Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Valahia Târgoviște

Facultatea de Științe Economice


Specializare Marketing

Lanțurile Markov

Student : Dobre Ana-Maria Beatrice

CUPRINS
1
Universitatea Valahia Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
Specializare Marketing
Contents
CUPRINS.................................................................................................................................................2
INTRODUCERE :......................................................................................................................................3
Sisteme de tip Markov :.........................................................................................................................4
Mersul aleator (Mersul la întâmplare)..............................................................................................4
Noțiunea de lanț Markov:.............................................................................................................6
Definiție:.......................................................................................................................................6
Observație:.....................................................................................................................................6
Noțiunea de lanț Markov omogen (staționar in timp):..............................................................7
Definiție:.......................................................................................................................................7
Graful de trecere asocial unui lanț Markov :...............................................................................7
APLICAȚIE:.........................................................................................................................................8
CONCLUZII :..........................................................................................................................................11

2
Universitatea Valahia Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
Specializare Marketing

INTRODUCERE :

Am ales să scriu despre această temă. În introducere voi prezenta puțin despre studiul de
caz , privind o aplicație a „lanțului Markov”.

Considerând constante probabilităţile de tranziţie, se analizează evoluţia ponderii


pe piaţă a celor trei produse pentru un semestru. Se stabilesc politicile manageriale pentru
fiecare produs în parte, la firma care-l produce.La stabilirea modului în care se presupune să
evolueze ponderea pe piaţă a unor  produse concurenţiale, se poate aplica metoda “
Lanţurile Markov”.

 Pasul 1- se construieşte matricea probabilităţilor de tranziţie (P), în funcţie de


coeficientul defidelitate şi de reorientările cumpărătorilor în două perioade
succesive. Probabilităţilede tranziţie sunt reprezentate sub forma unor
matrice pătratice, cu toate elementelenenegative şi cu proprietatea că suma
elementelor unei aceleiaşi linii trebuie să fie egală cu 1.
 Pasul 2 - se scrie distribuţia iniţială sub forma unui vector linie, cu elemente
formate din ponderile pe piaţă ale produselor la momentul zero.
 Pasul 3 - se determină ponderea pe piaţă a produselor după prima perioadă.
Pentru a obţine ponderea pe piaţă a produselor pentru perioada următoare,
rezultatul anterior va fi înmulţit cumatricea probabilităţilor de tranziţie de la o
stare la alta.

3
Universitatea Valahia Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
Specializare Marketing

Sisteme de tip Markov :

Noțiunea matematică de lanț Markov a apărut în urma studierii unor probleme


practice de tipul următor:
„Să examinăm un sistem (fizic, tehnic, economic, biologic, social) la momente
discrete de timp 0,1,2,..,k,… Presupunem că la fiecare moment „k” , sistemul se poate
afla în una din stările s1 , s 2 , s 3 , … s n; punem S = { s1 , s 2 , s 3 , … s n}, uneori S = {1,2,3,…n}.

Notam cu X k sau X(k) variabila aleatoare care descrie starea sistemului la momentul k si
admitem că evoluția sistemului este probabilistica sau stochastica, ceea ce înseamnă că
, deși se cunosc stările X 1 , X 2 , X 3 ,… X nale sistemului până în momentul k inclusiv,

evoluția sa viitoare, în particular starea X k+1 este cunoscută doar în termeni probabilistici
(adică se poate determina probabilitatea cu care X(k+1) ia o anumită valoare din S). în
principiu, admitem că se cunosc probabilitățile

P ( X 0=s 0 , X 1=s1 , … , X k =sk ¿, ∀ k ∈ ℕ , ∀ s0 , s 1 , s2 , … s k∈ S

și se pune problema calculării probabilităților condiționate de tipul

P ( X k+1=s k+1 / X 0=s 0 , X 1 =s 1 , … , X k =s k ¿ .

Dacă P ( X k+1=s k+1 / X 0=s 0 , X 1 =s 1 , … , X k =s k ¿ = P ( X k+1=s k+1 ¿ , atunci sistemul


considerat este un sistem fără memorie.

Daca P ( X k+1=s k+1 / X 0=s 0 , X 1 =s 1 , … , X k =s k ¿ = P ( X k+1=s k+1 / X k =s k ¿ , ceea ce


înseamnă că pentru a cunoaste „trecutul” sistemului este suficient să cunoaștem starea
sa din momentul efectuării ultimei observații, iar modul în care sistemul a ajuns în
această stare nu are importanță, atunci sistemul considerat se numește sistem de tip
Markov (sau sistem markovian).

Mersul aleator (Mersul la întâmplare)

Se consideră o particulă care la un moment dat se află într-un punct i ∈ {0,1,2,3,


…,n} al segmentului [0,n]; fie S ={0,1,2,3,…,n}. Presupunem că la momentul k = 0,

4
Universitatea Valahia Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
Specializare Marketing
particula se afla in poziția s0 ∈ S. Daca la momentul k ∈ ℕ, particula se afla in poziția sk ,
atunci la momentul (k+1) particula se afla într-o poziție descrisă astfel:

 in poziția sk , cu probabilitatea r s , 0 ≤ sk ≤ n
k

 in poziția sk +1, cu probabilitatea ps , 0 ≤ sk ≤ n - 1


k

 in poziția sk -1, cu probabilitatea q s , 1 ≤ sk ≤ n


k

Au loc relațiile r s + p s +q s = 1, 1 ≤ sk ≤ n-1; r 0 + p0 =1; q n+ p n=1.


k k k

Putem sa fixăm datele descrise mai sus prin următoarea matrice pătratică de
ordin (n+1):

r 0 p0 0 0 0 0 0

( )
q1 r1 p1 0 ⋯ 0 0 0
0 q2 p
r2 2 0 0 0
⋮ ⋱ ⋮
0 00 0 q n−1 r n−1 p n−1

0 00 0 0 qn rn

Notând cu X k v.a. care reprezintă poziția particulei la momentul k, rezultă:

P ( X k+1=s k+1 / X k =s k , X k−1=s k−1 , … , X 0=s0 ¿ = P ( X k+1=s k+1 / X k =s k ¿ , deci


modelul (sistemul) fizic descris este de tip markovian.

Asemenea modele descriu mișcarea browniană într-un mediu fluid, descompusă


după diferite direcții.

Deseori, modelul mersului aleatoriu este asociat cu așa-numitul „mers al bețivului”


(luând, eventual, r 0 = 0, 0 ≤ k ≤ n).

Există două modele celebre ale unor fenomene fizice care reprezintă mersuri
aleatoare și care au fost concepute fără nici o legătura cu sistemele de tip Markov:
modelul lui Daniel Bernoulli (1769) care descrie difuzia a două lichide incompresibile între
două containere și modelul Ehrenfest (1907), propus de soții Tatiana si Paul Ehrenfest.

5
Universitatea Valahia Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
Specializare Marketing

Noțiunea de lanț Markov:

Se consideră următoarele date:

 o mulțime S = { s1 , s 2 , s 3 , … s n} , notate uzual S = {1,2,3,…n}, ale cărei


elemente se numesc stări;
 un vector de probabilitate

p(0 )=( p(0) (0) (0)


1 , p 2 , … , p n ) = ( p1 ( 0 ) , p2 ( 0 ) , … , p n ( 0 ) ) ,

ale cărui componente se numesc probabilități inițiale.

 o matrice stochastica ∏, ale cărei elemente pij se numesc probabilități


de trecere sau probabilități de tranziție; matricea ∏ însăși se numește matrice de
trecere sau matrice de tranziție, uneori matrice de pasaj.

Definiție:

Se numește lanț Markov având mulțimea stărilor S un semnal aleator discret (sir
de variabile aleatoare) cu valori in S , semnal (sir) notat ( X k )k ≥ 0 sau ( X ( k ))k ≥ 0 , având
următoare proprietate:

∀ k ∈ ℕ, ∀ s0 , s 1 , s2 , … s k+1∈ S are loc egalitatea

P ( X k+1=s k+1 / X k =s k , X k−1=s k−1 , … , X 0=s0 ¿ = P ( X k+1=s k+1 / X k =s k ¿

 Un sistem (fizic, tehnic, economic, biologic, social) a cărui evoluție este


generată (modelată) de un lanț Markov se numește sistem markovian.
 Numărul P ( X k+1=s k+1 / X k =s k ¿ se numește probabilitatea de trecere de

la starea sk la starea sk +1 dupa un pass, de la momentul k la k +1.

6
Universitatea Valahia Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
Specializare Marketing
Observație:

Din definiție rezultă că stările anterioare s0 , s 1 , s2 , … s k−1 (la momentele t < k)

stările prezente sk (la momentul t = k) influențează starea sistemului markovian sk +1 (la

momentul următor t = k + 1) doar prin starea prezentă sk (la momentul prezent t = k).
Într-o formulare liberă, mai puțin riguroasă științific, dar mai expresivă, se spune că,
trecutul unui sistem markovian este condensat (înglobat, rezumat) în starea sa
corespunzătoare ultimei observații sau ca un sistem markovian păstrează din trecutul său
amintirea cea mai recentă.

Noțiunea de lanț Markov omogen (staționar in timp):

Se considera tripletul (S, p(0 ), ∏) introdus in sectiunea anterioara.

Definiție:
Se numește lanț Markov omogen sau staționar in timp asociat tripletului (S, p(0 ),

∏) un semnal aleatoriu discret ( sir de v.a. discrete), notat ( X k )k ≥ 0 sau ( X ( k ))k ≥ 0 , având
următoarele proprietăți:

(0 ) (0) (0)
i. P ( X 0=1¿= p1 , P ( X 0=2 ¿= p2 , … , P ( X 0=n ¿= p n

ii. ∀ i, j ∈ S, ∀ k ≥ 0 avem P ( X k+1 = j / X k = i) = pij, deci ∀ i, j ∈ S


probabilitatea de trecere din starea i (la momentul t = k) în starea j (la momentul t = k
+ 1) este aceeași pentru orice moment k ≥ 0.
iii. ∀ K ≥ 0, ∀ s0 , s 1 , s2 , … s k+1 ∈ S are loc egalitatea:

P ( X k+1=s k+1 / X k =s k , X k−1=s k−1 , … , X 0=s0 ¿ = P ( X k+1=s k+1 / X k =s k ¿

(0 ) (0) (0) (0)


Vectorul de probabilitate p =( p1 , p 2 , … , p n ) se numeste repartitia initiala a
lantului Markov.

Graful de trecere asocial unui lanț Markov :

7
Universitatea Valahia Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
Specializare Marketing
Matricea de trecere ∏ poate fi înlocuita cu un graf de trecere, numit si diagrama
de trecere astfel: nodurile grafului sunt elementele mulțimii S, iar un arc arbitrar ( si , s j)

reprezintă trecerea de la starea si (la momentul t = k ) la starea s j (la momentul t = k+1),


iar probabilitatea de trecere se înscrie pe arcul respectiv (arcul se omite daca
probabilitatea de trecere este nulă). Astfel, pentru matricea

1 0 0
(
P = 1/2 1/ 3 1/6
1/ 4 1 / 4 1/2 )
Avem graful de trecere descris mai jos:

APLICAȚIE:

Pe piaţa televizoarelor color sunt prezente trei produse concurenţiale: C 1 ; C 2 şi C 3


. Un sondajde piaţă, care avea drept scop testarea preferinţelor consumatorilor cu privire la
cele 3 mărci,a scos în evidenţă următoarele: - cota de participare a fiecărui produs în totalul
pieţei este (la momentul t 0 – cel în cares-a efectuat sondajul) următoarea:

 C 1 – 35%;
 C 2 – 45%;
 C 3 – 20%;

- Coeficienţii de fidelitate ai consumatorilor faţă de cele 3 mărci de televizoare s-


audeterminat plecând de la următoarele atribute: calitatea imaginii; calitatea
sunetului;design; preţ; ambalaj;Rezultatele obţinute se pot sintetiza în următorii coeficienţi de
fidelitate: 55% dincumpărători rămân fideli lui C 1; 65% din cumpărători rămân fideli lui C 2;
75% din cumpărătorirămân fideli lui C 3; Ceilalţi cumpărători părăsesc produsul şi se
orienteazã spre celelalte dupã cumurmeazã:

Reorientări (%)

8
Universitatea Valahia Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
Specializare Marketing
Produsul
părăsit C1 C2 C2
C1 --- 20 25
C2 15 --- 20
C3 10 15 ---
Tabelul 1 : Situația cotelor de piață

1. Se construieşte matricea probabilităţilor de tranziţie:

0,55 0,20 0,25


(
p= 0,15 0,65 0,20
0,10 0,15 0,75 )
2. Se construieşte vectorul linie cu ponderile de piaţă a celor trei produse
la momentuliniţial :
aj= ( 0,35 0,450,20 )
3. Se determină cotele de piaţă ale celor trei produse după prima lună:

0,55 0,20 0,25


( )
0,15 0,65 0,20 x ( 0,35 0,45 0,20 )=( 0,28 0,3925 0,3275 )
0,10 0,15 0,75

4.  Se determină cotele de piaţă ale celor trei produse după a doua lună:

0,55 0,20 0,25


( )
0,15 0,65 0,20 x ( 0,28 0,3925 0,3275 )=( 0,245625 0,36025 0,394125 )
0,10 0,15 0,75
5.
Se determină cotele de piaţă ale celor trei produse dupa a treia lună:

0,55 0,20 0,25


( )
0,15 0,65 0,20 x ( 0,245625 0,36025 0,394125 )=(0,2285 0,3424 0,4291)
0,10 0,15 0,75

9
Universitatea Valahia Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
Specializare Marketing

6. Se determină cotele de piaţă ale celor trei produse după a patra lună:

0,55 0,20 0,25


( )
0,15 0,65 0,20 x ( 0,2285 0,3424 0,4291 )=(0,2199 0,3326 0,4475)
0,10 0,15 0,75
7.
Se determină cotele de piaţă ale celor trei produse după a cincea lună:

0,55 0,20 0,25


( )
0,15 0,65 0,20 x ( 0,2199 0,3326 0,4475 )=(0,2156 0,3273 0,4571)
0,10 0,15 0,75

8. Se determină cotele de piaţă ale celor trei produse după a șasea lună:

0,55 0,20 0,25


( )
0,15 0,65 0,20 x ( 0,2156 0,3273 0,4571 )=(0,2134 0,3244 0,4622)
0,10 0,15 0,75

9. Centralizând datele, vom obţine tabelul de mai jos:

Luna / C3
Produs C1 C2
0,28 0,3275
I 0,3925
0,3941
II 0,2456 0,3603
0,4291
III 0,2285 0,3424
0,4475
IV 0,2199 0,3326
0,4571
V 0,2156 0,3273
0,4622

10
Universitatea Valahia Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
Specializare Marketing
VI 0,2134 0,3244

10. Grafic evoluţia ponderii produselor pe piaţă :

5
4.5
4
3.5
3
2.5 C1
C2
2
C3
1.5
1
0.5
C3
0
Category 1 C2
Category 2
C1
Category 3
Category 4

CONCLUZII :

 Atât din graficul de mai sus cât şi din datele cuprinse în situaţia
centralizată a ponderii pe piaţă a celor trei produse putem trage următoarele
concluzii:

- produsul C2 se află în faza de declin. Se observă că produsul C1 are


iniţial o cotă de piaţă de 35%, pentru ca în final să ajungă la o cotă de piaţă de
aproximativ 21%.

- Similar, cota de piaţă a produsului C2 înregistrează o scădere de la


45% la aproximativ 32%.

Declinul este ultima fază din ciclul de viaţă a produsului. Această etapă este
caracterizată de reducerea volumului vânzărilor, fenomen asociat cu reducerea cotei

11
Universitatea Valahia Târgoviște
Facultatea de Științe Economice
Specializare Marketing
de piaţă pe care o deţine produsul, datorită nu atât consumului specific, cât mai ales
datorită renunţăriidin clientelă în favoarea unor produse noi.

- produsul C3 se află în faza de creştere.


Cota de piaţă a produsului C3 creşte de la 20% la aproximativ 46%. În etapa de
creştere, produsul capătă cale liberă prin acceptarea sade către consumatori,
cunoaşte o ascensiune rapidă a vânzărilor, o reducere a cheltuielilor şi o creştere a
beneficiilor.

STRATEGII DE CREȘTERE :

 îmbunătăţirea calităţii produselor şi adăugarea de noi modele sau


caracteristici;
 penetrarea pe noi segmente de piaţă;
 cucerirea unor noi spaţii pentru produsul propriu în canalele de
distribuţie;
 folosirea unei părţi din publicitate pentru realizarea obiectivului ce
urmăreşteconvingerea cumpărătorilor în a efectua actul cumpărării;
 diminuarea sensibilă a preţurilor în scopul atragerii unor noi
contingente deconsumatori sensibili la aceste reduceri. Preţul promoţional
agresiv, ce includereduceri de preţuri, este tipic acestei etape.

BIBLIOGRAFIE :
 www.wikipedia.com
 www.academia.edu
 http://www.revistadestatistica.ro/supliment/2019/05/principalele-metode-de-previziunea-
economica/ 7
 Previziunea economică pe termen scurt. Metode de analiză şi previziune a seriilor de timp ,
de Christian Cormier

12