Citește "Cartea cu Apolodor"

1. La circ, în Târgul Moşilor, 5. Colegii  lui Apolodor Jelania lui Apolodor la Capul Nord
Pe gheaţa unui răcitor, S-au dus atunci la dirijor.
Trăia voios şi zâmbitor  8. „O, fraţii mei din Labrador,
Un piguin din Labrador Maestrul Domilasolfa, Adio vouă, tuturor!
Cu nume falnic şi sonor. În haina lui de catifea  Pesemne că mi-e dat să mor
I-a ascultat şi, gânditor, Aici la ţărmul mărilor...
- Cum se numea? – Apolodor. S-a aşezat  pe-o canapea Şi ce păcat! Eram tenor,
- Şi ce făcea? – Cânta la cor. Oftând – Sărmanul meu tenor Cântam frumos, cântam la cor,
Se poate prăpădi de dor! O, fraţii mei din Labrador,
Deci, nu era nici scamator,  Să plece , deci, spre Labrador... O, fraţii mei din Labrador
Nici acrobat, nici dansator;
Făcea şi el ce-i mai uşor: Şi a plecat Apolodor... De-acuma, apele, de vor,
Cânta la cor. (Era tenor.) Îmi vor aşterne un covor
6. La început a fost uşor: Peste nisipul de la fund
Grăsuţ, curat, atrăgător L-a dus spre nord l-a dus în zbor Legănător şi sclipitor,
În fracul lui strălucitor,  Un avion, un bimotor. La sânul lor să mă ascund,
Aşa era Apolodor... Şi stând picior peste picior Să dorm pe veci să dorm profund,
Cânta, cânta Apolodor O, fraţii mei din Labrador,
2. Dar într-o zi, Apolodor, Cânta cu glasu-i de tenor O, fraţii mei din Labrador!”
Spre deznădejdea tuturor, Plimbându-se din nor în nor...
A spus aşa: - Sunt foarte trist! 9. Stătea pe ţărm Apolodor
Îmi place viaţa de corist,  Dar între timp înflăcărându-l Posomorât şi gânditor...
Dar ce să fac? Mi-e dor, mi-e dor Ameţitorul peisaj Dar iată iată un vapor!
De fraţii mei din Labrador... Sări pe-o aripă cu gândul E pescadorul METEOR
O de-aş putea un ceas măcar Să dea dovadă de curaj. Cel mai de frunte pescador
Să stau cu ei pe un gheţar!... Din Baltica în Labrador.
Apoi cu paraşuta-n spate
Apoi a plâns Apolodor...
3. Când l-a văzut pisoiul Tiţ
Plângând cu hohot şi sughiţ
I-a spus: -  Prietene aş da
Mustaţa şi codiţa mea,,
Aş da o litră de caimac,
Aş da orice să te împac.
Zău, nu mai plânge! Te implor...
Dar el plângea: - Mi-e dor, mi-e dor
De fraţii mei din Labrador...
4. Şi-au încercat să-l mai împace
Ariciul dăruindu-i ace,
Şi ursul cu un pumn de mure
Atunci culese din pădure,
Şi iepurele Buză-Lată
Cu fruncte dulci şi cu salată
(Colegi de-ai lui Apolodor,
maeştri-cântăreţi la cor).
Dar el plângea: - Mi-e dor, mi-e dor
De fraţii mei din Labrador...
Se zbengui Apolodor
Când agăţându-se de roate,
Când stând călare pe motor.
Aşa, cu zboru-i acrobatic,
Ar fi ajuns în Labrador,
Dar l-a izbit un nor zănatic
Şi a căzut Apolodor...
7. La Capul Nord, la Capul Nord,
Adăpostit într-un fiord
Şedea pe ţărm Apolodor
Posomorât şi gânditor.
Şedea pe ţărm tăcut şi trist
Acest tenor acest corist,
Şedea cu paraşuta spartă,
Fără busolă fără hartă.
În larg vuia clocotitor,
Întreg potopul apelor
Şi se jelea Apolodor...
Sirena şuieră de zor:
- Heei! Cine eşti? – Un călător.
- Cum te numeşti? – Apolodor.
- Şi încotro? – Spre Labrador.
- De ce jeleşti? – Păi simt că mor
Uitat şi fără ajutor...
10. Şi i-au strigat atunci în cor,
Matrozii de pe METEOR:
„Noi te luăm, Apolodor
Că vasul nostru METEOR
E MARE ŞI ÎNCĂPĂTOR.
Ai drum ceva mai ocolit
Mergând cu noi spre răsărit,
Dar tot ajungi în Labrador.
Hai urcă-te pe pescador.. ”
Înveselit, Apolodor
Şi-a luat suindu-se pe bord,
Adio de la CAPUL NORD.