UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ-BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT INGINERIE
ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE
RURALA
SPECIALIZAREA-AGROTURISM

Grupa:8316
Mitrea Georgiana
 Așezare

Este situat pe valea superioară a Prahovei, la poalele munților Bucegi, la 60 km

NV de Ploiești si 136 km de București.

Vecini:
 nord- Predeal
 nord-est-Săcele
 sud-est-Valea Doftanei
 sud și vest-Bușteni

Istoric:
Întemeiată în anul 1830, localitatea Azuga a fost declarată oraș în 1948 și până în
anul 1881 s-a numit "Între prahove". 
Un document foarte vechi din anul 1815 menționează hanul Căciula Mare sau
Hanul Între Prahove, după cum spune tradiția, construit pe la jumătatea veacului al
XVIII-lea, la poalele Clăbucetului Taurului, în dreptul Școlii Generale de azi, în
apropierea locului unde se varsă pârâul Azuga în râul Prahova. Locul unde era
situat i-a conferit și numele, fiindcă, pe vremuri, ambele râuri au fost socotite
izvoare ale Prahovei.
Primul locuitor care s-a statornicit în Azuga a fost Gheorghe Zangor, care avea
aproximativ 500 de oi și și-a construit primul casa în jurul anul 1800.
 Dea lungul anului 1879 s-a construit Fabrica de sticlă, proprietatea d-lui S.
Grunfeld, situată între Văile Prahovița și Azuga, în fața liniei ferate. Fabrica avea
250 de lucrători. În 2002-2003 s-a transformat din oraș industrial în stațiune
turistică . La scurt timp, pârtia Șorica a fost omologată de Federația Internațională
de Schi. La Azuga, turiștii mai pot schia și pe pârtia Cazacu, care se află în
administrare privată.

PARTICULARITĂŢI  ALE  ORAŞULUI  AZUGA
 
Oraşul Azuga tranzitează o perioadă de profundă transformare din fost orăşel
industrial în staţiune turistică montană, cu mari posibilităţi pentru realizarea de investiţii
în domeniul turismului, serviciilor.
Valorificarea potenţialului turistic deosebit de generos al zonei, reprezintă singura
alternativă de redresare economico- socială a oraşului Azuga, ceea ce va duce la
integrarea staţiunii Azuga în reţeaua staţiunilor montane europene.
Dezvoltarea domeniului schiabil din zona Azuga, parte a programului naţional
“SCHI IN ROMANIA”, a cărui primă etapă cuprinde dezvoltarea domeniilor schiabile
din staţiunile montane de pe Valea Prahovei, investiţie începută,cu proiecte in derulare,
are drept scop mărirea capacităţilor pentru practicarea sporturilor de iarnă în
zonă.Actuala dotare nu mai satisface cerinţele turiştilor, mai ales în zilele de la sfârşitul
săptămânii sau în perioadele de vacanţă.
Pe lângă acestea, mărirea şi diversificarea posibilităţilor pentru practicarea
sporturilor de iarnă creează condiţii pentru creşterea numărului de competiţii cu caracter
naţional cât şi internaţional.
Perspectiva de dezvoltare a domeniului schiabil în partea nordică a staţiunii,
conform studiului de dezvoltare pe versanţii Clăbucetul Taurului- Pasul Schiorilor, va
duce la unirea cu domeniul schiabil al staţiunii Predeal, realizându-se astfel o reţea de
pârtii de schi şi de instalaţii de transport pe cablu,deosebit de atractive, care vor permite
valorificarea întregului potenţial al zonei în discuţie, pentru sporturile de iarnă ,
neexploatat în prezent.
Prin realizarea obiectivelor menţionate mai sus, staţiunea Azuga poate recupera
decalajul faţă de alte staţiuni de pe Valea Prahovei.
Toate acestea vor contribui la creşterea prosperităţii locuitorilor din zonă şi la
ocuparea forţei de muncă disponibilizate după închiderea fostelor fabrici din oraş.
De asemenea, activitatea turistică poate deveni în timp, prin investiţii susţinute,
mult mai complexă, incluzând: turism ecologic – cel mai apropiat de natură, care în
momentul de faţă nu are o strategie coerentă şi unitară; turism cultural istoric care
să pună în lumină tradiţiile vechi ale locuitorilor; „vânătoarea de imagini” ale unor
specii precum ursul,căprioara, cocoşul de munte,corbul carpatin; turism montan de
drumeţie-având în vedere suprafeţele mari acoperite de pădure; turism ştiinţific tematic
pe secţiuni de biodiversitate, geologie, paleontologie,etc.

ECONOMIA
 
După anul 1989 economia orașului Azuga a avut în general o evoluţie descendentă,
datorată dezechilibrelor moştenite, a neconcordanţei dintre componentele reformei
economice şi a utilizării neraţionale a resurselor naturale şi umane, cu impact negativ
asupra productivitaţii, eficienţei şi ratei de angajare.
Fenomenul de declin economic, generator a unor probleme sociale, precum
reducerea gradului de ocupare a forţei de muncă, persistenţa şomajului de lungă durata,
accentuarea unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai şi deteriorarea
calităţii vieţii, s-a atenuat pe parcursul ultimilor ani, înregistrându-se în această perioadă
o evoluţie lentă dar pozitivă a economiei, având efecte benefice asupra mediului social.
La nivelul anului 2007, erau inregistrate la Administratia Finantelor Publice , 162
de societati comerciale cu capital privat, din care functionale aproximativ 90%,
predominand cele cu activitati comerciale si prestari servicii diverse.
Serviciile detin cel mai ridicat grad de participare la crearea PIB al orasului,
activitatile industriale avand un aport mic la crearea PIB.

Conform recensământului efectuat în 2011,

populația orașului Azuga se ridică la 4.440
de locuitori, în scădere față de recensământul
anterior din 2002, când se înregistraseră
5.213 locuitori. Majoritatea locuitorilor
sunt români (94,57%). Pentru 4,17% din
populație, apartenența etnică nu este
cunoscută.Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (92,27%), cu o minoritate de
romano-catolici (1,49%). Pentru 4,17% din
populație, nu este cunoscută apartenența confesională
Caracteristici climatice
 Climat de munte, cu ierni reci şi veri răcoroase temperatura medie anuală:
4,5° C (iulie:15° C, ianuarie: -4,5° C)
 Nebulozitatea medie anuală: 6 zecimi
 Numărul mediu anual de zile cu cer senin este 60, iar cel de zile cu cer
acoperit, 110
 Durata de strălucire a soarelui însumează anual circa 1.900 ore
 Cantitatea medie de precipitaţii: 900 mm/an
 Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii: 145
 Numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă: 100
 Grosimea medie cea mai mare a stratului de zăpadă se înregistrează în prima
decadă a lunii februarie: de 30 cm
 Nivelul aeroionizării: 990 ioni pozitivi şi negativi / cm3, din care 500 ioni
–/cm3 şi 490 ioni +/cm3, coeficientul de unipolaritate este de 0,98.

Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga este în

exclusivitate natural, formele de turism favorizate fiind: odihnă totală sau activă,
drumeția, trasee turistice montane de la foarte ușoare la foarte dificile, în Munții
Bucegi și Munții Baiului, trasee de alpinism în Munții Bucegi, sporturi de iarnă
(schi alpin, fond, randonee, snowboard, săniuș) sporturi de vară (există 2 terenuri
de handbal - volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgură, 1 teren de
baschet, o sală de sport), picnic, vânătoare și pescuit sportiv, agrement nautic,
cunoaștere - instruire.
Muntii Clabucetele Predealului, înconjurați de masive mai înalte Postavarul, Piatra
Mare și Gârbovei, care au peste 1800 - 1900 m și Bucegii care ating 2505 m in Vf.
Omu, se înfatisează ca o arie coborâtă, ale cărei altitudini scad treptat, de la E - V.
între Prahova și Azuga se afla un sector mai compact de 1400 - 1500 m Clăbucet
Plecare 1451 m, Clăbucetul Taurului 1519 m, Clăbucetul Azugii 1586 m, cu pante
a căror topografie și înclinare este de 12 - 24 grade si 24 - 32 grade.
La vest de Azuga, altitudinile sunt mai scăzute 1300 - 1400 m Vf. Grecului are
spre exemplu 1432 m, iar pantele sunt de 6 - 12 grade si 12 - 24 grade. Munții
Gârbovei din sud și est sunt mai proeminenți Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Urechea
1715 m, Vf. Stevia 1901 m.

Rezervații naturale:
- Rezervația naturală botanică - Poiana cu Narcise - Clabucetul Azugii 18,5 ha;
- Rezervația naturală botanică - Poiana cu Narcise - Unghia Mare 18,22 ha;
- Rezervația naturală complexa - Valea Turcului 113,75 ha;
- Rezervația naturală complexă I - Unghia Mare 42 ha;
- Rezervația naturală complexă II - Unghia Mare 50 ha;
- Rezervația naturală complexă III - Unghia Mare 78,75 ha;
- Rezervația naturală complexă - Valea Cazacului 257,75 ha;
- Rezervația naturală geologică și geomorfologică - Unghia Mică 139,75 ha.
Monumente ale naturii
- Fagul Secular din curtea Ocolului Silvic
- Arborele Mamut ( Sequoia gigantea )
- Bradul alb aflat pe poteca spre Garbova la 3 km, in Seaua Mare.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Prahova și pârâul Azuga. Există, de

asemenea, o serie de pâraie colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea
Glodului, Valea Casariei, Valea Marului sau Limb

Vegetația specifică aparține celor două zone cunoscute în aria montană, respectiv
zona forestieră și zona alpină. Vegetația forestieră aparține subzonei fagului și
subzonei molidișului și se întinde cam pâna la 1400–1500 m altitudine. Zona
alpina se dezvoltă dincolo de limita superioară a pădurii, de la 1.600–1.650 m
altitudine în sus pâna la cele mai mari înălțimi, cu tufișuri de ienupăr, anin sau
teposică. Sunt frecvente fânețele și pășunile alpine. Ca plantă lemnoasă, cultivată
de către locuitori, găsim mărul, care rodește, însă fructele nu se coc suficient.
Dintre plantele cultivate care cresc bine amintim cartoful, varza albă, conopida,
morcovul, fasolea, păstârnacul, pătrunjelul, mărarul, tarhonul. 

Fauna este bogată și variată din punct de vedere al efectivelor. Sunt de remarcat
exemplare de cerb carpatin, căprior, urs, mistreț, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor,
vidra, iepure, rîs sau cocoș de munte.
Fauna piscicolă este reprezentată de păstrav și zglăvoacă, daca ne referim la
pârâiele și râurile de munte. Menționăm existența pe Valea Azugăi a unei
importante păstravării. 
 Fauna terestră şi acvatică
Insectele

În funcţie de acţiunea lor asupra vegetaţiei forestiere, insectele pot fi împărţite în

insecte dăunătoare pădurii şi insecte folositoare.
 Dintre insectele folositoare (prădătoare pentru cele care dăunează pădurii) sunt
foarte cunoscute coleopterele carabide din genul Calosoma (C. sycophanta L. şi C.
inquisitor L.) care distrug omizile şi pupele principalilor defoliatori ai pădurilor. Ouăle
şi pupele acestor dăunători sunt distruse adesea de larvele unor Dermestidae (Dermestes
erichsoni Gyll., Megatoma undata L.). Gândacii de scoarţă sunt consumaţi de larvele şi
adulţii de Thanasimus formicarius L. şi Tillus unifasciatus F (Cleridae). Tot in galeriile
insectelor de tulpină se întâlnesc specii prădătoare din familiile Nitidulidae, Cucuyidae
şi Histeridae.
Familia Coccinelidae are numeroşi reprezentanţi care se hrănesc cu afide, păduchi
ţestoşi şi acarieni fitofagi (genurile Coccinella, Pullus, Exochomus, Stethorus, etc.). Un
rol foarte important în limitarea populaţiilor de dăunători îl au furnicile de pădure
(Formica rufa L.), contribuind în mare măsură la menţinerea echilibrului biocenotic în
păduri. Furnicile sunt răpitoare faţă de multe insecte dăunătoare (Geometridae, Tortrix
viridana, Lymantria monacha, Coleophora laricella, etc.).  Coloniile mari de furnici
atrag anumite specii de păsări folositoare pentru care acestea devin hrană.
Reprezentanţii altor ordine de insecte contribuie la reglarea numerică a multor
insecte dăunătoare pădurilor. Astfel, neuropterele distrug afidele şi păduchii ţestoşi.
Larvele speciilor de Rhaphidia se hrănesc cu insecte de scoarţă. Ploşniţele prădătoare
atacă omizile defoliatoare (Arma custos F.), larvele gândacilor de frunză (Nabis
apterus F.), gândacii de scoarţă (Scoloposcelis pulchella).
Dipterele reprezentate de familiile Cecidomyidae (Aphidoletes sp. ), Syrphidae
(Syrphus sp.) şi Chamaemyidae (Leucopis sp.) se hrănesc cu afide şi dermestide. Unele
specii de Dolichopodidae (Medetera sp.) sunt prădătoare în galeriile gândacilor de
scoarţă.

Paraziţii
Cele mai importante insecte parazite fac parte din ordinele Diptera şi

Hymenoptera.

Pe lângă unele specii de Cecidomyidae parazite pe afide şi Psilidae (Endaphis sp.)

şi Bombiliidae parazite pe omizi (Villa sp.), dipterele sunt reprezentate prin două mari
familii- Tachinidae şi Sarcophagidae.

Vertebratele
         Nu se poate vorbi despre un inventar al speciilor de peşti, pentru zona în studiu,
deoarece nu există pâraie suficient de mari ca debit, pentru a susţine populaţii stabile.
         Dintre amfibieni, rar pot fi întâlnite, în porţiunile cu umiditate mai ridicată
speciile: salamandra - Salamandra salamandra, broasca roşie de munte - Rana
temporaria, brotăcelul - Hyla arborea, broasca râioasă verde - Bufo viridis, broasca
râioasă brună - Bufo bufo.   
Reptilele sunt şi ele slab reprezentate, şarpele de casă - Natrix natrix fiind singura
specie a cărei prezenţă o putem semnala sporadic.
         Păsările sunt grupul de vertebrate cel mai bogat în specii, datorită faptului că
răspund foarte bine faţă de influenţele antropice, nefiind vizibil deranjate de prezenţa
omului. Astfel, următoarele specii au fost observate sau sunt potenţiale pentru zona în
studiu: ciocănitoarea pestriţă mare - Dendrocopos major, cucul - Cuculus canorus,
corbul – Corvus corax, porumbelul gulerat – Columba palumbus, piţigoiul - Parus
major, mierla - Turdus merula, cocoşarul – Turdus pilaris, sturzul cântător – Sturnus
vulgaris, gaiţa – Garrulus glandarius, auşelul sprâncenat –Regulus ignicapilus,
codobatura albă - Motacilla alba, cinteza – Fringilla coelebs, uliul păsărar - Accipiter
nissus, uliul porumbar  - Accipiter gentilis, ochiul boului - Troglodytes troglodytes.
         Spre deosebire de păsări, mamiferele sunt mai sensibile la modificările antropice
de habitat. Ca urmare, puţine specii pot fi considerate ca specii rezidente pe
amplasamentul studiat:  veveriţa – Sciurus vulgaris, jderul de copac – Martes martes,
vulpea – Vulpes vulpes, bursucul –Meles meles, restul fiind doar în trecere: urs – Ursus
arctos, căprior – Capreolus capreolus, cerb – Cervus elaphus,  mistreţ – Sus scrofa.
         Dintre speciile de vertebrate citate, una singură, Ursus arctos – ursul brun este
specie prioritară, dar este foarte important de reţinut faptul că în România efectivul de
urs brun se situează la cote foarte ridicate, tendinţa fiind de creştere numerică.
         De asemenea, este esenţial să se ţină cont de faptul că aglomerările urbane atrag
urşii, prin deşeurile menajere şi astfel se produc modificări ireversibile în
comportamentul acestora. Din acest motiv se va acorda o atenţie deosebită, pe viitor,
pentru implementarea unui management corespunzător al deşeurilor menajere.          
         
Adăposturi
         Zona corespunzatoare localităţii, străbătută de numeroase poteci turistice, pârtii de
schi existente şi instalaţii de transport, nu constituie un mediu liniştit, favorabil
adăposturilor de animale.
În zona localitatii  a fost declarata aria naturala protejata- Sit NATURA 2000,
instituita prin Ordin MMDD 1964/13.12.2008, prevazuta in Anexa 1 la ordin, pozitia 13.
ROSCI0013 Bucegi- Azuga (28%), in partea de Nord,  orasul Azuga invecinandu-se si
cu Parcul Natural Bucegi, in partea de Sud-Vest.
În incinta Ocolului Silvic Azuga există un fag secular “Fagus Silvatica”, varianta
atropurpureea, monument al naturii, iar in teritoriul administrativ, pe poteca Garbova la
3 km de localitate, exista al doilea monument al naturii “Arbore mamut- Sequoia
gigantean-“ brad alb, Candelabru- “Abies alba”.

În orașul Azuga se află cimitirul eroilor din Primul Război Mondial (amenajat în

1920), monument istoric memorial sau funerar de interes național.
În rest, alte zece obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din
județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca
monumente de arhitectură: clădirea birourilor ADP (sfârșitul secolului al XIX-lea),
casa cu parter comercial Ion Vasilescu (circa 1910), casa cu parter comercial Ion
Taraș, casele Lucian Marcu, Petre Tibeică, Ion Seu și Nicolae Irimia, casa
parohială (începutul secolului al XX-lea), o altă casă din 1890 din strada
Independenței, și cășeria lui Ghimbășanu (1878).

Partii de schi amenajate în Azuga cu caracteristicile lor (altitudine superioară și

inferioară, lungime, grad de dificultate, daca este omologata ANT sau FIS):
SORICA - altitudine plecare / sosire  1530 m / 978 m, latime 50m, inclinare 29%,
lungime 2100 m, dificultate medie, omologata FIS si ANT; iluminat nocturn 700
m; zapada artificiala. Este una dintre puţinele pârtii din România omologate de
către Comitetul Olimpic Internaţional.

CAZACU - VARIANTA - altitudine plecare / sosire 1108 / 1000 m , inclinare 33,8

%,  lungime 360 m, dificultate medie, dar are şi o porţiune cu grad de dificultate
ridicat; omologata ANT; zapada artificiala.
CAZACU - altitudine plecare / sosire 1530 / 978 m, lungime 2050 m latime medie
40 m, dificultate medie, inclinare medie 28,4 %, inclinare maxima 41,0 %,
diferenta de nivel 530 m;
Partia Bretea Ski Legatura Cazacu - lungime orizontala  715,54, altitudine plecare /
sosire 1141,21 / 978,00 m, diferenta de nivel 163,21 m , inclinare medie 22,8 %,
latime medie 19,06 m;
SORICA SUD - lungime 770 m, usoara, altitudine plecare / sosire 1487 m/ 1333
m, omologata ANT;
LA STANA - lungime 910 m, usoara, altitudine plecare / sosire 1487 m / 1333 m,
omologata ANT;
BABY-SKI CAZACU (Scoala) - lungime 130 m, altitudine plecare 1022 m,
altitudine sosire 1000 m
Alte pârtii de schi fond, precum și un traseu de snowboard, situate în vecinătatea
pârtiei Cazacu, însumeaza 10 km.

Hotel “CAUTIS” Azuga****

Hotelul Cautis, clasificat la
categoria de 4 stele, este o destinatie
ideala pentru turismul de afaceri si
vacante si ofera oaspetilor
urmatoarele dotari:
35 de spatii de cazare(70 locuri):-
26 camere duble cu 2 paturi
- 8 apartamente
- 1 apartament VIP

Pensiunea Flora Alpina (****)

Pensiunea Flora Alpina a fost construita in anul
2008 in stil austriac, fiind situata intr-o
pitoreasca pozitie, la 1110 m altitudine, in imediata apropriere a partiilor de schi si
a mijloacelor de transport pe cablu.

Pensiunea “Casa Coca” 2**

Casa Coca se afla situata in

mirificul decor al Vaii Prahovei,

la poalele masivului Bucegi,

in localitatea Azuga.

Casa Azugeana***
Pensiunea este situata la 400
de metri de partia de schi.
Ofera turistilor opt camere
duble, intr-o constructie din
2003, cu instalatii si mobilier
moderne, incalzire centrala si
apa calda non-stop, fiecare
nivel avand bucatarie complet echipata.
Hotel “Larisa” 2**
Hotelul este situat in Orasul
Azuga,la o distanta de 50m
de partia de ski “Sorica”.Este
un hotel cu toate tipurile de
camere,disponibile tuturor
categoriilor de turisti.
Structura hotelului – 29 de
camere : – 12 camere duble
- 4 camere twin
- 2 apartamente cu 2 camere
- 11 garsoniere
 Pensiunea Pasul Schiorilor
din Azuga ***
Camera dubla superioara 7
Camera dubla matrimoniala 2
Camera dubla twin 3

Hotel Azuga Ski & Bike Resort

din Azuga***
- 20 camere duble twin, 
- 6 camere duble matrimoniale, 
- 1 apartament, 
- 2 sali de conferinta cu capacitate
de : 80 locuri si 40 locuri. 

Pensiunea Maria din Azuga***

camere duble twin 4

camere duble matrimoniale 8

ANALIZA SWOT
 Puncte Tari Puncte Slabe
   
-Suprafaţa locuibilă, m2 /loc -Scăderea populaţiei tinere si creşterea
-Populaţia activă care  numărului vârstnicilor
frecventează cursuri -Migraţia tinerilor cu pregatire profesională
de pregatire profesională -Ponderea mare a lucrătorilor în construcţii
-Sporul natural  şi a femeilor casnice
-Confortul locuinţelor -Existenţa zonelor din oraş încă neracordate la
-Scăderea ratei şomajului  reţeaua de canalizare

Oportunităţi Riscuri
   
-Calificarea şi recalificarea forţei -Scăderea populaţiei duce la inchiderea unor unităţi
de muncă comerciale, la degradarea sistemului de
 şi a şomerilor pentru a răspunde aprovizionare, a serviciilor de consum
nevoilor -Numărul redus al tinerilor duce la lipsa
pieţii.  forţei de muncă specializată
-Crearea de noi locuri de muncă -Numărul real al persoanelor fără loc de
prin muncă să fie mai mare
dezvoltarea turismului , a -Scăderea populaţiei de vârstă şcolară care
comerţului şi serviciilor. duce la închiderea unităţilor şcolare şi
 implicit la pierderea unui nucleu cultural
 pentru comunitate
 

TURISM

Din punct de vedere turistic, Azuga este o componentă de sine stătătoare a celei mai
importante şi mai cunoscute zone turistice din România – Valea Prahovei, unde fiinţează
de fapt şi singurele oferte montane consacrate pe piaţa internaţională de profil: Sinaia,
Buşteni, Predeal, alături de Poiana Braşov.
Orasul Azuga face parte din grupa oraselor Vaii Prahovei cu puternic potential
turistic, fiind declarat statiune montana de interes national prin H.G. nr. 421/2003, si este
traversat de axa nord-sud, fiind prima localitate la intrarea in judetul Prahova
dinspre Brasov.
Fondul turistic natural este format din varietatea formelor de relief montan cu
caracter alpin (Bucegi, Baiului,Clabucetul Taurului, Garbovei), dispunand de o bogata
retea hidrografica reprezentata de raul Prahova, paraul Azuga, Limbaselul. Unghia mare,
Valea Grecului, Valea Glodului, Valea Casariei, Valea Cazacu, Valea Sitei, Valea
Urechea, Valea Marului, Valea Sorica.
Principalele puncte de atracţie turistică sunt cele pentru practicarea sporturilor de
iarnă:partiile de schi, liniile de transport pe cablu şi a turismului de weekend , statiunea
dispunând de o reţea de pensiuni si hoteluri care acoperă în mare parte necesităţile de
cazare şi de o infrastructură turistică adecvată.
Potenţialul turistic neexploatat suficient până în prezent, poate deveni în timp, prin
investiţii susţinute, o activitate complexa turistica, incluzand turism ecologic – cel mai
apropiat de natura, care in momentul de fata nu are o strategie coerenta si unitara;
agroturism,in momentul de fata neexistand ferme cu acest specific;turism cultural istoric
care sa puna in lumina traditiile vechi ale locuitorilor; turism sportiv complex-pe langa
schi alpin, schi fond si parapantism se mai poate practica si mountainbike, echitatie,
deltaplanorism ,vanatoare si pescuit sportiv, „vanatoarea de imagini” ale unor specii
precum ursul,caprioara, cocosul de munte,corbul carpatin; turism montan de drumetie-
avand in vedere suprafetele mari acoperite de padure; turism stiintific tematic pe sectiuni
de biodiversitate, geologie, paleontologie;  cat si clasicul turism montan.

Situatia turismului in statiunea Azuga:

 
An Unitati Numar de Innoptari (om-zile)
turistice locuri Romani Straini
2000 2 53    
2005 27 526 12040 219
2006 28 549 8306 256
2007     22663 360

Evolutia numarului de turisti cazati in statiunea Azuga este redata mai jos:
An 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Nr. total 1630 2344 5603 2805 3690 3013 7350
turisti
cazati
 Din care 18 - 138 257 149 140 360
straini
 
Pe parcursul anului 2006 s-a constatat o scădere a numărului de turişti în staţiunea Azuga cu cca.
18 % faţă de anul 2005, datorită faptului că mulţi turişti vin în casele de vacanţă proprietate
personală, cat si din cauza iernii foarte calde in
sezonul din 2006. Spre deosebire de anii 2005 si 2006, in anul 2007 s-a inregistrat o
crestere spectaculoasa a numarului de turisti, datorita in special sezonului de iarna
prelungit.
Statiunea dispune de cca. 500 locuri de cazare in 3 hoteluri si 24 de pensiuni
turistice, 8 restaurante, 2 cofetarii, 1 club, 2 discoteci, 2 terenuri de tenis,1 sala de
sport , 1 stadion, 5 partii de schi cu o lungime totala de 6,7 km, din care 2 partii sunt
dotate cu instalatie de zapada artificiala, iar 1 partie dispune de iluminat nocturn pe o
treime din lungime, 1 partie de schi fond de 5 km, 2 instalatii de teleschi, 2 instalatii de
baby-schi, 1 instalatie de telescaun ,35 de unitati comerciale, 2 linii de chioscuri
artizanale, 10 centre de inchiriere echipament pentru sporturi de iarna.

NR. DESTINATIE TEREN SUPRAFATA, m.p.

CRT. SPATII VERZI-
DOMENIUL
1. PARC, SCUARURI             5 100
PUBLIC SI
2. ALINIAMENTE PLANTATE STRAZI, SPATIU VERDE          15 600
PRIVAT AL OR
CARTIER BLOCURI, INSTITUTII
ASULUI
3. TERENURI PANTE INTRAVILAN (pante, partii schi)         171 250 AZUGA
4. TOTAL         191 950

Autorităţile din Azuga pregătesc înfiinţarea unui centru naţional de informare şi

promovare turistică.Proiectul o să fie finanţat prin Programul Operaţional Regional,
Axa prioritară 5, prin care pot fi obţinute fonduri europene pentru dezvoltarea durabilă
şi promovarea turismului prin crearea centrelor naţionale de informare şi dotarea
acestora. Proiectul de înfiinţare a centrului turistic de la Azuga are o valoare de 328.910
lei şi urmăreşte crearea de baze de date cu informaţii turistice care să fie accesibile prin
intermediul unui website special, dar şi tipărirea de materiale de informare şi publicitare
care să fie distribuite pe parcursul derulării programului.
 PROBLEME DE MEDIU
 
Una dintre problemele actuale cu care se confruntă localitatea Azuga, este dată
de presiunile
naturale exercitate asupra biodiversitatii şi anume schimbările climatice, regimul
precipitaţiilor şi calamităţile naturale.
În ceea ce priveşte presiunile antropice exercitate asupra biodiversitatii, există în
prezent două tipuri de ameninţări, fiecare prezentând caracteristici proprii. Pe de o
parte,amenintarile directe sunt reprezentate de pierderile sau distrugerile de habitate ca
urmare a unor activităţi umane: restrângerea arealelor naturale în favoarea celor
antropice, exploatările forestiere şi activităţile economice-turistice de tipul extinderii
domeniului schiabil, suprapăşunatul în zonele montane.
Pe de altă parte, amenintarile indirecte sunt mai ales turismul necontrolat şi prezenţa
deşeurilor de toate tipurile în zonele naturale, în râuri şi parauri.

Influenţa pădurilor asupra mediului natural

 
         Diminuarea suprafeţelor împădurite înregistrată la nivelul localitatii, are drept
principale cauze: schimbarea regimului de proprietate, defrişarea prin exploatari
forestiere şi ritmul lent al reîmpăduririi, precum şi atacul dăunătorilor. Toate acestea
influenţează mediul natural cauzând eroziuni ale solului, fenomene de uscare,
diminuarea funcţiei de protecţie a pădurilor şi favorizând revărsările de cursuri de apă,
formarea torenţilor şi a alunecărilor de teren.

Influenţa calamităţilor naturale: inundaţii pe cursuri de apă, torenţi şi alunecări de

teren
 
Calamităţile naturale, cauzate în principal de regimul precipitaţiilor, insuficienţa
lucrărilor
hidrotehnice şi activităţile antropice, au ca rezultate eroziuni ale solului, distrugerea
infrastructurii de transport şi tehnico-edilitare, pierderi de biodiversitate, poluarea
cursurilor de apă, , pânzei freatice, surselor de potabilizare, solului, prin antrenarea
deşeurilor, a dejecţiilor umane şi animale. Toate acestea periclitează în aceeaşi măsură
sănătatea şi calitatea vieţii umane şi a animalelor.
         In zona localitatii Azuga, chiar in perioade cu manifestari meteorologice violente
(ploi torentiale de lunga durata, insotite de vant intens, furtuna si caderi de grindina), nu
au fost inregistrate alunecari de teren, ci doar cresteri semnificative ale debitelor
torentilor si paraurilor, avand ca efect unele eroziuni ale solului, antrenari de aluviuni,
inundarea unor anexe gospodaresti situate foarte aproape de cursul apei.

Impactul activităţilor antropice

 
Dezvoltarea socio-economică accelerată, constituie factorul cu cel mai puternic
impact asupra mediului natural: poluarea aerului în zonaurbana şi limitrofa, a solului,
precum şi a apelor de suprafaţă şi a celor freatice. Principalele cauze ale acestor
influenţe negative sunt: extinderea intravilanului în detrimentul mediului natural,
apariţia de construcţii fără asigurarea utilităţilor necesare, lipsa ocolitoarelor localităţii
şi traficul crescând de autovehicule.
De asemenea, practicarea necontrolată a turismului afectează în mod negativ
mediul înconjurător, având ca efecte poluarea acestuia din cauza lipsei sau stării precare
a infrastructurii (apă curentă, canalizare, epurare), aceasta neputând prelua numarul
mare de turisti şi aruncării necontrolate a deşeurilor în zonele de weekend, pe traseele
turistice şi pe drumurile de acces, precum şi a sporirii traficului rutier în zona turistica.

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE
 
 
 
Pornind de la conceptul de “dezvoltare durabilã” ce-si propune sã rezolve
problemele prezentului
fãrã a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi,
planificãrile,
intentiile si mãsurile ce vizeazã dezvoltarea orasului sunt în interesul cetãtenilor.        
         Rezutatul demersurilor trebuie sã fie stimularea investitiilor, reducerea somajului,
îmbunãtatirea nivelului de trai, stoparea migratiei externe, dezvoltarea sistemului de
sãnãtate,a sistemului social si de infrastructurã.
         Perspectivele de dezvoltare propuse în continuare trebuie sã asigure si sã dezvolte
pe mai departe
potentialul zonei, asigurând astfel cresterea calitatii vietii cetatenilor.