1.

Obiectul dreptului privat roman

Dreptul roman cuprinde ansamblul normelor juridice instituite sau sanctionate de statul roman si
este un sistem extrem de vast si complex format din numeroase ramuri si institutii juridice. Sistemul
juridic roman a train o viata milenara, caci el isi are originea in epoca fondarii Romei, adica in sec 8
inainte de Hr Si s-a aplicat pana la moartea imparatului Juatilian, 565 dupa Hr. . pentru a intelege
specificul dreptului roman trebuie sa retinem la origine si romanii ca si celelalte popare ale lumii
antice au confundat dreptul cu religia si cu morala . Spre deosebire de celelalte popare ale
antichitatii, romanii au depasit aceasta confuzie si au realizat o distinctie clara intre normele juridice
(normele dreptyului), normele religioase di normele de morala. De aceea in antichitate se spunea-
asa cum grecii sunt un popor de filozofi, romanii sunt un popor de juristi, iar daca tanarul cetatean
roman dorea sa se afirme in viata publica, sa faca o cariera, trebuia sa faca dovada ca a fost
discipolul unui mare jurist consult( jurist-consultii erau oameni de stiinta, cercetatori neintrecyuti ai
dreptului) si cu toate acestea in unele teste juridice clasice persista stravechea confuzie dintre drept,
religie si morala. Cu toate ca aceasta confuzie fusese depasita cu mult in practica,spre exemplu
printr-un text din opera legislativa a imparatului Justilian ni s- a transmis definitia jurist prudentei sau
definitia stiintei dreptului. Potrivit acelui text -juris prudentia est divinarum adcve cumanarum relum
notitia iosti adgv in iusti scientia-, adica jurist prudenta este cunoasterea lucrurilor divine si umane,
stiinta aceea ce este drept si nedrept. Din aceasta def constatam ca dreptul se confrunta si cu religia
si cu morala. Printr-un text atribuit marelui jurist consultului Ulpian ni s au transmis principiile
fundamentale ale dreptului. Potrivit lui Ulpian, -iurius precepta suc hec honeste vivere aterum non
levere sum quincve tribuere-, adica principiile dreptului sunt acestea – a trai in mod onorabil, a nu
vatama pe altul, a da fiecaruia ce este al sau-. De data aceasta , dreptul se confunda cu morala
intrucat primul principiu este de domeniu moralei, iar urmatoarele 2 principii sunt de domeniul
dreptului. Jurist consultul Celsius ne-a transmis o def a dreptului. Potrivit lui Celsius- ius ius est as
boni eti ecvi-,adica -dreptul este arta binelui si a echitabilului-. Si de data aceasta dreptul se
confunda cu morala, caci conceptul de bine tine de morala, iar conceptul de echitate avea la romani
2 sensuri, sens moral, sens juridic. Faptul ca in unele texte juridice clasice exista confuzia de catre
religie si morala, isi are explicatia sa. In primul rand romanii au fost un popor conservator si de aceea
ei nu au renuntat niciodata la valorile lor traditionale, chiar daca acele valori erau depasite de noile
realitati. In al doilea rand romanii aveau un ascutit simt practic, erau pragmatic, iar aceasta trasatura
a psihologiei lor si-a pus amprenta si a asupra cercetarii fenomenului juridic, caci jurist consultii
romani nu isi incepeau lectiile cu unele introduceri teoretic, ci cu expunerea unor spete-cazuri
practice, pe care le analizau impreuna cu discipolii lor si constatau ca intre acele spete, cazuri exista
elemente comune pe baza carora formulau principii juridice, principii de drept care urmau a fi
aplicate in practica instantelor judecatoresti . In al 3lea rand, neavand mania teoretizarii si de aceea
ei au formulat putine def si acelea imprumutate, preluate de la greci, iar vechii greci nu au facut
niciodata distinctie intre drept si morala,dimpotriva ei considerau ca dreptul este o componenta a
moralei ( principiile juridice nu se confunda cu def, caci principiile sunt de domeniul practicii si se
aplic ain practica, iar def de domeniul teoriei). Practica juridica romna, practica a crea concepte,
notiuni, categorii,principii si institutii care s-au dovedit instrumente ideale ale gandirii juridice.

Prin urmare, procedeele juridice romane au fost preluate si in epoca medievala si in epoca moderna
si au fost aplicate cu deplin succes. Acest fenomen a fost posibil datorita faptului ca romanistii s-au
preocupat foarte serios de reconstituirea valorilor gandirii juriduce romane inca de la inceputurile
evului meciu, astfel in sec 7 dp HR. In orasul Ravena s-a fondat prima scoala de drept roman cafre si-
a propus sa cerceteze textele juridice romane. In sec 10 la Pabia s-a fondat o scoala de drept
similara,lucrarile profesorilor a acelor scoli s-au pierdut. Astfel incat, noi modernii, le cunoastem
numai din izvoare indirecte. Cert este ca acele lucrari nu au putut avea o val stiintifica remarcabila,
incat profesorii acelor scoli nu au cunoscut digestele imp Juatilian (digestele lui Justilian-sunt o
culegere de fragmente din lucrarile jurist consultilor clasici, lucrari care s-au pierdut pe cand
digestele s-au pastrat ajungand la noi, astfel incat pe baza digestelor lui Juatilian, noi modernii, am
putut reconstituii lucrarile jurist consultilor clasici). In sec 11 la Bolognia s-a fondat scoala
glosatorilor. Glosatorii s-au condus in cercetarile lor dupa metoda exegetica, in sensul ca ei au
explicat de asa maniera textele juridice romane incat acele texte sa poata fi intelese si de acele
persoane care nu aveau pregatire de specialitate, nu erau romanisti, acele comentarii au fost
denumite glose, insa glosele nu s-au aplicat in practica instantelor judecatoresti, astfel incat scoala
glosatorilor nu a avut o finalitate practica. Cel mai valoros reprezentat al acestei scoli a fost prof
Apursius care a scris marea glosa, ea cuprinde 96260 de glose. In sec 14 tot in Bolognia prof Bartolus
a fondat scoala bartoriana. Postglosatorii s-au condus dupa metoda dogmatica. Ei nu au cercetat
nemijlocit textele juridice romane, ci au cercetat glosele, comentariile glosatorilor cu scopul de a
extrage din acele glose principii care sa fie aplicate in practica instantelor judecatoresti, astfel incat
aceasta scoala a avut o finalitate practica, iar principiile formulate de postglosatori s-au aplicat, nu
numai in Italia, ci in intreaga Europa de Apus, mai de seama in Germania deoarece in sec 15 germanii
au renuntat la dreptul lor national, l-au abandonat, au preluat principiile formulate de postglosatori,
l-au ...........si le-au aplicat la realtiile din Germania medievala . pe aceasta cale in sec 16 in Germania
s-a format un sistem de drept denumit cursus modernus pandectarum sau usuc podiernus
pagnetarum, adica dreptul modern al pandectelor sau dreptul de astazi al pandectelor (grecii
desemnau digestele imp Juatilian).

In sec 16 in Franta prof Alciac a fondat scl istorica a dreptului roman. Aparitia acestei scl a marcat o
inflorire a cercetarilor de drept roman, intrucat reprezentantii acestei scoli au valorificat pe langa
textele juridice romane si cunostinte din alte domenii cum ar fi istoria, filologia, filozofia. Cel mai
valoros reprezentat al scolii istorice a fost prof Jack gujas care pt prima oara a incercat sa
reconstituie lucrarile jurist consultilor clasici pe baza digestelor imp Juatilian. In anul 802 prin
prelegerile pe care le-a tinut la universitatea din Marmurg, prof Savini a fondat noua scoala istorica a
dreptului roman. Aparitia acestei scoli a marcat o noua inflorire a cercetarilor de drept roman, pt ca
in conceptia prof Savini normele dreptului sunt eficiente numai daca sunt exprimate in forma
nescrisa a obiceiului juridic sau a traditiei juridice deoarece spunea el – numai traditia juridica
exprima

Ori intelegerea corecta a traditiei juridice germane era conditionata de cunoasyterea aprofundata a
dreptului roman, deoarece traditia juridica romana s-a format

In a 2 a jum a sec 19 in Germania prog