETERMINANTII

PRETULUI
PETROLULUI
 Factorii determinanti ai pretului petrolului
• Pretul petrolului - indicator economic mondial
• Petrolul brut, impreuna cu valutele si cu aurul sunt principalii indicatori a
celor mai semnificative procese ce au loc in economia mondiala.
• Volatilitatea cotatiilor este urmata de evenimentele economice si sociale.
• Totodata, din cauza caracterului specific a tranzactiilor cu petrolul, pentru
exportatori si consumatori, exista intotdeauna un decalaj de timp si ca
urmare tranzactiile acestea reprezinta un instrument mai delicat de investitie.
• Statutul petrolului de marfă globală de mare cerere determina
posibilitatea ca fluctuațiile majore ale prețului să aibă un
impact economic semnificativ.
• Cei doi factori principali care influențează prețul petrolului
sunt:
• Cererea și oferta
• Psihologia pieței
 Aspecte specifice
• Ţiţeiul este un amestec lichid de hidrocarburi cu o serie de
particularităţi fizico-chimice care se regăsesc, de cele mai
multe ori în preţul de tranzacţionare.
• Aceste trăsături sunt caracteristice pieţei petrolului şi facilităţilor
necesare petrolului pentru ca să existe şi să fie tranzacţionabil.
• Din perioada anilor 1970, apare, nivel mondial o noua diferenţiere:
• Piaţa petrolului
• Piaţa produselor derivate.

• Din momentul extracţiei până în momentul în care petrolul

este procesat în rafinării (propriu-zis piaţa petrolului), putem
deosebi trei etape:
• Transportul
• Rafinarea
• Depozitarea.
CEREREA SI OFERTA
 Pretul petrolului si etapele
prelucrarii
• Transportul
• Cele mai folosite mijloace de transport pentru ţiţeiul extras sunt vasele şi
conductele. Se utilizează şi transportul pe calea ferată, dar, din cauza preţului
ridicat, doar pe distanţe medii.
• Pentru facilitarea tranzactionării, vasele de transport au capacităţi standard, iar în
cazul transportului prin conducte, petrolul poate fi tranzacţionat direct din
conductă ,“free in pipeline”.
• Rafinare
• Preţul depinde şi de tipul de petrol necesar rafinăriei pentru procesare şi
randamentul de produse albe (uleiuri) obţinute. Deoarece există mai multe tipuri
de ţiţei, valoarea acestora depinde foarte mult de multitudinea de produse
derivate ce se pot obţine, astfel că ţiţeiurile cu randamente superioare în
obţinerea de produse albe (benzine, kerosen, uleiuri,etc.) sunt mai scumpe.
Deasemeni, mai scumpe sunt şi petrolurile cu conţinut scăzut de sulf.
• Depozitarea
• Poate conduce la variaţii de preţ al ţiţeiului şi apare în momentul când este
necesară asigurarea de stocuri pentru evitarea sincopelor în procesul de
producţie.
 Tipuri de petrol brut (crud)
• Brent (Brent crude): este un sortiment de petrol ce provine din Marea Nordului.
• Este cel mai intalnit sortiment de petrol, el putand fi tranzactionat pe principalele burse de petrol
din lume.
• Valoarea acestuia este de baza pentru formarea pretului inca din 1971, pentru aproape 40 % din
tipurile de petrol din intreaga lume, in particularitate pentru petrolul Urals din Rusia.
• In prezent, au loc discutii daca acest tip de brand sa fie folosit in continuare ca baza a pretului in
economia mondiala.
• Urals: este un sortiment de petrol ce are in componenta lui 1,3% sulf, ce provine din
Khanty-Mansiisk si Tatarstan.
• Principalele companii care produc
• acest brand sunt: Rusneft, Lukoil, Surgutneftegaz, Gazpromneft, TNK-VR si Tatneft. Pretul
acestui tip de petrol este determinat de pretul sortimentului Brent, deoarece este considerat a fi un
brand de slaba calitate, datorita cantitatii de sulf si a carbohidratilor ciclici pe care o are in
compozitia sa.
• Recent, Rusia a luat masuri pentru a imbunatati calitatea petrolului prin eliminarea sulfului, proces
efectuat cu ajutorul unor dispozitive speciale de filtrare ce vor fi construite cat mai repede in
Tatarstan.
• Petrolul West Siberian este de o calitate mai acceptabila si este cunoscut ca Siberian Light. In
Rusia, petrolul Urals se tranzactioneaza pe piata FORTS din cadrul RTS stock exchange.
• WTI (West Texas Intermediate): provine din Texas ( USA ) si are in componenta sa 40°
API si 0,4-0,5 % sulf.
• Este folosit mai des fabricarea benzinei si de aceea cererea pentru acest sortiment de petrol este
foarte ridicata, mai ales pentru USA si China.
OPEC (The Organization of the
Petroleum Exporting Countries)
• Este o organizatie internationala interguvernamentala, creata de
puterile producatoare de petrol, in scopul de a stabiliza preturile
petrolului.
• OPEC, a fost creata la in cadrul conferintei din Bagdad, ce a avut
loc intre 10-14 septembrie 1960.
• Membrii acestei organizatii sunt tarile, ale caror economii depind
de profiturile obtinute din exportul cu petrol.
• Membrii initiali au fost Iran, Irak, Kuwait, Arabia Saudita si
Venezuela. Mai tarziu, acestora li s-au alaturat urmatoarele tari:
Qatar (1961), Indonezia (1962-2008, iar pe 1 noiembrie 2008 a
iesit din componenta OPEC), Libia (1962), Emiratele Arabe Unite
(1967), Algeria (1969), Nigeria (1971), Ecuador (1973-1992,
2007), Gabon (1975-1994) si Angola (2007).
• In prezent, OPEC numara 12 state membre, cu tot cu schimbarile
ce au avut loc in 2007.
• In 2008, Rusia a anuntat ca se pregateste pentru a deveni si ea
membra OPEC.
Participantii la tranzactiile pe piata
petrolului crud
• Producatorii de petrol
• Industriile
• Investitori
• Bursele de marfuri si de petrol
 Tranzactionarea petrolului crud
• Petrolul produs in intreaga lume, nu are aceeasi calitate si nici
acelasi pret.
• Preturile depinde de densitate si de adaosurile diferite de parafina.
• Pretul standard este cel al petrolului Brent, ce este similar cu cel
extras din Marea Nordului si contractele de furnizare, care sunt
incheiate la bursa de marfuri din Londra.
• Pretul pentru acest tip este adesea aratat de mass-media.
• In cele mai multe cazuri, acest pret reprezinta costul contractului de furnizare de
petrol "Brent", pentru luna urmatoare. In momentul in care se semneaza un
asemenea contract, numit si contract futures, cumparatorul este obligat sa accepte
si sa plateasca produsul livrat, iar vanzatorul sa livreze bunul in locul specificat.
• Contractele futures sunt incheiate pe bursele de valori respective si sunt platite zi de
zi, pe baza preturilor curente de piata.
• Dimensiunea minima a contractului este de o mie de barili.

• Bursele de baza utilizate in tranzactiomarfuri, cum ar fi, NYMEX,

CME, RTS, LOE.nare cu petrol sunt bursele majore de
 Formarea preţului ţiţeiului în pieţele
spot
• În tranzacţ ile cu petrol se poate observa că preţul mărfii poate varia foarte
mult de la o perioadă la alta fără a exista la mijloc neapărat considerente de
ordin economic.
• Se pot stabili la nivel internaţional o serie de factori care influenţează în mod
direct stabilirea preţului la ţiţei, chiar şi în cazul când tehnicile de
tranzacţionare se schimbă în mod curent.
• În trecut, ţiţeiul era tranzacţionat la un termen stabilit în prealabil, cu un
anumit preţ. Acest mecanism de stabilire a preţului a suferit modificări.
• Până la nivelul anilor ’80, cea mai mare parte a ţărilor, cu excepţia Statelor
Unite, vindea ţiţeiul la un preţ oficial stabilit de guvern sau de o autoritate
guvernamentală. Această situaţie a generat alte două situaţii, atipice:
• În momentul în care preţul mondial al petrolului, tranzacţionat pe pieţele spot
internaţionale, atingea aproape 40 USD/baril, producătorii mondiali de ţiţei au încercat să
obţină, în statele lor de origine, taxarea ţiţeiului la un nivel cât mai scăzut şi au încercat
să determine o stabilitate a preţului oficial de vânzare la un nivel minim, pentru că din
diferenţele aferente rezultau profituri uriaşe.
• În aceaşi situaţie extem de avantajoasă, s-au aflat de data asta cumpărătorii, când
preţurile pe piaţa mondială au scăzut cu mult sub nivelul preţului oficial de vânzare.
• În vederea remedierii unei astfel de situaţii, s-a luat decizia, în anumite state
producătoare de petrol, din afara statelor OPEC, de a se calcula lunar, pe
baza unei formule, un preţ mediu de vânzare, care să fie luat în considerare
pentru stabilirea taxelor aferente.
 Cererea si oferta
• Abordarea clasica
• Pe măsură ce crește cererea (sau scade oferta), prețul ar trebui să
crească. Cand cererea scade (sau crește oferta) prețul ar trebui să
scadă.
• Contractele FUTURES
• Contractele futures sunt contracte standardizate între două părți si
implica un acord de cumparare (‘long’) sau de vanzare (‘short’) într-un
activ specificat si pentru un preț convenit la inițiere. Livrarea si plata se
efectueaza la o dată viitoare specificată in contract (maturitatea
contractului). Asadar, fiecare contract implica un investitor cu o pozitie
‘long’ si un investitor cu pozitie opusa, sau ‘short’. Aceste contracte
sunt tranzactionate pe pietele organizate pentru produse derivate.
• În cadrul unui contract futures, atât cumpărătorul, cât și vânzătorul sunt
obligați să își îndeplinească partea de tranzacție la data specificată.
• Tipuri de comercianți cu contracte futures:
• Hedgeri
• Speculatorii
Hedgeri si speculatori
• Un investitor este definit ca hedger daca tranzacționeaza
pentru a reduce riscul de pe piata fizica a activului
respectiv.
• Spre exemplu, un producator anticipeaza necesitatea achizitionarii
de combustibil pentru productia proprie la o anumita data in viitor.
Pentru a reduce riscul pretului la cumparare la data respectiva,
acest producator va efectua o tranzactie de tip long (la cumparare)
a materie prime pe piata produselor derivate futures. Astfel, pretul
de achizitie este cunoscut la initierea contractului, iar livrarea si
plata se efectueaza la maturitate.
• Investitorul speculațor tranzacționeaza pentru a profita
de mișcările de preț si, spre deosebire de hedger, nu este
expus la riscul de pret pe piata fizica.
• Speculatorii sunt atat furnizori cat si consumatori de lichiditate, in
diferite instante.
• Tranzactionarea speculatorilor este informativa si, in general, nu
destabilizeaza piata.
• Hedgerii folosesc piața la termen, sau piata produselor
derivate pentru a transfera riscurile pe care le detin pe
piețele fizice.
• Desi cererea de hedging poate fi de tip lung (‘cumparare’
sau ‘long’) sau scurt (‘vanzare’ sau ‘short’), hedgerii short
sunt mai numerosi decât hedgerii long și poziția agregata
este in medie net short.
• Prețul contractelor futures va fi stabilit sub nivelul prețului
spot pentru a atrage speculatorii să preia partea opusă a
contractului. În acest fel, speculatorii sunt compensati
pentru riscul pozițiilor preluate.
• Această ipoteză sugereaza ca tranzactiile speculative
long (în calitate de furnizori de lichiditate) și tranzactiile
hedge short (ca solicitanti de lichiditate) sa fie urmate de
cresteri de pret.
Exemple
• Un exemplu de hedging ar fi o companie aeriană, care
achiziționează contracte futures pe petrol pentru a se
proteja împotriva potențialelor prețuri în creștere.
• Un exemplu de speculator ar fi cineva care ,doar ghicește
direcția prețurilor și nu intenționează să cumpere
produsul.
• Potrivit Chicago Mercantile Exchange (CME), majoritatea
tranzacțiilor futures se face de către speculatori, deoarece
mai puțin de 3% din tranzacții au caracter efectiv, adica
cumpărătorul unui contract futures ia în posesia marfa
care este tranzacționată.
Psihologia pietei
• Simpla credință că cererea de petrol va crește dramatic la
un moment dat în viitor poate duce la o creștere drastică a
prețurilor petrolului în prezent, în condițiile în care
speculatorii și hedging-urile au încheiat contracte futures
pe petrol.
• Desigur, și contrariul este adevărat: simpla credință că
cererea de petrol va scădea într-un anumit moment în
viitor poate duce la o scădere drastică a prețurilor în
prezent, deoarece contractele futures pe petrol sunt
vândute (eventual vândute și pe termen scurt), ceea ce
înseamnă că prețurile pot depinde uneori, de puțin mai
mult decât de psihologia pieței.
Alti factori care pot influenta pretul
petrolului
• Raportul dintre productie si capacitatea de rafinare si
distributie
• Ciclul prețurilor la mărfuri
• Durata medie statistica: 29 ani
• Varfuri majore: 1920, 1951 si 1980
• Fortele pietei
• Asocieri (OPEC contra carteluri)
Stabilirea preţului ţiţeiului din producţia
internă
• Preţul intern la ţiţei este stabilit potrivit Ordinului 98 al Agenţiei Naţionale de
Resurse Minerale privind aprobarea metodologiilor de stabilire a preţ ului de
referinţă pentru ţiţeiul şi gazele naturale extrase în România. Conform acestei
metodologii, preţul se calculează cu următoarea formulă:
Pdomestic = (Preferinţă + (GPWdomestic – GPWreferinţă) –
(Tdomestic – Treferinţă)) * CS
• Pdomestic - preţul de referinţă al tipului de ţiţei considerat;
• Preferinţă - media cotaţiilor ţiţeiului de referinţă, în cazul României este vorba de Suez Blend,
calculată conform prevederilor Ordinului 98;
• GPWdomestic – Gross Product Worth - valoarea produselor obţinute din rafinarea ţiţeiului
considerat, calculată prin ponderea valorilor la aceste cotaţii pe piaţa internaţională pentru
aceste produse, cu randamente aferente de prelucrare care sunt stabilite prin acest ordin.
• GPWreferinţă - valoarea produselor obţinute din rafinarea ţiţeiului de referinţă considerat,
calculată prin ponderea valorilor medii ale cotaţiilor internaţionale pentru aceste produse.
• Tdomestic - valoarea tarifului de transport pentru o tonă metrică de ţiţei din producţia internă,
de la titularul de acord petrolier la rafinărie;
• Treferinţă - valoarea costului transportului pentru o tonă metrică de ţiţei de referinţă;
• CS - factorul de corecţie a preţului corespunzător conţinutului de sulf al ţiţeiului de
referinţă.Formula se aplică celor 14 tipuri de ţiţei extrase în Româ nia la ora actuală.