ROLURI MANAGERIALE ALE PROFESORILOR îN ŞCOALĂ

Şcoala Gimnazială nr 1 Braşov

Prof. Palcău Otilia

Invatamantul, ca domeniu prioritar al vietii sociale, ca ,,intreprindere” de lunga

durata, de care depinde formarea celui mai important factor al natiunii-omul pregatit prin
studii, forta de munca si specialistii-nu poate si nici nu trebuie sa-si permita sa aiba
esecuri. In acest sens, el are nevoie de o conducere competenta si eficienta. Conducerea
competenta si eficienta a invatamantului, atat la nivelul sistemului, cat si al institutiei de
invatamant necesita fundamentarea ei stiintifica. La baza acestei fundamentari sta stiinta
conducerii invatamantului sau managementului educational.
Pentru a asigura invatamantului un randament si o performanta ridicate sunt
necesare cunoasterea si aplicarea stiintei managementului educational. Functia de
conducator (manager)al invatamantului este o profesie si, ca oricare profesie, trebuie
invatata. Pentru conducerea cu rezultate optime a invatamantului, orice
conducator(manager)din invatamant trebuie sa cunoasca principiile, nivelurile si functiile
stiintei managementului educational, in stransa legatura cu folosirea unui instrument
metodologic si practic modern, bazat pe informatica, pe limbajele de programare, pe
utilizarea de retele de calculatoare personale, pe o moderna baza logistica.
Principiile managementului educational
Printre principiile care orienteaza si fundamenteaza managementul educational
mentionam:
 Conducerea democratica;
 Imbinarea conducerii si raspunderii unice(unipersonale)cu conducerea si
raspunderea colectiva;
 Promovarea cadrelor de conducere pe baza de competente;
 Operativitatea
 Deontologia conducerii;
 Managementul participativ(de implicare activa);
 Motivatia factorilor implicati ;
 Eficienta activitatii.
Nivelurile de conducere a invatamantului
Invatamantul romanesc cunoaste trei niveluri de conducere:
1. conducere la nivelul unitatilor de invatamant;
2. nivelul intermediar de conducere(reprezentat de inspectoratela scolare
judetene);
3. nivelul central de conducere(reprezentat de M.E.C.).
 Fiecare unitate de invatamant alege un organ de conducere, cu reprezentanti din
randul cadrelor didactice-asa cum sunt consiliile profesorale si de administratie-in
scoli.Ca presedinti ai organelor colective de conducere in consilii de administratie si
profesorale in scoli sunt directorii.
Functiile conducerii invatamantului
Conducerea stiintifica a invatamantului se realizeaza prin urmatoarele functii:
 planificarea-programarea(previziunea);
 organizarea-coordonarea;
 indrumarea-antrenarea;
 controlul-evaluarea;
 decizia.

La nivelul unitatii scolare structura organizatorica cuprinde

-director,director-adjuct;
-corpul didactic structurat pe catedre si comisii;
-serviciul de contabilitate;
-serviciul administrativ-gospodaresc.
In cadrul fiecaruia dintre aceste trei nivele ierarhice functioneaza compartimente
de DECIZIE si compartimente de EXECUTIE.
Consider ca fiecare dintre nivele ierarhice mentionate,penru a asigura o
functionalitate reala sistemului de invatamant trebuie sa dispuna de:
1. OBIECTIVE CLARE
-la nivel de sistem;
-la nivelul fiecaruia dintre paliere;
-la nivelul tuturor compartimentelor unui palier;
-la nivelul fiecarui loc de munca.
2. ATRIBUTII clare corelate cu aceste obiective, in primul rand pentru
compartimentul de decizie.
3. CONEXIUNI FLEXIBILE PE ORIZONTALA SI VERTICALA.
Prezint cateva puncte de sprijin pentru conturarea rolului unui director de unitate
scolara.
Un director de unitate scolara trebuie:
 Sa aiba o conceptie clara despre scoala;
 Sa aiba capacitatea de analiza si diagnoza a situatiei organizatiei la inceputul
fiecarui ciclu managerial;
 Sa aiba capacitatea de prognoza,planificare si programare a activitatii;
 Sa fie capabil sa-si recruteze si sa-si selectioneze personalul care intra in
sfera sa de competente pentru angajare;
 Sa fie capabil a-si construi o echipa eficienta de lucru;
 Sa fie capabil sa-si coordoneze,controleze si consilieze colaboratorii;
  Sa-si motiveze oamenii si sa faciliteze dezvoltarea profesionala a fiecarui
membru al echipei;
 Sa stabileasca relatii interpersonale eficiente;
 Sa poata rezolva eventuale conflicte;
 Sa fie informat la zi cu tot ceea ce este nou in legislatia scolara;
 Sa un bun organizator;
 Sa asigure circulatia optima a informatiei;
 Sa fie capabil sa administreze si sa imbogateasca baza materiala si fondurile
financiare ale unitatii;
 Sa fie deschis la nou si sa poata conduce introducerea noului;
 Sa cunoasca copilul, in general, si pe cei cu care lucreaza, in particular;
 Sa faca aprecieri obiective asupra muncii colaboratorilor(pentru aceasta
desfasurand un control eficient);
 Sa faca evaluarea lucida a activitatii din unitate la finele fiecarui ciclu
managerial, in baza unor evaluari partiale realizate periodic.
Dirigintele este managerul activitatii educationale.Aceasta calitate se subsumeaza
aceleia de manager al actului educational in ansamblul sau, care cuprinde si statutul-rolul
in calitate de manager al actului didactic.

In virtutea FUNCTIEI DE DIRIGINTE se contureaza o serie de expectatii:

I. Ale dirigintelui fata de:
 elevii sai:
-el asteapta sa fie respectat in calitatea pe care o are, pentru grija si
interesul manifestat;
-asteapta colaborare activa cu elevii in tot ceea ce intreprinde in plan
educativ(de la proiectie pana la finalizare);
-asteapta sa obtina din partea elevilor un feed-back pozitiv care sa faca
posibila realizarea pe treapte calitativ superioarea actului educativ.
 colegii sai profesori:
-asteapta sa colaboreze pentru bunul mers al vietii scolare a clasei la
care este diriginte;
-asteapta sa primeasca ajutor si sa i se primeasca sugestiile in ceea ce
priveste viata clasei;
-asteapta sa i se recunoasca meritele in urma efortului depus.
 managerii scolii:
-asteapta sa fie indrumat si sprijinit la nevoie;
-sa fie corect(obiectiv) evaluat in baza unui control corect instrumentat
si a unor criterii corecte si clare.
 familiile elevilor:
-asteapta sa i se recunoasca rolul in educare copiilor;
 -asteapta colaborare, actiune convergenta in planul educational.
 societate:
-asteapta recunoasterea importantei majore a calitatii de diriginte, alaturi de
aceea de cadru didactic ce preda o anume disciplina pentru formarea complexa a
tinerelor generatii.
II. Ale celor cu care interrelationeaza fata de DIRIGINTE:
 expectatii ale elevilor:
-acestia asteapta ca dirigintele sa fie un „adevarat” parinte si prieten
caruia sa i se poate adresa cu incredere si speranta;
-asteapta o evaluare corecta a ceea ce au bun si mai putin bun, o
evaluare nepartinitoare;
-asteapta sa sprijine realizarea unor relatii pozitive in interiorul clasei.
 expectatii ale colegilor:
-asteapta colaborare, intelegere,sprijin, respect reciproc.
 expectatii ale managerilor:
-asteapta ca dirigintele sa-si indeplineasca integral sarcinile astfel incat
clasa lui sa nu creeze probleme in colectivul scolii;
-asteapta sa contribuie activ la cresterea eficientei activitatii educative
la nivelul unitatii scolare.
 expectatii ale familiilor elevilor:
-asteapta sprijin si intelegere pentru proprii copii;
-sa isi aduca contributia pentru o evaluare corecta;
-sa fie corect si competent in plan educational.
 expectatii ale societatii:
-se asteapta ca dirigintele, prin dimensiunea complexa si importanta
muncii sale sa contribuie la dezvoltarea unor personalitati care sa
corespunda idealului educational.
Toate aceste expectatii incrucisate si modul in care se raspunde concret la ele au ca
rezultanta conturarea a ceea ce se cheama STATUTUL/ROLUL si ACTIUNEA IN ROL
A DIRIGINTELUI.

Bibliografie:
I Bontaş –Pedagogie ,Ed. All, Bucureşti, 1998.
C.Luca, P. Onu, Didactica specialităţii, Ed. Gh. Asachi, Iaşi, 2003