Sunteți pe pagina 1din 6

Sistemul de probe

A. Măsurători somatice
1. Înălţimea a fost măsurată între planul de sprijin (podeaua) şi cel mai
înalt punct al corpului, subiectul (desculţ) în stând cu spatele la perete, pe care a
fost marcată pe verticală (din cm în cm), înălţimea.
2. Greutatea s-a măsurat cu cântarul, subiecţii fiind desculţi şi în
echipament sumar.
B. Testări motrice
1. Alergare de rezistenţă pe distanţa de 800m (băieţii) şi 600m (fetele). S-
a executat pe teren plat pe distanţele corespunzătoare. S-a înregistrat timpul
realizat în minute şi secunde.
2. Sărituri peste banca de gimnastică. Din stând lateral faţă de bancă,
sărituri cu desprindere de pe ambele picioare dintr-o parte în alta a băncii. Se
înregistrează numărul maxim de sărituri.
3. Extensii de trunchi din culcat facial cu mâinile la ceafă. Din culcat
facial cu braţele întinse în prelungirea corpului ţinând un baston apucat de
capete, picioarele fixate pe sol; ridicarea şi extensia trupului cu capul şi braţele
peste nivelul băncii de gimnastică. Se înregistrează numărul maxim de repetări.
4. Ridicări ale trunchiului din culcat dorsal cu mâinile la ceafă. Din
culcat dorsal cu palmele la ceafă, genunchii îndoiţi la 90’, tălpile fixate la sol. La
semnal, executantul ridică trunchiul atingând genunchii cu coatele, revenind în
poziţie iniţială; se înregistrează numărul maxim de repetări.
5. Tracţiuni pe banca de gimnastică. Din culcat facial pe banca de
gimnastică, cu bazinul la capătul aparatului, braţele întinse în prelungirea
corpului, palmele apucând marginea băncii, tracţiuni succesive, simultan cu
ambele braţe, corpul alunecând pe bancă. Se înregistrează numărul maxim de
parcurgeri de bancă.
Notă: probele (2), (3), (4) şi (5) se execută în timp nelimitat.
B. Testări funcţionale:
1. Capacitatea vitală s-a măsurat cu spirometrul, subiectul în echipament,
în poziţie şezând, după un repaus de 5 minute. Subiectul se conectează la aparat
prin aplicarea pensei nazale. Apoi inspiră aer atmosferic şi îl expiră în aparat
prin intermediul tubului prevăzut cu o piesă bucală. Se măsoară volumul de aer
expirat.
2. Testul Rutfier s-a înregistrat prin măsurarea pulsului în trei momente
diferite:
P1 – pulsul în repaus, înainte de efort, luat pe 15 secunde;
P2 – pulsul înregistrat după efectuarea a 30 de genuflexiuni, înregistrat pe
15 secunde, în secundele imediat următoare încetării efortului;
P3 – pulsul înregistrat după 30 secunde, de la înregistrarea lui P 2 tot pe 15
secunde.
Se aplică formula: (P1 + P2 + P3) – 200
10
Pentru interpretarea lor se utilizează următoarea scală:
- valori sub 0 = capacitatea de efort execepţională;
1
- valori între 0 – 5 = capacitate de efort foarte bună;
- valori între 5 – 10 = capacitate de efort bună;
- valori între 10 15 = capacitate de efort slabă;
- valori peste 15 = capacitate incomparabilă cu efortul.

3.4. Metode şi tehnici de cercetare


Metoda studiului literaturii de specialitate. Studiul literaturii de
specialitate nu a fost doar o simplă lectură a lucrărilor domeniului, ea a
reprezentat un tip logic de cercetare care trebuia să conducă spre validarea
concluziilor şi emiterea de ipoteze care pot să revizuiască o teorie sau un
concept evidenţiat anterior.
Utilizarea literaturii ştiinţifice de specialitate şi interdisciplinară a cerut,
din partea mea, cunoaşterea diferitelor tehnici de informatizare prin care să
identific şi să utilizez cele mai oportune informaţii pentru problema aflată în
studiu.
Informaţiile culese din literatura ştiintifică de specialitate au putut fi
centralizate, stocate în două categorii:
1. informaţii directe rezultate din activitatea realizată;
2. informaţii indirecte, care au reprezentat documentele oficiale ce au
stat la baza activităţii.
Studierea bibliografiei ştiinţifice de specialitate s-a efectuat ritmic şi
continuu, atât în etapa premergătoare, ca suport pentru o direcţie şi discuţie
reală a cercetării, dar şi atunci când a trebuit să se analizeze baza de date culese,
în vederea emiterii ipotezelor de lucru şi formularea ulterioară a concluziilor
cercetării.
Înregistrarea corectă a informaţiilor a trebuit să fie în concordanţă cu
semnificaţia titlurilor, adică a respectat normele metodologice de citare
bibliografică pentru: 1. fişierul bibliografic; 2. fişele de lectură; 3. citarea de
lucrări şi autori în subsolul lucrării; 4. citarea de autori în cuprinsul lucrării; 5.
redactarea concluziilor finale ale bibliografiei.
Alte modalităţi de înregistrare a ideilor şi impresiilor personale de
lecturare, au fost următoarele: observaţia personală asupra unei idei din text;
identificarea ideii principale a textului; nominalizarea, prin înregistrare, a
materialului faptic ce reieşea dintr-o eventuală cercetare; denumirea şi
identificarea problemei ce urma a fi rezolvată şi trimiterea la lucrarea pe care o
trata; evidenţierea citatelor ce puteau întări, aproba şi argumenta o idee a
studiului care putea clarifica o altă problemă; scoaterea în evidenţă a unei viziuni
şi orientări proprii în elucidarea problemei luată în studiu.
Observaţia pedagogică. Am ţinut cont de condiţiile unei bune observaţii:
stabilirea obiectivelor, pregătirea personală, derularea observaţiei în condiţii
reale, pregătirea instrumentelor observaţiei, etc.
În cazul nostru observaţia a fost vizuală, dar a avut un caracter ştiinţific
(intenţionat) şi s-a derulat în mod direct. S-au observat: diferite situaţii
educaţionale şi de problematizare motrică, reacţiile subiecţilor la diferiţi stimuli,
frecvenţa la lecţii, comportamentul subiecţilor în timpul lecţiilor, s-a urmărit, de
2
asemenea, modul cum au reacţionat, în diverse situaţii, progresele pe planul
dezvoltării rezistenţei, etc.
Investigaţia experimentală. Valoarea deosebită a experimentului a fost
dată de funcţia acestuia de verificare a ipotezelor. În legatură cu funcţia de
verificare a ipotezelor cauzale, rezultatele experimentului s-au prezentat direct ca
fapte ştiinţifice. Pentru a-şi îndeplini funcţiile cognitive, experimentul s-a
fundamentat pe teorie, iar la randul ei teoria pe experiment (raporturile au fost
bilaterale).
Investigaţia experimentală, în cazul nostru, a păstrat observaţia ca o
condiţie esenţială, un izvor al ipotezelor şi predicţiilor, sau o sursă a
informaţiilor ce provin din provocarea deliberată a faptelor şi s-a desfăşurat în
condiţii naturale (experiment pedagogic), care s-a bazat pe condiţiile unei
observaţii dirijate, aşa cum se întâmplă în studiul unor fenomene educaţionale.
S-a încadrat în aria experimentelor de durată (un an şcolar-competiţional).
Organizarea experimentului a presupus selecţionarea subiecţilor şi
alcătuirea grupelor, operaţii de mare însemnătate, cărora li s-a acordat o mare
importanţă şi atenţie, ca şi formularii ipotezelor, scopului, obiectivelor şi
sarcinilor cercetării. A fost stabilit un grup experimental şi unul de control.
Metoda statistico-matematică (interpretarea datelor experimentului)
Ţinând cont de faptul că aplicarea variabilelor independente în
experiment, trebuie să conducă la înregistrarea unor valori ale variabilelor
dependente, exprimate în date cantitative şi calitative, prima operaţie importantă
şi specifică experimentului a fost testarea ipotezelor de cercetare (de lucru), care
s-a efectuat astfel:
a) datele recoltate s-au ordonat în tabele centralizatoare;
b) a fost efectuată prelucrarea statistică de bază, prin stabilirea tendinţei
centrale şi a variabilităţii estimărilor rezultatelor, în grupele experimentală şi de
control;
Metoda grafică a fost folosită pentru vizualizare şi a respectat sistemul de
reguli ce erau stabilite pentru a vizualiza şi prezenta mai sugestiv cifrele, datele
sau indicatorii calculaţi. În acest fel datele recoltate au putut oferi sugestii în
interpretare mai ales în ceea ce priveşte comparaţiile şi analizele procentuale.

3
2.5. Programarea şi planificarea activităţii

4
ANUL ŞCOLAR 2011-2012
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 41
„SFÂNTUL GRIGORE TEOLOGUL”
GALAŢI
EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
CLASA a VII-a –
SEMESTRUL I
NR. ORE SĂPTĂMÂNAL:
2

SE SEMESTRUL I
M.
LU
UNITĂŢI N SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
DE A
ÎNVĂŢA SĂ
12- 19- 26- 10- 17- 24- 14- 21- 12- 19-
RE PT 3-7 31-4 7-11 28-2 5-9
16 23 30 14 21 28 18 25 16 23
.
LE
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3
CŢ 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
.
VITEZA ∆ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ X
ÎNDEMÂN
AREA
▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬
COORDON
AREA
C.M.

FORŢA ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ X
REZISTEN R R R R R R R R R R R R
ŢA
COMBINA
TE
DEPR. ŞI PRIC. MOTRICE

ATLETISM

ALER
GARE
DE
VITEZ
Ă
ALER
G.
REZIS ▬ ▬ ▬ ▬
TENŢ
Ă
ARUN
CARE
A
MINGI
I
DE
OINĂ
SĂRIT ∆
URA
ÎN ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ X
LUNGI
ME
GIM.

ACRO
BATIC
Ă ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬

SĂRIT
▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬ ▬
URI
J HAND
O BAL
C (FETE)
FOTB
AL
(BĂIE
ŢI)
EVALUARE X X X