Sunteți pe pagina 1din 22

APTITUDINI SI CAPACITATI SPECIFICE PROFESIUNII

DIDACTICE

,, Meseria de profesor este o mare si frumoasa profesiune,


care nu seamana cu nici o alta, o meserie care nu te
paraseste seara odata cu hainele de lucru. O meserie aspra
si placuta, umila si mandra, exigenta si libera, o meserie in
care mediocritatea nu este permisa, unde pregatirea
exceptionala este abia satisfacatoare, o meserie care
epuizeaza si invioreaza, care te disperseaza si exalta, o
meserie in care a stii nu inseamna nimic fara emotie, in care
dragostea e sterila fara forta spirituala, o meserie cand
apasatoare, cand implacabila, ingrata si plina de farmec «

I.CATEVA CONSIDERATII ISTORICE ASUPRA EDUCATIEI.


FUNCTIILE EDUCATIEI
Nobila si complexa profesiune didactica are ca misiune formarea unor
personalitati autonome integrabile social, cu capacitati de gandire creativa, profil
moral autentic si o inalta personalitate.
Conceptia sociocentrica apreciaza educatia si fenomenul educational,
prin prisma pregatirii omului pentru exercitarea rolurilor in societate.In filosofia
greaca descoperim originea acestei orientari..
Platon considera educatia ,, arta de a forma bunele
deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru
virtute ale acelora care dispun de ele «
Potrivit acestei conceptii, oamenii apartinatori unei caste , trebuie sa fie
educati pornindu-se de la ,, esentele ideale « , preexistente oricarei
experiente si diferite de la o casta la alta.
Komensky a. , in lucrarea sa ,, Didactica magna « considera ca la
nastere, copilul este inzestrat numai cu ,, semintele stiintei, ale
moralitatii si religiozitatii :.Ele devin un bun al fiecarui om prin educatie.
Asadar, educatia era considerata o activitate de stimulare a acestor ,, seminte «
si implicit, de conducere a procesului de umanizare : ,,Omul nu poate
deveni om decat daca este educat. »
Un mare pedagog englez din secolul XVII, John Locke , considera ca
educatia trebuie sa se prezinte sub forma unei relatii interpersonale de
supraveghere si interventie, care se stabileste intre ,, perceptor « ( educator ) si
copil.Locke aprecia faptul ca este indispensabil ca educatorul sa cunoasca
zestrea naturala a copilului, pentru ca pe aceasta baza sa intervina cu modalitati
adecvate pentru a-l modela in concordanta cu prototipul omului in care se
impletesc trasaturile nobilimii si burgheziei : ,, un gentelmen in actiune « .
Cuvant de origine latina, educatia, deriva din substantivul educatio
( care inseamna crestere, hranire, cultivare ). Continutul acestui
concept a avut o evolutie contradictorie de-a lungul timpurilor.In zilele noastre,
sensul cel mai potrivit atribuit fenomenului educational este cel actional.

1
,,Educatia este o activitate sociala complexa care se
realizeaza printr-un lant nesfarsit de actiuni exercitate in
mod constient, sistematic si organizat, in fiecare moment un
subiect- individual sau colectiv- actionand asipra unui
obiect- individual sau colectiv- , in vederea transformarii
acestuia intr-o personalitate activa si creatoare,
corespunzatoare atat conditiilor istorico- sociale prezente si
de perspectiva,cat si potentialului sau biopsihic individual. »
( Nicola, I )

Educatia este un sistem care functioneaza ca atare, dar manifesta o


sensibilitate deosebita la schimbarile sociale.Din aceasta perspectiva, functiile
educatiei sunt in rezonanta cu cerintele mediului social.Rezumand cele precizate
se poate aprecia ca educatia are urmatoarele functii :
1. Selectarea si transmiterea valorilor de la societate la individ.Pe masura
ce societatea evolueaza, ritmul de acumulare este tot mai intens, cauza
pentru care selectarea si transmiterea se restructureaza continuu.In functie
de particularitatile psihologice ale obiectului educatiei, selectarea si
transmiterea se realizeaza cu reperursiuni asupra individuale, de dorit
pozitive.
2. Dezvoltarea constienta a potentialului biopsihic al omului. Ca actiune
sociala, educatia vizeaza omul ca tot unitar, ca fiinta biopsihosociala ; in
consecinta , ea este intotdeauna dependenta de anumite particularitati
biopsihice, urmarind i acelasi timp dezvoltarea lor.
3. Pregatirea omului pentru integrarea in viata sociala. Formarea unui tip de
personalitate solicitat de conditiile prezente si de perspectiva ale societatii.

II.CULTURI PROFESIONALE
1.Conceptul de cultura profesionala.
,, A fi educator nu inseamna a exercita o meserie, inseamna
a indepluni o misiune, a face un apostolat «
In literatura de specialitate , cultura profesionala poate fi definita drept un
ansamblu specific de valori, credinte conducatoare, reprezentari, intelesuri, cai
de gandire impartasite de membrii unui grup profesional, ca urmare a unei
educatii comune, care determina modurile in care acestia se vor comporta in
exercitarea profesiunii respective si care sunt transmise noilor membrii drept
corecte.
In repertoriul de profesiuni, profesiunea de cadru didactic si-a castigat un
loc de frunte, mai ales in societatea contemporana, dat fiind rolul educatiei in si
pentru societate.
Caracterizata drept o clasa de activitati specifice, profesiunea este menita
sa reflecte :
a. Cunostinte teoretice inalt specializate, de un nivel elevat si o
metodologie caracteristica de instrumentalizare in pratica ; din aceasta
perspectiva, solicitandu-se initiativa si creativitate ;
b. Formare specializata, de nivel universitar, cu dominanta stiintifica, dar si
cu o componenta practica insemnata ;
c. Caracter ,, altruist « adecvat nevoilor si intereselor unor ,, tinte « clar
identificate ( indivizi, grupuri, organizatii ) ;

2
d. Un statut social bine definit- recunostere sociala in domeniul respectiv ;
e. Un sistem propriu de valori, transmis prin formarea specializata si
respectarea codului deontologic specific ;
f. Integrarea practicii in profesiune cu cercetarea si formarea ;
g. Insertia sociala prin intermediul asociatiilor si organizatiilor profesionale -
garantarea status-ului social;
h. Solidaritate de grup profesional- formarea comuna, aderenta la teorii,
doctrine si metodologii comune.
Dezvoltarea culturii profesionale autentice este dependenta, in mare
masura, in cadrul organizational.

,,Diamantul are valoare atunci cand il extragi, cand il vinzi, cand il pierzi,
cand il gasesti, cand impodobeste o frunte la o sarbatoare.Diamantul
purtat zi de zi nu este decat o biata piatra. « ( Antoine de Saint- Exupery ).

Din acest motiv, profesiunea didactica confera perspectiva unei perpetue


transformari a individului, in raport cu cerintele social-istorice si individuale ; o
cautare permanenta si descoperirea resurselor care genereaza satisfactia
profesionala.Aceasta dorinta de evolutie profesionala, ca si cea de exercitare a
unei profesiuni este in stransa legatura cu aptitudinile si competentele
individului.
Un bun profesionist transforma o ,, profesiune« intr-un apostolat. De
aceea este important ca in alegerea profesiunii sa tinem cont de compatibilitatea
intre aptitudinile personale si cerintele profesiunii pe care dorim sa o exercitam.
2.Aptitudini profesionale.Sisteme de clasificare
Aptitudinile constituie latura instrumental- operationala a personalitatii
individului. Ele desemneaza acel potential instrumental-operational care permite
individului uman sa realizeze performante superioare mediei comune, in unul
sau mai multe domenii de activitate recunoscute social.
Abordarea aptitudinilor sub aspect adaptativ- instrumental reflecta ceea ce
poate si/sau ceea ce face un anumit individ in cadrul unei activitati, care este
masura cantitativa si calitativa a acelei activitati ?, cu ce efort si la ce nivel de
performanta. Practic, cu cat nivelul performantelor este mai inalt, cu atat
aptitudinile sunt mai bine structurate.
In sensul larg, aptitudinea reprezinta o expresie a potentialului adaptativ
general al individului uman, pe baza caruia el reuseste sa raspunda solicitarilor
externe, diverselor situatii ale existentei si sa-si satisfaca starile de
necesitate.Aptitudinile nu sunt simple procese psihice particulare( cum ar fi :
perceptia, memoria, gandirea sau imaginatia ), ele exprima personalitatea
individului uman ca tot unitar, sub raport instrumental, performantial.
Se poate aprecia ca aptitudinile sunt structuri complexe, multidimensionale,
in care se integreaza si se articuleaza diverse entitati psihice, motorii si bio-
constitutionale, dupa o formula si o schema comuna in acelasi timp mai multor
indivizi, dar diferita, totusi, emnificativ de la un om la altul.
Schema structurala a unei aptitudini cuprinde :
a. Veriga informationala- cunostinte, idei, interpretari, etc. ;
b. Veriga operatorie- ansamblul de operatori si conditiile logice care se
aplica elementelor informationale pentru realizarea modelului menal al
produsului presupus a fi obtinut ;
c. Veriga executiva- tot ceea ce face si angajeaza individul ,ca resurse
efectorii ;

3
d. Veriga dinamogena si de autosustinere- reprezentata de motivatie si
afectivitate ;
e. Veriga de reglare- selectarea si orientarea valorica, derivata din sistemul
atitudinal propriu personalitatii ; coordonarea , optimizarea si ( auto )
perfectionarea, data de fuctia evaluativ critica a propriei constiinte si de
vointa, ca suport in perpetuarea efortului pentru depasirea barierelor, a
dificultatilor si esecurilor.

Clasificarea aptitudinilor.

Datorita complexitatii sistemului aptitudinal, respectiv al sferei de


solicitare si implicare in diverse activitatii, o clasificare distincta a aptitudinilor ,
distinge mai multe categorii :
1.Aptitudini generale
2. Aptitudini speciale
Aptitudinile generale sunt cele solicitate si care intervin in orice
activitate a omului.Ele formeaza un repertoriu instrumental-adaptativ bazal al
fiecarui individ, asigurand o relationare si adaptare optima in conditiile variate ale
mediului.Aptitudinile generale se impart in aptitudini sezo-motorii si intelectuale.
Aptitudinile senzo-motorii sunt cele care intervin in situatiile care necesita
discriminarea, identificarea si efectuarea unor actiuni directe asupra unor
obiecte, in vedera satisfacerii unor nevoi curente.Se pot include in aceasta
categorie :
- caracteristicile analizatorilor ( pragurile sensibilitatii, dinamica sensibilitatii,
acuitatea, capacitatea de admisie si de procesare informationala, capacitatea de
fixare- pastrare)
-caracteristicile structural-dinamice ale sistemelor motorii ( forta, viteza, finetea si
armonia miscarilor, tempoul, ritmul, precizia ).
Aptitudinile intelectuale sunt constituite din functiile psihice care, simultan,
sunt implicate in toate formele de activitate si, proprii tuturor oamenilor.Acestea
sunt :
-memoria ;
- imaginatia ;
-inteligenta.
Aptitudinile speciale sunt acele structuri ale personalitatii de natura
instrumentala care asigura obtinerea unor performante deasupra mediei in
anumite sfere particulare de activitate profesionala.Ele au la baza premise
native, ereditare, care tin da calitatil unor subsisteme individualizate ale
personalitatii.
Aptitudinile speciale se clasifica in functie de activitatile in cadrul carora
se manifesta :
- aptitudini artistice ( literatura, pictura, muzica, teatru, etc. )
- aptitudini stiintifice ( matematica, biologie, fizica, etc. )
- aptitudini sportive ( aletism, gimnastica, inot )
- aptitudini tehnice
-aptitudini manageriale ( organizare, administratie, conducere- comanda )
Pornind de la ideea unanim recunoscuta ca fiecare persoana are
anumite aptitudini, s-a ajuns la una dintre cele mai comprehensive clasificari a

4
aptitudinilor umane.Aceasta clasificare a fost realizata de Fleishman (
1984 ) .Din lista de aptitudini fac parte :
- comprehensiunea limbajului oral si scris ;
- exprimarea orala si scrisa ;
- fluenta ideilor ;
- sensibilitaea la probleme ;
- aptitudinea numerica ;
- capacitatea memoriei ;
- flexibilitatea i clasificare ;
- orientarea in spatiu;
- viteza perceptiva;
- coordonarea membrelor
- atentia distributiva ;
- forta statica ;
- reprezentarea spatiala;
- dexteritatea manuala.
In cadrul fiecarei categorii de aptitudini, se evidentiaza cele cu un grad
mai mare de specializare.Astfel se contureaza calitatile aptitudinale speciale :
talentul, vocatia si geniul.
Talentul este reprezentat de ansamblul dispozitiilor functionale, ereditare si
a sistemelor operationale dobandite, care mijlocesc performante deosebite si
realizari originale in activitate ( P.Popescu Neveanu, 1978 )
Talentul este o treapta superioara a unei aptitudini, asociindu-se cu
originalitatea si este efectul interactiunii , intermodelarii unor aptitudini diferite si
eterogene.
,, Orice creatie, pentru a se desavarsi, trebuie mai intai sa fie afundata in timpul
care va deveni « ( Antoine de Saint- Exupery )
Vocatia desemneaza ,, chemarea « catre o anumita activitate sau
misiune sociala prin care subiectul ,, simte « ca isi valorifica propriile aptitudini,
valorizandu-le la maximum.
Psihologul C.Radulescu- Motru apreciaza vocatia prin prisma
personalismului energetic, considerand-o ca fiind ,, o sinteza de insusiri care
obliga la manifestari personale, originale, creatoare de valori. « Astfel, vocatia
include organizarea ierarhica a rolurilor sociale prin care se exprima o
personalitate.
,, A darui cultura inseamna a darui sete de cultura. Restul vine de la sine. Asa
cum dragostea cere dragoste si cultura cere cultura.Cultura se afla chiar in setea
de cultura « ( Antoine de Saint- Exupery )
Geniul desemneaza o persoana cu o exceptionala dotare si calitati, care
conduc la realizari de importanta istorica .Spre deosebire de talent, unde
performantele sunt in coordonatele valorice ale epocii, performantele geniului
creaza o epoca noua, un nou mod de gandire, un stil nou.
Este important de retinut faptul ca :
a. Una si aceeasi aptitudine poate fi implicata in mai multe activitati. Astfel,
un rofesor, ca si un medic trebuie sa aibe un spirit de observatie
dezvoltat.
b. Aptitudinile sunt interconectate in structuri variate.Ceea ce asigura
succesul intr-o activitate nu este o aptitudine singulara , ci structura,
combinatia de aptitudini, in care acestea se compenseaza si se
potenteaza pentru a asigura performanta superioara.

5
,, Un chimist isi poate limita orizontul de cunoastere la stiinta chimiei. Unui
profesor de chimie nu-i este permis asa ceva. El nu manuieste retorte sau
alambice, ci constiintele copiilor. « (R. Hubert, 1965 )

Profesiunea de educator implica raportarea si confruntarea continua cu


altii, de aceea anumite calitati aptitudinale sunt indispensabile acelora care isi
aleg si presteaza aceasta profesiune.Aptitudinile pedagogice, solicitate
profesorului in actiune, se manifesta in activitatea de educatie si pot fi
evidentiate pe baza performantelor realizate.
Sistemele de clasificare a aptitudinilor pedagogice difera de la un autor la
altul, in functie de natura, continutul si laturile activitatii pedagogice.Astfel, se pot
distinge :
1 Aptitudini didactice- referitoare la activitatea de instruire
2. Aptitudini educative- privitoare la activitatea de modelare a personalitatii
umane.
Fiecare din aceste categorii include apoi aptitudini legate de realizarea
unei sarcini concrete :
- aptitudini metodice ;
- aptitudini de evaluare ;
- aptitudini educative in domeniul educatiei morale, estetice, de mediu, de
sanatate, etc.
In functie de particularitatile proceselor psihice, care fac parte din
continutul psihic al aptitudinilor pedagogice, se pot mentiona urmatoarele
categorii de aptitudini :
a. Aptitudini ce asigura calitatea gandirii – capacitatea de analiza si sinteza,
flexibilitatea, originalitatea ;
b. Aptitudini ce asigura calitatea limbajului- capacitatea de a folosi in mod
adecvat acest instrument de comunicare este prezenta in toate
aptitudinile pedagogice : inteligibilitatea, claritatea, plasticitatea,
expresivitatea, fluenta ;
c. Aptitudini ce garanteaza calitatea atentiei-concentrarea, intensitatea,
distributivitatea, comutativitatea ;
d. Aptitudini ce determina calitatea memoriei- rapiditatea memoriei, trainicia
pastrarii si promtitudinea recunoasterii si reproducerii.
Tinand cont de structura psihica interna a aptitudinilor pedagogice,
se poate aprecia si existenta unor aptitudini pedagogice speciale, cum ar fi :
- Aptitudinea de a cunoaste si intelege psihicul celui supus actiunii
educative- capacitatea intuitiva, patrunderea si sesizarea rapida a
particularitatilor psihice individuale.Contactul permanent cu elevii, compensat cu
o pregatire continua, dezvolta si perfectioneaza aceasta aptitudine ;
- Aptitudinea empatica- ii ofera profesorului posibilitatea de a privi toate
influentele prin prisma celor carora li se adreseaza si de a prevedea, nu numai
eventualele dificultati, dar si posibilile rezultate ;
- Aptitudini organizatorice- se manifesta in intrega activitate desfasurata de
profesor : planificarea propriei munci, pregatirea si desfasurarea lectiilor,
indrumarea activitatii colectivuli de elevi ;
- Spiritul de observatie- capacitatea ce permite sesizarea celor mai fine nuante
si manifestari ale actiunii educative.Cu ajutorul ei profesorul poate surprinde si
intui,, starea de spirit di intentiile elevilor, dupa expresia fetei si anumite miscari
« ( F.N.Gonobolin, 1963 ) ;

6
-Tactul pedagogic- capacitatea de a gasi, la momentul oportun, forma cea mai
adecvata de atitudine si tratare a elevilor ( Gonobolin ) ; se poate aprecia ca
tactul este capacitatea profesorului de a-si mentine si consolida starile psihice
pozitive si de a le domina si inhiba pe cele negative, oferind astfel raspunsuri si
solutii promte tuturor solicitarilor procesului instructiv-educativ.
In aria de procupari privind determinarea acelor calitati ale profesorului
care pot influenta si modela personalitatea elevului se inscrie si cercetarea lui
Josef Stefanovic( 1979 ).Autorul identifica pozitionarea tactului pedagogic in
procesul de educatie.El concluzioneaza ,in urma cercetarilor facute, faptul ca ,,
tactul pedagogic este gradul calitativ al interactiunii sociale dintre profesor si
elev. »In acest caz, criteriile acestei calitati sunt :
a.Gradul de adecvare a comportamentului profesorului fata de fiecare elev ;
b. Gradul motivatiei pozitive a rezultatelor la invatatura si a comportamentului
elevului ;
c. Gradul de dezvoltare a personalitatii elevului ;
d. Gradul de respectare a particularitatilor psihice a elevului si asigurarea unui
climat psihic optim al activitatii instructiv-educative ;
e. Rezultatele obtinute in atingerea obiectivelor propuse in activitatea instructiv-
educativa ( Stefanovic, 1979 )
- Maiestria pedagogica- dezvoltarea plenara a tuturor componentelor
personalitatii profesorului, concomitent cu integrarea lor intr-un tot
unitar.Maiestria pedagogica nu se confunda cu tehnica didactica.Un profesor
care poseda maiestrie pedagogica este mai mult decat un profesionist, este un
artist in meseria sa .
,,...nici o profesiune nu cere posesorului ei atata competenta, daruire si
umanism ca cea de educator pentru ca in nici una nu se lucreaza cu un material
mai pretios, mai complicat si mai sensibil decat este omul in devenire...ancorat
in prezent, intrezarind viitorul si sondand dimensiunile posibile ale personalitatii,
educatorul instruieste, educa, indeamna, dirijeaza, cultiva si organizeaza,
corecteaza, perfectioneaza si evalueaza neincetat procesul formarii si
desavarsirii calitatilor necesare omului de maine «
Un alt sistem de clasificare a aptitudinilor pedagogice, realizat de Nicolae
Mitrofan( 1988 ) evidentiaza urmatoarele componente ale aptitudinilor
pedagogice :
- competenta stiintifica
- competenta psihopedagogica
- competenta psihosociala
Cele trei tipuri de competente actioneaza integrat.
Competenta stiintifica implica o buna pregatire de specialitate
Competenta psihopedagogica este asigurata de ansamblul de
capacitati necesare pentru ,, construirea “diferitelor componente ale personalitati
elevilor.Ea cuprinde :
- capacitatea de a determina gradul de dificultate al materialului de invatare ;
- capacitatea de a face materialul de invatare accesibil prin gasirea celor mai
adecvate metode si mijloace ;
- capacitatea de a intelege elevul, de a patrunde in lumea sa interioara ;
- creativitatea in munca psihopedagogica ;
- capacitatea de a crea noi modele de influentare instructiv-educativa, in functie
de cerintele fiecarei situatii educationale.
Componenta psihosociala este reprezentata de ansamblul de
capacitati necesare optimizarii relatiilor interumane, cum ar fi :

7
- capacitatea de a adopta un rol diferit ;
- capacitatea de a stabili usor si adecvat relatii cu ceilalti ;
- capacitatea de a influenta grupul de elevi, ca si pe indivizii izolati ;
- capacitatea de a comunica usor si eficient cu elevii ;
- capacitatea de a utiliza adecvat puterea si autoritatea ;
- capacitatea de a adopta stiluri diferite de conducere
Pantelimon Golu apreciaza, referindu-se la aptitudinea pedagogica, ca
aceasta implica mai multe aspecte : eruditie si cunostinte de
specialitate ;cunoasterea practica a psihologiei individuale a elevilor ; priceperea
de a transmite cunostinte, dar si capacitatea de a relationa afectiv cu elevul si cu
grupul de elevi ; inteligenta spontana si inspiratie de moment in luarea unei
decizii ;manuirea constienta a mecanismelor capabile sa optimizeze actul
educational.
In domeniul pedagogic se contureaza si alte sisteme de clasificare a
aptitudinilor, printre care si cel care tine cont de urmatoarele
aspecte :cunostinte, abilitati si trasaturi de personalitate :
Nivelul cunostintelor
Strict necesare :
1. Detinerea unui nivel de cunostinte pedagogice generale si de
psihologie a copilului foarte elaborat
2.Cunoasterea la zi si in detaliu a problemelor de didactica moderna.
3.Cunostinte bine elaborate ( aspectele necesare muncii didactice ).
4.Cunostinte de management educational.
5.Cunoasterea normelor deontologice.
Necesare
1.Cunostinte de psihologie generala necesare in domeniul didactic.
2.Cunostinte de pedagogie sociala, necesare muncii didactice.
3.Cunostinte de pedagogie diferentiala.
Dezirabile
1.Cunostinte generale in domeniul defectologiei.
2.Cunostinte generale in domeniul psihologiei sociale.
Abilitati si trasaturi de personalitate
Strict necesare
1.Priceperea de a intocmi un proiect anual ( palanificare calendaristica ).
2.Priceperea si abilitatea de a realiza un proiect de lectie/ activitate
educativa.
3.Abilitatea de a intelege si utiliza strategii didactice diferite si eficiente.
4.Priceperea si abilitatea de a alege si utiliza stiluri didactice adecvate
situatiei educationale.
5.Capacitate de empatie.
6.Capacitatea de a respecta normele deontologice.
7.Onesitate, fermitate, flexibilitate comportamentala,demnitate .
8.Discernamant si obiectivitate in aprecierea elevilor si a colegilor.
9.Tact pedagogic.
10.Dragoste pentru copii.
Necesare
1.Simtul umorului.
2.Abilitatea de a actiona ca un manager in raport cu elevii.
3.Deprinderea de a analiza o situatie din mai multe unghiuri de vedere.
In domeniul relatiilor umane sunt evidentiate urmatoarele categorii de
aptitudini necesare exercitarii profesiunii didactice:

8
Cunostinte
Strict necesare
1.Cunoasterea specificului structurii si functionarii colectivului de elevi, pe
varste scolare.
2.Cunoasterea etapelor de constituire a colectivelor scolare.
3.Cunoasterea rolului echipei educationale din perspectiva eficientei
activitatii instructiv-educative cu elevii.
4.Cunoasterea statutului si rolului cadrului didactic, in general si cu relatia
cu unitatea scolara.
Necesare.
1.Cunoasterea specificului evolutiei coordonatei sociale in psihologia
varstelor.
Dezirabile
1.Cunoasterea tehnicilor de investigare sociologice.
2.Cunostinte psihologige privind relatiile interumane.
Din perspectiva abilitatilor si a trasaturilor de personalitate se pot
distinge anumite grupe de aptitudini specifice profesiunii didactice :
Strict necesare
1.Priceoerea de a exprima ferm si logic o cerinta.
2.Deprinderea de a executa promt si corect o cerinta sau soliciare.
3Priceperea si abilitatea de a se informa in relatiile cu elvii, familiile
acestora, colegii.
4.Capacitatea de a respecta normele sociale impuse de viata scolara.
5.Comportamentul empatic.
6.Usurinta si expresivitate in comunicarea verbala si nonverbala.
Necesare
1.Capacitatea de autoreglare sociala in raport cu feed-back-ul si feed-
forward-ul.
2.Spirit de colaborare si colegialitate.
3.Exigeta si autoexigenta.
4.Fermitate si flexibilitate.
5.Simtul umorului.
Dezirabile
1.Simtul ridicolului.
2.Sensibilitate estetica.
3.Incredere in oameni.
4.Autoincredere rationala.
5.Maleabilitate, dar nu slabiciune.
6.Capacitatea de a asculta activ.

3.Competente profesionale
Competentele au o sfera de cuprindere mai mare decat a aptitudinilor,
ele presupunand si rezultatele activitatii, pe langa cunoastere si capacitatea de a
efectua un lucru bine, corect.
Competenta didactica implica problematica eficientei predarii si a stabilirii
unor criterii de eficienta.
Un model de program de formare a profesorilor desfasurat in S.U.A.,
operationalizeaza competenta didactica in cinci categorii de competente
specifice ( cf.Gherghinescu,1999) :
1. Competenta cognitiva- cuprinzand abilitatile intelectuale si
cunostintele asteptate din partea unui profesor ;

9
2. Competenta afectiva- reprezentata prin atitudinile asteptate din
partea profesorului si considerata specifica profesiunii didactice,
deoarece este cel mai greu de obtinut ;
3. Competenta exploratorie- vizand nivelul practicii pedagogice si
oferind ocazia viitorilor profesori de a-si exercita abilitatile didactice ;
4. Competenta legata de performanta- prin care profesorii dovedesc
nu numai ca stiu, dar si pot utiliza ceea ce stiu ;
5. Competenta de a produce modificari observabile ale elevilor in
urma relatiei pedagogice

,, Daca scopul este o opera de arta, totusi, nu trebuie neglijat artistul in


favoarea panzei, a pensulei si a culorii « ( Matt Hennecke )

O anumita categorie de competente sunt cerute de profesiunea


didactica, atunci cand ne gandim la managementul stresului.In fata provocarilor
externe, stresul prelungit, necontrolat cauzeaza problemem de sanatate, mai
ales in cazul persoanelor foarte active.Stresul este tot mai raspandit in randul
profesorilor, putand sa afecteze si performanta profesionala. Din acest motiv,
este imperativ necesar sa ne dezvoltam urmatoarele categorii de competente :
a. Competente specifice ( pentru a face lucrurile bine )
b.Competente calitativ superioare ( pantru optimizarea procesului )
c.Dezvoltarea unui domeniu competential ( pentru a face lucruri mai bune )
Domenii de competente coroborate cu functiile didactice
( Miroiu, A.,1998)

Domenii de competenta Competente


Managementul de proces( planificare, -orientare spre eficienta
organizare, control) -atitudine proactiva
- gandire deductiva
- putere de convingere
Managementul echipei ( planificarea, -in sine
organizarea, motivarea, dezvoltarea - abilitati oratorice
echipei) - gandire logica
- recunoasterea conceptelor
Indrumare, consiliere( control si - spontaneitate
motivare ) - putere de convingere
- prestanta
Evaluarea permanenta a - stapanire de sine
celorlalti( coordonare ) - obiectivitate
- adaptabilitate si rezistenta la stres
Cunostinte de specialitate - pregatire teoretica si practica i
domeniu
- dorinta de formare continua
- capacitate de autoevaluare
Managementul resurselor umane - putere de convingere
( organizare, control, motivare, - atitudine pozitiva, incredere in ceilalti
dezvoltarea echipei ) - spirit de lider
- capacitate de autoevaluare

10
,,Un bun profesor trebuie sa dovedeasca un nivel dezirabil de competente in
toate domeniile, pentru a reusi sa transforme un grup de solisti intr-o
orchestra. »

Inclusiv Fisa de Evaluare a activitatii profesorului evidentiaza categoriile


de competente cerute profesiunii didactice.

Fisa de Evaluare
Competente Indicatori de evaluare Nivel de manifestare
Competenta cognitiva -Cunoasterea
continutului disciplinei
- cunoasterea elevilor si
a grupului de elevi
Competenta proiectiva - Elaborarea planificarilor
anuale si semestriale
-elaborarea proiectelor
de activitate didactica
- proiectare evaluarii
Competenta actionala -pregatirea conditiilor
necesare desfasurarii
lectiei
- folosirea strategiilor
motivationale
- utilizarea strategiilor de
predare- invatare
- folosirea strategiilor
evaluative
Competenta relationala -Folosirea strategiilor
comunicationale
Managementul clasei - cunoasterea
colectivului de elevi,
identificarea problemelor
si rezolvarea lor-
modalitati de realizare a
controlului
- capacitatea de a lua
decizii legate de procesul
instructiv-educativ, in
scopul reglarii
Stilul didactic - Stapanirea mijloacelor
de reglare a
comportamentului prin
intariri pozitive si
negative( entuziasm,disp
onibiliate
afectiva,incredere,,
echilibru afeciv,

11
consecventa, etc. ) –
Modul in care foloseste
controlul si independenta
elevilor ( autoritar,
democrat, indiferent )

Ca urmare a organizarii continuturilor educative in abordarea


curriculara,apare necesitatea formarii unor competente didactice, care tin de
managementul curriculum-ului pentru elevi.Dorel Ungureanu identifica mai
multe categorii de competente specifice elaborarii curriculum-ului :
- competente ale grupurilor de profesori( sau a fiecarui profesor in parte ) :
reconsiderarea obiectivelor, dozarea si organizarea unitatilor de continut,
sesizarea si considerarea diferentelor intre educabili, conceperea si
programarea sarcinilor, adecvarea unor secvente curriculare panan la
individualizare, evaluare si remediere/ reglare/ recuperare /progres.
- competente in conceperea si utilizarea manualelor si a altor materiale
curriculare : selectarea si organizarea continuturilor globale, secventializarea
continuturilor globale, cuplarea conceptuala a materialelor pentru educabili cu
cele pentru eucatori, veleitati evaluative in administrarea materialelor curriculare.
In contextul creat de reformele educationale care se desfasoara atat in
tara noastra, cat si in multe alte tari, context al globalizarii si integrarii regionale
sau mondiale, au fost acceptate cateva caracteristici dezirabile ale
profesorilor, tinand cont de competentele specifice profesiunii didactice :
1. Profesorii competenti sunt devotati elevilor si invatarii realizate de
acestia : ii trateaza in mod echitabil, inteleg modul in care elevii se
dezvolta si invata, sunt constiennti de influenta contextului si a culturii
asupra comportamentului, incurajeaza mentinerea stimei de sine,
responsabilitatea si respectul elevilor pentru diferentele individuale,
culturale, religioase, si rasiale.
2. Profesorii competenti cunosc disciplinele pe care le predau si modul in
care sa predea acele discipline elevilor : cunoaterea in profunzime a
disciplinei, dezvolta capacitati analitice si critice cu privire la acele
cunostinte, inteleg unde pot sa apara dificultati si adapteaza stilul de
predare in mod corespunzator, creeeaza trasee multiple pentru
parcurgerea temelor specifice disciplinei, fiind adeptii invatarii elevilor prin
formularea unor idei personale.
3. Profesorii competenti sunt responsabili pentru managementul si
monitorizarea modului in care elevii invata : creaza, mentin si modifica
spatiul pentru a capta si sustine interesul elevilor, utilizeaza eficient
resursele temporale, invita alti adulti sa participe la activitatile de predare
organizata, sunt adeptii negocierii unor reguli lier acceptate de
interactiune sociala intre elevi, elevi-profesori, stiu sa motiveze elevii
pentru a invata, evalueaza obiectiv progresul fiecarui elev.
4. Profesorii competenti se gandesc sistematic la modul in care predau si
invata din propria experienta : inspira elevilor : curiozitate, toleranta,
onestitate, respect fata de diversitate ; extrag din cunoastera dezvoltarii
umane subiecte de instruire si educatie, sunt angajati in invatarea
continua si ii incurajeaza pe elevi sa aiba o perspectiva asemanatoare,
apofundeaza cunoasterea, isi indreapta judecatile, adapteaza predarea la
noile descoperiri.

12
5. Profesorii competenti sunt membrii ai unor comunitati care invata :
contribuie la eficacitatea si eficienta scolii, cunosc resursele comunitatii
care pot fi contavtate pentru a actiona in beneficiul elevilor, gasesc
modalitati de a lucra colaborativ si creativ cu parintii.
Educatia si circumstantele pot sa fie responsabile pentru ceea ce suntem,
dar numai NOI suntem singurii responsabili pentru ceea ce devenim.Amintiti-va
cei 3 R : Respect de sine, Respect pentru ceilalti, Responsabilitatea pentru toate
actiunile noastre !
Poate aceste ganduri vor fi de folos ........
1.Ai nevoie de practica pentru a invata sa ierti.
2.Judeca-ti succesul dupa lucrurile la care a trebuit sa renunti ca sa-l atingi.
3.Nu judaca oamenii dupa rudele lor.
4.Fii deschis la schimbare, dar nu renunta la valorile tale.
5.Nu lasa o mica disputa sa strice o mare prietenie.
6.Daruieste oamenilor mai mult decat se asteapta si fa-o cu draga inima.
7.Memoreaza-ti poezia preferata.
8.Suntem responsabili pentru tot ceea ce facem, indiferent de cum ne simtim
noi.
9.Ori tu iti controlezi atitudinea, ori te controleaza ea pe tine.
10.Nu ceea ce li se intampla oamenilor este important, ci ceea ce fac ei dupa
aceea.

III.PROFESIUNEA DIDACTICA- VOCATIE SAU MISIUNE

1.A fi profesor
,, Cel ce-si domina poporul prin adevarul cuvintelor sale, cu toate greutatile si
amaraciunile, va fi urmat (...).Ca si cel care faureste sentimentul maretiei
« ( Antoine de Saint –Exupery )
A fi profesor inseamna un risc asumat.Sa-i inveti pe altii cum sa invete
este o opera care implica rabdare, incertitudine, multe ore de studiu, emotie,
descurajare, suras....Mai mult ca atat, rezultatul muncii unui profesor , nu se
poate masura cantitativ si calitativ, imediat.Profesorului nu este doar persoana
care propune continuturi, da sarcini, cere conduite.....
El stimuleaza si intretine curiozitatea copiilor pentru lucruri noi, le
modeleaza comportamentele sociale,, le intareste increderea in fortele proprii, ii
ajuta sa-si desavarseasca identitatea.
Din aceste motive, profesorul trebuie sa aibe calitati si competente
necesare centrarii , cu precadere, pe asteptarile, trebuintele si interesele elevilor.
Iata de ce ,Rene Hubert (1965) considera ca principala calitate a
profesorului este vocatia pedagogica, exprimata prin ,, a te simti chemat, ales
pentru aceasta sarcina si apt pentru a o indeplini » Trei elemente ii sunt
caracteristice vocatiei pedagogice : iubirea pedagogica, credinta in valorile
sociale si culturale, constiinta responsabilitatii fata de copil ( fata de patrie,,
intreaga umanitate ).
M.A.Bloch(1968 ) apreciaza faptul ca ,, arta pedagogica, ce este inainte
de toate arta de a te pune la dispozitia copiilor, de a simpatiza cu ei, de a le
intelege universul, de a le sesiza interesele care ii anima, se intemeiaza in mare
masura pe un dar, vocatia pedagogica «
2.Rolul profesorului in scoala si societate
In literatura de specialitate se apreciaza ca profesiunea didactica nu se
poate restrange doar la cea de simpla sursa de cunostinte.Rolul conducator al

13
profesorului in activitatea didactica, ramane insa una din coordonatele de baza
ale misiunii sale.
Anita E. Wolfolk, mentioneaza urmatoarele functii ale profesiunii didactice :
- luarea deciziilor privitoare la ceea ce se intampla in procesul de invatamant;
- declansarea si intretinerea interesului elevilor, curiozitatii si dorintei lor pentru
activitatea de invatare ;
- conducerea grupului de elevi ;
- indruma persuasivelevii, ii sfatuieste si observa comportamentul acestora ;
- reprezinta un model pozitiv de personalitate si comportament pentru elevii sai ;
- intelege, reflecteaza asupra intamplarilor din clasa, studiaza fenomenele
psihopedagogice cu care se confrunta.
Asumandu-si o multitudine de roluri, profesorului trebuie sa constientizeze
ca exercitarea lor depinda de personalitatea pe care si-o modeleaza. In acest
sens, un rol deosebit in exercitarea acestei profesiuni il `au anumite
componente ale personalitatii : cultura profesionala, calitatile atutudinale si cele
aptitudinale.
3.Cultura profesorului este rezultatul educatiei si a pregatirii sale :
cultura generala si filosofica, cultura de specialitate si cultura psihopedagogica.
Datorita diversitatiii sarcinilor din scoala si societate, se impune ca prima
coordonata a pregatirii sale un orizont cultural larg, din domenii diferite ale
stiintei, tehnicii, culturii, completat de o baza filosofica, care sa asigure viziunea
de ansamblu asupra lumii si devenirii ei.Componenta filosofica determina
intelegerea sensului si destinului omului in univers.
Formati constiinte libere :,, Nu e de ajuns a le indopa memoria cu
sfaturi de buna purtare, care nu au nici o legatura.Noi nu am facut nimic daca
aceste sfaturi nu sunt primite de inteligenta lor,daca nu inflacareaza inima lor,
daca nu devin regula obisnuita a vointei lor... «
Atitudinile pedagogice reflecta ,, cel mai adecvat forma primara in care
experienta trecuta a individului este concentrata, pastrata si organizata pentru
ca el sa se poataincadra intr-o noua situatie « (T.M.Newcomb,1966 )
Din gama atitudinilor mai semnificative pot sa fie mentionate :
- umanismul
- Calitatile atitudinale de natura caracterial- morala :obiectivitatea,
principialitatea,cinstea, curajul, demnitatea, corectitudinea, modestia, fermitatea,
rabdarea, optimismul, stapanirea de sine )
- constiinta responsabilitatii si a misiunii sale- Hubert considera ca :
,, A fi constient de aceasta misiune si a te darui total si dezinteresat
pentru infaptuirea ei inseamna implicit a fi un adevarat patriot.Constiinta
responsabilitatii si a misiunii nu pot fi concepute in afara adeziunii si
atasamentului fata de valorile culturale, nationale si universale, create de-a
lungul veacurilor «
Din perspectiva contributiei la proiectarea si dezvoltarea de curriculum,
profesorul are mai multe roluri.Hoyle descrie caracteristicile functiei didactice,
introducand conceptele de profesionalism restrictiv si profesionalism extins.

Profesionalism restrictiv Profesionalism extins


-nivel inalt de competenta la clasa -isi analizeaza activitatea in contextul
larg al acolii, al comunitatii, societatii
-centrat pe elev, interesat de - participa la forme diversificate de
dezvoltarea lui perfectionare in afara scolii,profitand
de fiecare posibilitate de a se informa

14
si de a schimba experienta
-un grad inalt de abilitare in munca cu -este preocupat de legatura dintre
elevii(comunicare cognitiva, sfectiva, teorie si practica
relatie sociala )
-evalueaza performantele in functie de -este consecvent in aderarea la
propria sa perceptie despre anumite teorii privind managementul
schimbarea in comportamentul elevilor curriculum-ului
in achizitiile lor
-participa la forme scurte de
perfectionare de natura practica.

Hoyle sugereaza trei posibile cai de actiune a profesorului in schimbarea


curriculara :
- poate fi independent un inovator in munca sa la clasa ;
- poate actiona ca un ,, campion al inovatiei « printe colegi ;
- poate fi un factor activ al imlementarii unor inovatii produse de altii.
Dupa Stenhouse, cele trei caracteristici ale profesorului implicat in
schimbarea curriculare sunt :
- autoevaluarea permanenta ca baza a propriei dezvoltari ;
- deprinderea si dorinta de a-si studia propriul comportament didactic ;
- preocuparea de a introduce in practica idei noi si de a evalua eficienta.
Noile cerinte referitoare la activitatea profesorilor ( E.Grue, M. Garant
)apartin cu prioritatea domeniului managerial, asa cum sunt evidentiate de
tintele prioritare ale programelor de formare :
1.Abilitatea de a defini scopuri si de a le realiza in cooperare si
parteneriat ;
2. Abilitatea de a munci in echipa ;
3. Abilitatea de a gandi organizational, institutional si in termeni
financiari ;
4. Vointa de a-si asuma responsabilitati si initiative ;
5. Increderea in dezvoltarea profesionala si personala ;
6. Disponibilitatea de a impartasi grijile si problemele personale ale
colegillor si ale educabililor ;
7. Competentele comunicationale, autenticitatea si empatia ;
8. Abilitatea de a depasi frustrarile non-productie, rezistenta la schimbare
si blocajele ;
9.deschiderea la pluralism si multicentrism ;
10. capacitatea de a se orienta in domenii socio-culturale diverse ;
11. Abilitatea de a actiona diferentiat, in functie de publicul si situatia
concreta.
Rolul profesorului poate sa fie analizat si din perspectiva relatiei
profesor – elev.Avand in vedere valorile societatii contemporane( libertate,
responsabilitate, toleranta,cooperare )se impune o noua abordare a relatiei
profesor-elev :
- asumarea de catre profesor si elevi, a unei responsabilitati morale
comune in cadrul relatiei educationale, conducand la angajarea afectiva si
efectiva in procesul educational ;
- recunoasterea reciproca a ,, dreptului de a fi altfel « si valorizarea
fiecarei fiinte umane in parte, indiferent de cat si de cum este diferita ;
- increderea in posibilitatile fiecarei fiinte umane de a progresa ;

15
- recunoasterea faptului ca toti elevii si profesorii sunt parteneri sociali cu
functii complementare, dar cu responsabilitate comuna ;
- considerarea scolii ca mediu de constructie culturala ;
- renuntarea la principiul ,, caii optime unice « si constientizarea faptului
ca majoritatea problemelor sociale si umane au mai multe solutii echi-finale si
echi-valente.
- promovarea autenticitatii si sinceritatii- a fi tu insuti este mai important
decat a avea dreptate.
4..Efectul Pygmalion
Avand la baza ideea potrivit careia in procesul de invatamant asteptarile
profesorului produc efecte asupra comportamentelor si performantelor elevilor,
au fost analizate o serie de concepte de psihologie sociala, pentru a evidentia
dinamicile psihosociale ce se dezvolta in relatia dintre profesor si elev.
Continuati a va cultiva !....
,,Putin importa ce studii preferati, principalul este ca sufletul vostru sa fie
alimentat.Inaintea clasei sa aveti mintea in activitate, daca voiti sa va faceti
datoria in timpul clasei. «
Asociind numele lui Pygmalion cu studiul asteptarilor si efectelor produse,
cercetatorii din domeniul educatiei au evidentiat urmatoarele aspecte :
-Rosenthal.R si Jacobs L. (1968 )- introduc notiunea de Pygmalion pentru
a desemna ca asteptarile profesorului pot fi predictii care se autoimplinesc ;
-Merton (1948 )- abordeaza ,, autorealizarea profetiilor « sau ,, predictia
creatoare « :,, la inceput este o perceptie falsa ce provoaca la persoana in cauza
un comportament nou, care pana la urma ajunge sa valideze falsa perceptie
initiala «
- intr-un studiu realizat ulterior, Rosenthal(1973) si Dafinoiu (1996 ) indica
4 categorii de factori care mediaza confirmarea asteptarilor profesorului :
1.Climatul- profesorii se comporta intr-o maniera calda, binevoitoare,
apropiata fata de elevi, in timp ce ceilalti sunt in general reci;
2.Feed-back-ul- profesorul ii lauda si ii incurajeaza mai mult pe elevii fata
de care are expectante inalte, le ofera feed-back-ri frecvente, in timp ce fata de
ceilalti se manifesta critic ;
3.Input-ul- profesorul explica mai mult , insista asupra clarificarii unor
probleme mai dificile atunci cand este vorba de elvii fata de care are asteptari
mari, in timp ce fata de ceilalti are tendinta de a fi superficial ;
4.Output-ul- Elevii fata de care profesorul are asteptari inalte sunt solicitati
mai mult, li se ofera ocazii mai multe de a raspunde, in timp ce elevii solicitati
mai putin, au contacte limitate cu profesorul.
De aici rezulta si rolul semnificativ al profesorului i modelarea participarii
elevilor si obtinerea performantelor.
Studierea acestui aspect a ridicat multe polemici si semne de
intrebare.Cercetari ulterioare au incercat sa determine factorii ce pot sa
influenteze formarea expectantelor si, implicit, judecata si luarea unei
decizii.Caverni si Noizet (1978) sunt cei care au identificat factorii ce pot crea
asteptari inalte sau scazute din partea profesorului :
- Cunoasterea performantelor anterioare ale elevilor ;
- Informatiile referitoare la statutul scolar al elevilor;
- situatia social- economica a elevilor;
- originea etnica a elevilor.
Ideea evidentiata de Noizet si Caverni este ca informatiile prealabile
favorizeaza elaborarea unor reprezentari, care la randul lor, vor determina

16
expectante, iar acestea din urma se vor regasi in atitudinea fata de elev si in
selectarea indiciilor de evaluare a acestuia.

IV.PORTRETUL PROFESORULUI IDEAL


Exista numeroase aprecieri referitoare la calitatile impuse sau dorite a
reflecta dimensiunea profesiunii didactice.Am ales din literatura de specialitate
modelul propus de Ion si Mirela Albulescu avand ca generic :
,, Comandamentele profesorului ideal «

1. Cauta sa comunici clar.


2. Cauta sa fii cat mai placut si sa trezesti mereu curiozitatea.
3. Incearca sa-ti asculti cu adevarat elevii.
4. Respecta spiritul obiectivelor disciplinei pe care o predai.
5. Actualizeaza-ti permanent cunostintele.
6. Selecteaza esentialul si expune intr-un mod placut.
7. Utilizeaza motivatia ca parghie fundamentala a formarii elevilor.
8. Evalueaza gradual si fixeaza obiectivele eficient.
9. Respecta regulile deontologiei rofesionale.
10. Autoevalueaza-te permanent si imbunatateste-ti stilul prin
raportarea la elevi.( ,, Predarea si invatarea disciplinelor socio-
umane »,Polirom,2000,p.79 )

2.Aptitudini, deprinderi si capacitati ale profesorilor- chestionar


Pentru a evidentia aptitudinile, deprinderile si calitatile profesorului din
perspectiva elevilor am utilizat metoda chestionarului pe un esantion de 30
elevi din ciclul gimnazial la Scoala ,,Grigore Antipa « din Tulcea.
Elevii au fost impartiti in doua grupe : 11-12 ani, respectiv 14-15 ani.
Elevii au avut ca sarcina sa identifice :
- calitatile profesorilor pe care le doresc manifestate permanent ;
- calitati ale profesorilor manifestate ocazional ;
- calitati ale profesorilor care nu sunt obligatorii ;
- sa intocmeasca un TOP al calitatilor dorite ( Top 5 ) ;
- sa intocmeasca un top al aspectelor legate de comportamentul
profesorilor care ii dezavantajeaza pe elevi ( Potop 3 ).
Modelul chestionarului si chestionarele completate de elevi sunt anexate
lucrarii prezente.
Interpretarea rezultatelor

Elevii din clasa a Va ( 12 ani ) considera in Topul preferintelor lor ( Top 5 )


urmatoarele aptitudini si calitati ale profesorilor :

Clasamentul Ponderea (% ) Aptitudini, deprinderi, calitati ale


in top profesorului
I 46,66 Calmitate si rabdare
I 46,66 Dragostea fata de copii
II 40 Tonusul pozitiv
III 26,66 Capacitatea de a lua rapid decizii corecte
III 26,66 Loialitatea profesionala
III 26,66 Aptitudini pentru calcul
IV 20 Creativitatea
IV 20 Atentia la detalii

17
IV 20 Capacitatea de bun evaluator
V 13,33 Spiritul de observatie
V 13,33 Calitatea de lider
V 13,33 Calitatea de bun sfatuitor

Elevii din clasa a VII ( 14 ani ) au formulat urmatoarele aprecieri


referitoare la Topul celor 5 calitati ale profesorului ideal :

Clasamentul Ponderea Aptitudini, deprinderi,calitatile personale ale


in top (%) profesorului
I 81,50 Calmitatea si rabdarea
II 68,75 Dragostea pentru copii
III 56,25 Aptitudini de a invata pe altii
IV 50 Tonusul pozitiv
V 43,75 Stapanirea de sine

Interesant este ca anumite calitati ale profesorilor, care nu intra in acest


Top, au o pondere semnificativa pentru elevi ;
- 37,50% din elevi apreciaza creativitatea profesorilor ;
- 18,75 % din elevi admira capacitatea profesorilor de a lua decizii
corecte in timp scurt si spiritul de competitie al acestora;
-12,50% din elevi apreciaza loialitatea profesorilor, initiativa si
calitatea de bun desenator ;
-ceea ce , insa, nu surprinde, tinand cont de varsta elevilor chestionati
este aprecierea spiritului de aventura, pe care ar trebui sa si-l asume profesorii
in anumite situatii ( 37,50 % )

Analiza aspectelor care ii dezavantajeaza pe elevi, in relatia cu profesorii(


Potop 3) evidentiaza urmatoarele rezultate :
Pentru elevii din clasa a Va se disting anumite manifestari pe care nu le
aproba :
- evaluarea incorecta din partea unor profesori ;
- tonul ridicat in mod nejustificat ;
- starea de indispozitie manifestatata de unii profesori in timpul
orei.
( alte manifestari nefavorabile : trecerea brusca de la un subiect la altul,
intarzierea la ore, luarea unor decizii pripite, incorecte, nerespectarea
programului scolar- cand elevii sunt tinuti dupa ore, deoarece profesorul nu se
incadreaza in timp )

Elevii din clasa a VII a (14 ani ) considera urmatoarele manifestari ale
profesorilor in,, Potopul insusirilor « profesorilor :

18
- tonul ridicat, uneori agresivitatea verbala si fizica ;
- conversatia la telefon in timpul orei ;
- incorectitudinea manifestatata la evaluare ;
( alte manifestari nefavorabile : nerespectarea programului scolar, lipsa
de loialitate profesionala- cei care isi fac doar o datorie prin actul de predare,
fara sa se implice afectiv si efectiv in educatie, indrumare-, discriminarea
elevilor,devierea de la subiectul lectiei in mod repetat,,,cicaleala », pierderea
calmului )

Bilantul raspunsurilor date de elevii din clasa a VIIa, referitor la


aptitudinile si capacitatile profesorilor, pe care le doresc manifestate
permanent este reprezentat in tabelul de mai jos.

Clasament -top Aptitudine, capacitate Pondere


I Bun vorbitor public 100 %
II Stapanire de sine 93,75 %
Bun sfatuitor 93,75%
Bun evaluator 93,75%
III Calmitate si rabdare 87,50%
Cu dragoste pentru copii 87,50%
IV Aptitudinea de a invata 81,25%
pe altul
Creativitatea 81,25%
V Loialitate profesionala 75%
VI Tonus pozitiv 68,75%
Initiativa 68,75%
Aptitudini pentru calcul 68,75%
VII Peseverenta 62,50%
VIII Spirit de observatie 56,25%
IX Capacitate de a lua 50%
decizii corecte
Bun excutant 50%
X Calitati de lider 43,75%
Bun desenator 43,75%
Spirit de competitie 43,75%
Spirit de aventura 43,75%
XI Aptitudini tehnice 37,50%
Simt practic 37,50%
Capacitate de sinteza 37,50%
XII Atent la detalii 31,25%
Econom 31,25%

19
Surpinzator este modul in care elevii din clasa a VII a apreciaza
aptitudinile si capacitatile profesorilor, care se pot manifesta ocazional :
- 68,75% - atentia la detalii ;
- 62,50% - simtul pratic si calitatile de lider ;
-56,25%- spiritul de economie ;
- 50%- spiritul de observatie, capacitatea de sinteza si spiritul de aventura ;
- 43,75%- calitatea de bun desenator,simtul estetic si spiritul de competitie.
La varsta adolescentei initiale ( 14 ani ) copiilor nu le place sa fie
controlati indeaproape ; de asemenea, nu apreciaza corect calitatea de lider,
considerand ca un lider le ingradeste libertatile.Acest fapt este determinat nu
numai de nivelul varstei, cat mai ales de lipsa unei educatii pentru competitie,
dezvoltarea personalitatii din perspectiva estetica, practica si nu in ultimul rand
cultivarea tehnicilor de invatare activa.Consider ca si mediul familial este este
responsabil de lipsa interesului si a motivatiei pentru valorificarea inteligentelor
multiple ale copiilor si orientarea lor in devenirea personala si profesionala.
.Cum aptitudinile si capacitatile alese de elevi cu ponderea cea mai
mare sunt tocmai cele care nu mai corespund profilul profesional
corespunzator cerintelor actuale, ele fiind mai degraba calitati ale
profesorului din trecut, se impune o schimbare in abordarea educationala
a acestor elevi si a parintilor lor.
Elevii din clasa a Va considera urmatoarele ca capacitati si aptitudini ale
profesorului trebuie sa se manifeste permanent

Clasament- Top Aptitudine, capacitate Pondere


I Buna stapanire de sine 100%
Loialitatea profesionala 100%
Calmitate si rabdare 100%
Bun sfatuitor 100%
II Calitati de lider 93,33%
III Bun vorbitor public 86,6%
Cu dragoste pentru copii 86,66%
Spirit de observatie 86,66%
Capacitate de a lua 86,66%
decizii corecte
Simt practic 86,66%
Aptitudini pentru calcul 86,66%
Tonus pozitiv 86,66%
IV Atentia la detalii 80%
Spiritul de competitie 80%
V Creativitatea 73,33%
Initiativa 73,33%
Bun desenator 73,33%
Aptitudini pentru a invata 73,33%
pe altul
Bun executant 73,33%
Capacitate de sinteza 73,33%
VI Simtul estetic 66,66%
VII Aptitudini tehnice 60%
VIII Perseverenta 53,33%
IX Spiritul de aventura 40%

20
Desi mai mici ca varsta, comparativ cu cei din clasa a VII a, copiii de 12
ani au identificat mai corect aptitudinile profesorului ideal.Acesti copii sunt din
clasa a carei diriginta sunt chiar eu.Activitatile desfasurate impreuna si
colaborarea cu parintii si colectivul de profesori si-au pus amprenta pe modul de
apreciere obiectiva si pertinenta realitatii educationale.
Diversificarea strategiilor de invatare, implicarea chiar de la varsta
frageda in parteneriate cu diverse institutii la nivel national si local vor conduce ,
cu siguranta, la conturarea profilului personalitatii acestor elevi ; dispusi la
colaborare si competitie, stiu sa lucreze in echipa, apreciaza eficacitatea si
doresc performanta.
Iata cum califica elevii din clasa a Va capacitatile si aptitudinile
profesorilor, care se pot manifesta ocazional :
- 60%- spiritul de aventura :
- 53,33%- spiritul de economie ;
- 46,66 % -aptitudinile tehnice ;
- Capacitatea de sinteza, simtul estetic- 26,66%
De mentionat faptul ca spiritul de aventura este raportat la ineditul unor
situatii educationale cu care sunt, de altfel, familiarizati.Le plac lectiile si
activitatile desfasurate intr-un cadru inedit, utilizand strategii care sa-i implice
efectiv in actul invatarii sau evaluarii.Multe din lectiile noastre sunt adevarate
calatorii sau expeditii, in care fiecare copil are un rol bine stabilit si asumat.
Aptitudinile tehnice sunt considerate importante : elevii prefera profesorii
care utilizeaza la ore frecvent calculatorul si ii invata sa exploreze intr-un mod
activ si personalizat universul disciplinelor scolare.

V.IN LOC DE CONCLUZII


Ganduri exprimate de cativa studenti :

,, Un bun profesor trebuie sa aiba calitatile unui : animator, evaluator, moderator,


observator,organizator.
Pentru aceasta ele trebue sa aiba spirit de : analiza, observatie,initiativa,
sinteza, empatie.
Si sa fie : comunicativ, conciliant, disponibil, ferm, just, motivat,
responsabil, tolerant, coerent, competent, informat, deschis, model, riguros,
creativ. » ( Bogdana Dumitras- student FEAA, anul II )

,,Un adevarat cadru didactic, pe langa faptul ca trebuie sa aiba talent de predare
si de prezentare a unor probleme , trebuie sa dea dovada de corectitudine
ireprosabila prin atitudinea sa , dar in primul rand in relatia cu eevii. In plus, un
profesor trebuie sa fie si un om de cultura care sa transmita elevilor cunostinte si
din alte domenii.Un profesor caruia i-au trecut prin mana peste 40 de generatii
de elvi, care inca isi iubeste meseria, caruia i-a placut sa imparta si cu ceilalti
cunostintele sale, aprecia : sa-i inveti pe copii ca totul este posibil, trebuie
doar sa crezi si vei ajunge acolo unde ti-ai propus, chiar daca drumul e
plin de spini ; ,, spiniii « iti vor deveni aliati daca stii cum sa nu cazi in
capcana lor ! »(Ionela Zachiteanu- student Geografie,anul III )

21
22