Sunteți pe pagina 1din 6

Dreptul Instituțional UE Corolenco Sergiu Grupa 1807.

Buna ziua dragi studenți! În speranța ca sunteți cu toții bine, va rog sa gasiți mai jos
sarcinile pentru seminarul de astazi la Drept Instituțional al UE.

Tema 5. Tabloul instituțional al UE

1. Identificați principiile care guverneaza activitatea instituțiilor UE.

Pornind de la dispoziţiile tratatelor şi de la jurisprudenţa Curţii de Justiţie, poate fi


identificat un set de principii care reglementează competenţele şi mecanismele de funcţionare a
instituţiilor Uniunii Europene : principiul reprezentării intereselor, principiul echilibrului
instituţional, principiul autonomiei instituţiilor şi principiul colaborării loiale dintre instituţii.

a) Principiul reprezentării intereselor.

Nefiind un stat, principiul clasic al separaţiei puterilor nu a putut fi transpus la nivelul


Uniunii Europene, sistemul de organizare a celor trei Comunităţi Europene fiind bazat pe
principiul reprezentării intereselor, în sensul că fiecare instituţie comunitară este purtătoarea unui
interes specific în limitele căruia acţionează în cadrul procesului decizional. Sistemul
instituţional comunitar a fost astfel gândit sub forma unei diversităţi de organe, corespunzător
multitudinii de interese reprezentate: pe de o parte, interesele statelor membre, reprezentate de
Consiliu, prin intermediul căruia acestea intervin în funcţionare Uniunii Europene; pe de altă
parte, interesele popoarelor statelor membre, reprezentate de Parlamentul European şi, nu în
ultimul rând, interesul general, al Uniunii, reprezentat de Comisie.

b) Principiul echilibrului instituţional.

Acest principiu, formulat, în absenţa unor dispoziţii în tratatele de bază 1 , pe cale


jurisprudenţială 2 , este strâns legat de principiul reprezentării intereselor şi presupune
exercitarea de către fiecare instituţie a competenţelor proprii cu respectarea competenţelor
celorlalte instituţii. Scopul său nu este acela de a garanta o repartizare strictă a competenţelor
între instituţii, ci de a proteja un echilibru între logica supranaţională şi cea interguvernamentală.
În esenţă, sistemul instituţional al Uniunii Europene este fondat pe o ”separaţie organică” şi pe o
”colaborare funcţională de puteri”.
c) Principiul autonomiei instituţiilor.

În cadrul atribuţiilor ce le-au fost conferite, instituţiile Uniunii Europene au posibilitatea


de a se organiza intern în mod liber. Prin consacrarea acestui principiu este protejată această
libertate de organizare internă împotriva atingerilor pe care i le-ar putea aduce statele membre.

d) Principiul colaborării loiale între instituţii.

Tratat în capitolul anterior ca principiu general de exercitare a competenţelor la nivelul


Uniunii, acest principiu impune instituţiilor să-şi respecte reciproc competenţele şi să stabilească
proceduri menite să asigure buna desfăşurare a procesului decizional (art. 13 alin. (2) TUE).

2. Prezentați 3 particularități ale sistemului instituțional al UE

Principalele etape ale dezvoltarii sistemului institutional al Uniunii Europene au fost


urmatoarele, din care unele nu sunt indeplinite nici pana acum si continua:
- formarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (Tratatul de la Paris) de catre un
numar de 6 state membre: Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda.
Sistemul institutional al UE a luat nastere prin infiintarea celor trei Comunitati Europene.
Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO) in anul 1951, Comunitatea Economica
Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (Euratom) in anul 1957;

Finalizarea pieţei comune şi implementarea unor politici comune, pe de o parte, punerea


bazelor unei integrări în materie monetară şi încercarea de a alătura cooperarea politică celei
economice, pe de altă parte, precum şi perfecţionarea sistemului instituţional, sunt reperele
esenţiale ale procesului de consolidare a Comunităţilor Europene.

Consiliul este un factor decizional esențial al UE. Negociază și adoptă noua legislație a
UE, o adaptează când este cazul și coordonează politici. În majoritatea cazurilor, Consiliul
decide împreună cu Parlamentul European prin procedura legislativă ordinară, cunoscută și sub
numele de „codecizie”.
Parlamentul European are trei funcţiuni principale- împarte cu Consiliul
funcţia legislativă, el adoptând legil europene, directive, reglementări,
decizii. Prin participarea sa, contribuie la garantarea legitimităţii democratice
atextelor adoptate;
- împreună cu Consiliul îndeplineşte funcţia bugetară
și poate, deci, să modifice cheltuielile comunitare. În ultimă instanţă el adoptă bugetul
integral. Conform celui de-al doilea tratat bugetar, din 22 iulie 1975, Parlamentul
European trebuie să-şi dea acordul pentru orice decizie majoră care implică cheltuieli
ce încarcă bugetul comunitar;
- exercită funcţia de control asupra Comisiei. El încuviinţează desemnarea membrilor
acesteiaşi are putere de cenzură.

3. Prezentați cel puțin 5 modificari institutionale esentiale propuse de Tratatul de la


Lisabona.
În contrapartidă, modificările aduse prin Tratatul de la Lisabona reiau majoritatea
inovaţiilor din Tratatul Constituţional, începând cu substituirea Comunităţii Europene şi a
Uniunii existente cu o nouă Uniune, dotată cu personalitate juridică 2 şi renunţarea la structura
pe piloni.
Principalele realizări ale Tratatului de la Lisabonaar putea fi sintetizat astfel:
 o mai mare democraţie (declarată ”valoare comună” în articolul 2 TUE), în special prin
creşterea rolului Parlamentului European, o mai mare implicare a parlamentelor
naţionale, recunoaşterea unui drept de iniţiativă legislativă cetăţenilor europeni,
recunoaşterea, în pofida unor clauze derogatorii obţinute de anumite state, a forţei
juridice obligatorii a Cartei drepturilor fundamentale şi înscrierea obiectivului de aderare
a Uniunii Europene la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale;
 clarificarea competenţelor, prin stabilirea categoriilor de competenţe ce pot fi exercitate
la nivelul Uniunii
 exclusive, comune sau partajate, de sprijinire, de coordonare sau complementare şi
introducerea unor noi politici şi acţiuni ale Uniunii (în domeniul energiei, turismului,
protecţiei civile, cooperării administrative, ajutorului umanitar);
 o mai mare eficacitate, prin extinderea majorităţii calificate la nivelul Consiliului şi
introducerea unui nou sistem de vot cu dublă majoritate, prin crearea unei preşedinţii
stabile a Consiliului European (care devine instituţie a Uniunii Europene) şi prin
reducerea, începând cu 2014, a numărului membrilor Comisiei Europene;
 un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie întărit, ce urmează a fi realizat în etape;
 o mai mare coerenţă a acţiunii externe a Uniunii prin crearea funcţiei de Înalt
reprezentant al Uniunii pentru afacerile externe şi politica de securitate şi a unui Serviciu
european pentru acţiune externă, ce va oferi Înaltului Reprezentant sprijinul necesar.
Alte reforme vizează cooperarea consolidată, al cărei regim juridic este îmbunătăţit şi
întroducerea unei clauze de solidaritate, potrivit căreia Uniunea şi statele membre acţionează
solidar atunci când un stat membru este victima unui atac terorist sau a unei calamităţi naturale
sau produse de om, solidaritate afirmată şi în domeniul energiei.
4. Identificați cel puțin 5 acțiuni ale institutiilor UE in criza actuala generata de pandemia
Covid -19.

Parlamentul urmează să voteze o serie de măsuri de urgență ale UE pentru


combaterea pandemiei de COVID-19, între care sprijinul pentru sistemele de îngrijire
medicală şi asistenţa financiare pentru statele cel mai puternic afectate de actuala criză.
Este prima sesiune plenară a Parlamentului European la care se foloseşte votul de la
distanţă.

Ce face UE pentru abordarea dezinformării?

Pentru susținerea informării corecte, există o pagină UE despre răspunsul Europei la pandemie,
care va include în curând informații speciale pentru combaterea zvonurilor nefondate referitoare
la coronavirus.

În plus, experți și politicieni din UE și statele sale membre se reunesc regulat în cadrul unor
conferințe video pentru a discuta despre dezinformare și pentru a împărtăși metode de informare
a oamenilor despre riscuri și cum pot fi acestea abordate. Și pe platformele online există presiune
pentru acționarea împotriva escrocheriilor.
În aceste perioade de criză, în Uniunea Europeană, țări, regiuni și orașe întind o mână de ajutor
pentru vecini și se acordă asistență celor mai nevoiași: donații de echipamente de protecție
precum măști, tratamente transfrontaliere ale pacienților bolnavi și aducând acasă cetățeni
blocați. Aceasta este cea mai bună solidaritate europeană .

8 miliarde de euro pentru sprijinirea a aproximativ 100.000 de afaceri europene

Finanțarea pentru susținerea și asigurarea ajutorului pentru aproximativ 100.000 de companii


afectate de consecințele economice ale Coronavirusului va fi disponibilă în aprilie, deoarece
Comisia Europeană și Fondul European de Investiții deblochează 8 miliarde de euro datorită
Fondului European pentru Investiții Strategice. Întreprinderile vor putea solicita în mod direct
sprijin pentru băncile locale și / sau creditorii participanți la program.

Ce face UE pentru a atenua impactul focarului Covid19, a proteja oamenii și economia și a


promova solidaritatea.

1. Incetinirea raspandirii virusului


Pentru a contribui la limitarea transmiterii virusului în Europa și nu numai, UE și-a închis
granițele externe pentru călătorii neesențiale, asigurând în același timp că mărfurile esențiale
continuă să se deplaseze pe teritoriul UE prin introducerea de benzi ecologice. Sunt prevăzute
resurse suplimentare pentru Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, care oferă
evaluări rapide ale riscurilor și actualizări epidemiologice ale focarului.

2. Furnizarea de echipament medical

Țările UE au acces rapid la primul depozit RescEU de echipamente medicale , cum ar fi


ventilatoare și măști de protecție, în cadrul Mecanismului de protecție civilă. În plus, UE a
înființat o ofertă internațională uriașă care le-a permis statelor membre să achiziționeze în comun
echipamente și medicamente.

3. Promovarea cercetării

Programul de cercetare Orizont 2020 al UE finanțează 18 proiecte de cercetare și 140 de echipe


din toată Europa pentru a ajuta la găsirea rapidă a unui vaccin împotriva Covid-19. Scopul este
de a îmbunătăți diagnosticul, pregătirea, managementul clinic și tratamentul.

4. Asigurarea redresării UE

Pentru a ajuta UE să se redreseze de impactul economic și social al pandemiei, Comisia


Europeană va prezenta o nouă propunere pentru bugetul pe termen lung al UE pentru 2021-2027,
care va include un pachet de stimulare. Parlamentul European are ultimul cuvânt cu privire la
propunere.

5. Repatrierea cetățenilor UE

Peste 10.000 de europeni care au rămas în jurul lumii în urma focarului au fost returnați acasă
datorită mecanismului de protecție civilă al UE .

6. stimularea solidarității europene

Parlamentul European a susținut noi reguli care permit statelor membre să solicite asistență
financiară de la Fondul de solidaritate al UE pentru a acoperi situațiile de urgență medicală. Cu
noul scop extins al fondului, până la 800 de milioane de euro vor fi puse la dispoziția statelor
membre în acest an pentru a lupta împotriva pandemiei coronavirusului.

7. Sprijinirea economiei

Banca Centrală Europeană acordă 750 de miliarde de euro pentru a scuti datoriile
guvernamentale în timpul crizei, precum și 120 de miliarde de euro în relaxarea cantitativă și 20
de miliarde de euro la achizițiile de datorii. În plus, europarlamentarii au votat să pună la
dispoziția țărilor UE 37 de miliarde de euro din fondurile structurale existente ale UE pentru a
face față crizei coronavirusului și pentru a sprijini asistența medicală, întreprinderile și lucrătorii.

8. Protejarea locurilor de muncă

Pentru a se asigura că angajații își pot păstra locul de muncă atunci când companiile rămân fără
muncă din cauza crizei coronavirusului, Comisia a propus conceptul de muncă susținută de stat
pe termen scurt (SURE).

9. Protejarea internetului

Cu milioane de oameni obligați să rămână acasă, UE a solicitat Netflix, Facebook și YouTube să


reducă calitatea streamingului pentru a evita supraîncărcarea web-ului. Acest lucru permite
tuturor să folosească internetul, fie el pentru muncă sau pentru agrement.

10. Protejarea mediului și a companiilor aeriene

Parlamentul a susținut propunerea Comisiei de a opri temporar „zborurile fantomă” goale .


Renunțând la regula care obligă companiile aeriene să opereze sloturile planificate pentru
decolare și aterizare pentru a le păstra în sezonul următor, UE pune capăt emisiilor inutile și ajută
companiile aeriene să se adapteze la cererea mai scăzută

Precizare! Va rog sa-mi prezentați realizarea sarcinilor centralizat, prin intermediul


sefului de grupa intr-un singur e-mail. Termen - miercuri 08.04.2020, ora 12.00 Pentru orice
clarificare rămîn la dispoziția Dvs. O zi reușită si multă sănătate vă doresc!