Universitatea de Ştiinte Agronomice si Medicină Veterinară Bucuresti

Facultatea de Management-Inginerie Economică in Agricultură şi

Dezvoltare Rurală
Specializarea de Inginerie-Management in Alimentaţie Publică şi
Agroturism

Proiect Resurse Agroturistice

COMUNA VAIDEENI JUDETUL

VALCEA

Studenta
Popescu Ana Maria
Grupa 8314
 CUPRINS

CAP I. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN

COMUNA Vaideeni
1.Prezentarea comunei Vaideeni
- Istoric
- Aşezare geografică
- Hartă
- Vecini
- Populaţie
- Climă
1.2 Resurse agroturistice naturale ale comunei Vaideeni
- Munţi
- Ape(răuri,lacuri.ape minerale)
- Vegetaţie
- Faună
- Fotografii reprezentative

1.3 Resurse agroturistice antropice ale comunei Vaideeni

- Vestigii arheologice
- Monumente istorice(biserici,mănăstiri,castele medievale)
- Etnografie şi folclor,calendarul sărbătorilor populare
- Fotografii reprezentative

CAP II IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN CONUMA Vaideeni ŞI

GRADUL LOR DE CLASIFICARE
- Trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numărului de margarete
- Fotografii reprezentative

CAP III STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE

DIN COMUNA Vaideeni
- Situaţia turismului rural(agroturismului)
- Strategia turismului rural(agroturismului)
- Analiza SWOT a potenţialului agroturistic din comuna Vaideeni

CAP IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

1
 CAP I. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN
COMUNA VAIDEENI

Istoric
Prima atestare documentară a satului Vaideeni datează din secolul al XVI-lea, când este
menționată sub numele de Vai de Ei. Comunitatea a luat naștere în urma venirii din Ardeal a
mai multor familii de oieri, în principal din Mărginimea Sibiului pe motivul oprimarii
religioase ( catolicizare forțată).

Din punct de vedere etnocultural, Vaideeni reprezintă o zonă de interferență între zona
etnografică a Olteniei de sub Munte si zona etnografică Mărginimea Sibiului care și-a pus
puternic amprenta asupra graiului, portului și tradiției pastorale .

Păstrarea acestui profil până în prezent a conferit comunei statutul de nucleu de conservare
a specificului național. Sectorul secundar este reprezentat de industria prelucrării lemnului,
industria energetică și activitățile artizanale (dărăcit, țesut, brodat, sculptura obiectelor din
lemn). Actualmente localnicii desfășoara o intensă preocupare pentru extinderea fenomenului
agroturistic în zonă.

Asezare
Comuna Vaideeni este situată în nord-vestul județului Vâlcea, regiunea geografică
Oltenia, România, la poalele Munților Căpățânii, în extremitatea nordică a depresiuni
subcarpatice Horezu. Comuna cuprinde mai multe sate: Cerna, Cornet, Izvoru Rece, Marița,
Vaideeni . Suprafața comunei Vaideeni este de 15759 ha din care aproximativ 10.000 ha este
acoperita de păduri. Satul Vaideeni reprezintă reședința comunei, fiind situat în bazinul râului
Luncavăț, afluentul Oltului. Teritoriul administrativ al comunei se întinde spre nord până în
creasta principală a Munților Căpățânii.

Harta

2
Vecini
Teritoriile vecine sunt:
N-comuna Malaia
E-orasul Horezu
S-comunele Maldaresti si Slatioara
V-comuna Polovragi-Gorj

Populatie
Populația comunei numără 4.360 de locuitori, satul incluzându-se în categoria așezărilor
rurale cu funcții predominant agricole (creșterea ovinelor și bovinelor).

Clima
Climatul, temperat –continental specific zonei subcarpatice,este racoros cu temperaturi
medii anuale de 6grade C si precipitatii abundente (800-1000mm anual).

3
 1.2Resurse agroturistice naturale ale comunei Vaideeni

Munţi
Subcarpaţii Getici, Muntii Căpăţâna, la altitudini ce depăşesc frecvent 2.000 m (Vf, Ursu,
2.124,6 m, Vf. Balota - 2.096, Vf. Căpăţâna – 2.094 m, Vf. Coşana – 2.041 m ).
Ape(răuri,lacuri.ape minerale)
Izvoru Rece, Cerna -Valea Cernei , Sohodol -Pârâul Moliftului -, Lacul Balota.

Vegetaţie
Fondul forestier bogat, reprezentat prin păduri de foioase şi conifere, îmbracă versanţii
sudici ai Munţilor Căpăţâna, creează un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru
vacanţe active;
Faună si flora
Flora pajiştilor montane şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în funcţie de
altitudine, îmbogăţesc peisajul ,cadrul natural cu specii floristice multicolore.
Fondul de vânătoare (specii cu valoare cinegetică) şi de pescuit sportiv deosebit de valoros,
mai ales pe cursul superior al pâraielor, în amonte de aşezările umane.

4
Fotografii reprezentative

5
 1.3 Resurse agroturistice antropice ale comunei Vaideeni

Vestigii arheologice

Primele mărturii arheologice: Topor de piatra, drumuri vechi, toponimie, etc.Prima

mențiune documentară (anul si sursa – documentul): Hrisovul lui Radu cel Mare –1504,
Judecata la Divan despre hotarele muntelui Vai de Ei. Vechi locuitori ai satului Vai de Ei.

Monumente istorice(biserici,mănăstiri,castele medievale)

Biserica de zid cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul” (1810 – 1822) – în satul Vaideeni;
Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”(1556 – 1557)- satul Mariţa, monument de
arhitectură, inclus pe lista Legii nr. 5/2000 ;

Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, ctitorită de haiducul Coman în anul

1893 şi renovatăîn anul 1932- satul Corne.
Biserica de zid cu hramul « Sfanta Maria » in satul Izvoru Rece.

6
 Etnografie şi folclor,calendarul sărbătorilor populare
Centru de etnografie, folclor și artă populară:

Centrul etnografic Vaideeni- important centru etnofolcloric, legat de transhumanţă şi

obiceiuri pastorale; renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor, lânii şi confecţionarea de
instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influenţe din zona Mărginimii Sibiului;
Arhitecturătra diţională– case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub
Munte” şi case cu ocol, specifice Mărginimii Sibiului;
Costumul popular, fie în două culori, alb şi negru, asemănător zonei Mărginimea Sibiului;
cusături şi ţesături artistice săculeţi, disagi),meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai
redusă; confecţionare de instrumente muzicale -fluiere;

Prelucrarea artistică a lemnului–obiecte de uz gospodăresc: lăzi, coşuri, furci de tors lâna ş.a.

7
 Manifestări etnofolclorice: Festivalul folcloric al păstorilor din Carpaţi “Învârtita dorului”
–anual, a treia săptămânădin luna iunie.

Calendarul sărbătorilor populare

Sânzienele. Cu această ocazie, în sat se adună flori de sânziene, se împletesc coroniţe

(câte fete în casă, atâtea coroniţe). Toate tradițiile locale sunt recomandate de vizionat:
bătrânele adună flori de sânziene, le leagă snop, le stropesc cu apă la fântână şi le leagă în
podul casei; fetele se duc la fântână, se stropesc cu apă împreună cu băieţii, aduc coroniţele
acasă şi le pun la icoane, să le aducă noroc şi să le protejeze de rele.

8
 - În fiecare an în localitate se organizează nedeia modernă„Învârtita Dorului”, festival
folcloric ce reuneşte formaţii păstoreşti din toată ţara.Tot la festival se organizează expoziţii
de artă populară şi de produse alimentare cu specific păstoresc. Prima ediţie a nedeii păstoreşti
„Învârtita Dorului”, a avut loc în anul 1968, când la iniţiativa profesorului Vartolomei C.
Todeci, vechea tradiţie populară, organizată încă din cele mai vechi timpuri pe crestele
munţilor Carpaţi, a fost organizatăîn centrul satului Vaideeni.Legenda spune cănumele de
„învârtita dorului” vine de la o doină cantata de un cioban tânăr care se topea de dorul
mândrei sale. Coborând noaptea în sat, feciorul a mers la iubita lui pentru a-şi potoli dorul,
însă fata nu i-a răspuns iar el, de supărare, a plecat cântând prin sat.

Fotografii reprezentative

9
CAP II IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN CONUMA VAIDEENI ŞI
GRADUL LOR DE CLASIFICARE

Trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numărului de margarete

Zona Vaideeni beneficiaza de conditii natural deosebit de favorabile practicarii
turismului ,fiind avantajata de lipsa factorilor de poluare si de un potential touristic de
exceptie care permite practicarea turismului pe jos pe traseele marcate ,cu masina trasee off
road pe toate drumurile forestiere sip e cele de culme putand ajunge usor la varfurile
Nedei,Balota,Ursu,Cocora.
În prezent, oferta de cazare a comunei Vaideeni este reprezentatăde un număr de 10
pensiuni rurale, cu un număr total de 46 de locuri .

Numele Pensiunii Categoria Nr de locuri

Moara Fermecata 3Flori 12
Izvorul Rece 3Flori 12
Bălan 2 flori 4
Băluţă 2 flori 6
Carmen 2 flori 4
Ciuculescu Ion 2 flori 2
Comănescu 2 flori 6
Gheorghescu 2 flori 4
Zăvoi 2 flori 4
Isbăsescu 1 floare 2
Jinaru 1 floare 2

Refugii turistice
Ursu 12
Caseria 12

10
Fotografii reprezentative

11
CAP III STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE
DIN COMUNA VAIDEENI

Situaţia turismului rural(agroturismului)

Așezarea localității într-o depresiune sub poala Munților Căpățânii, cu un climat de

adăpost, ferită de vânturi puternice, de geruri, cât și de călduri excesive (creându-se
condiții convenabile apariției anumitor elemente mediteraneene spontane, cum ar fi:
castanul dulce, liliacul sălbatic), toate acestea formând cadrul optim pentru o oază
turistică.
La acest cadru natural se adaugă alte numeroase atribute, ce pledează toate in favoarea
localității din punct de vedere turistic, în primul rând, pitorescul natural ce se păstrează
original, lipsit total de elemente poluante.
Căile de comunicație, bine întreținute, asfaltate și legate articulat cu rețeaua rutieră a
județului și națională (6 km față de orașul Horezu, 50 km de municipiul Râmnicu Vâlcea) care
pătrund în cadrul natural al munților, constituie un element ce favorizează activitatea turistică
în zonă

Începând cu data de 16 iulie 1973[5] satul Vaideeni, alături de alte 13 localități, se

declara, experimental, sat de interes turistic denumit "sat turistic"[6]. În anul 1993 a fost
nominalizată între localitățile pilot în agroturismul montan.

În satul Vaideeni au fost înscrise și satisfac corespunzător baremul de dotare și

confort, un număr de aproximativ 20 gospodării înscrise într-o asociație, având ca
12
președinte pe domnul Ion Vinereanu, care au primit și pot primi oricând oaspeți din țară și
din străinătate, care preferă acest gen de turism.

La acest mod de cazare turistică, pot să se ofere benefic și rentabil și cabanele și

cantoanele silvice, cabanele forestiere din zonă ce pot fi închiriate de către amatori.

Strategia turismului rural(agroturismului)

13
 Portul național tradițional, pitoresc și autentic al locuitorilor, existența unui folclor
bogat și nealterat, instrumental și coregrafic, a unui artizanat specific constituie de asemenea
atracții turistice.
Nedeia păstorească anuală de la Vaideeni, "Învârtita Dorului", de la Sânziene, la care
participă, de fiecare dată, zeci de mii de vizitatori din țară și de multe ori din străinătate, pe
lângă scopul principal, acela de a conserva, de a cultiva și apăra specificul național tradițional,
în port, în meșteșuguri, în folclorul muzical și coregrafie, oferă în subsidiar o fericită și
eficientă propagandă în favoarea cunoașterii localității și a valențelor ei turistice.

Un rol important în același sens, îl are și faptul că, în imediata apropiere și în zonă, în
condiții ușor accesibile, se găsesc obiective majore ale turismului național și zonal:
mănăstirile oltene, Hurez, Bistrița, Polovragi, peșterile din zonă,Peștera Liliecilor, Peștera
14
Polovragi, Peștera Muierilor, cheile Bistriței Oltene, cheile Oltețului, piramidele de șiroire din
sedimentele cu sare de la Slătioara, trovanții din carierele de nisip din Costești ceramica de la
Horezu, muzee.
Apropierea de numeroasele stațiuni balneoclimaterice ale județului Vâlcea, Băile Govora,
Băile Olănești, Călimănești și Cozia, Ocnele Mari, constituie valențe turistice de mare
importanță, ce pot fi luate în considerație.

Analiza SWOT a potenţialului agroturistic din comuna Vaideeni

PUNCTE TARI

15
•Regiune de tranzit cheie între Banat si Muntenia (Bucuresti) situată la confluenţa
coridoarelor de transport paneuropene IV si VII;
•Regiunea este bogată în resurse de subsol (cărbune,gaze, petrol, izvoare minerale si
termale, roci de construcţie, sare) si sol (zonele muntoase si subcarpaţii Olteniei
dispun de resurse forestiere fag);
•Fluviul Dunărea, o resursă importantă pentru industrie, turism, pescuit, etc;
•Regiunea dispune de un potenţial turistic diversificat, incluzând: turismul montan si
speologic (Mehedinţi, Gorj si Vâlcea), balnear (izvoare termale, în judeţul Vâlcea
(Govora, Băile Olăneti, Călimăneti Căciulata), ecoturismul, parcuri naturale (peste 200.000
hectare de zone protejate), religios(peste 60 mănăstiri si schituri ortodoxe).

PUNCTE SLABE
•Infrastructura de transport insuficient dezvoltată:
•Inexistenţa unei autostrăzi în regiune si lipsa unei joncţiuni corespunzătoare;
•Cea mai mică densitatea a căilor ferate din ţară.
•Legături feroviare transfrontaliere inexistente cu Iugoslavia si Bulgaria.
•Infrastructura de utilităţi si mediu slab dezvoltată (apă, canalizare, epurare, gaze,
managementul deseurilor, comunicaţii) în mediul rural, dar si în multe orase; în general, cea
mai redusă densitate a facilităţilor dintre toate regiunile
•Capacitate scăzută de atragere a investiţiilor străine directe, reţea de sprijinire a afacerilor
slab dezvoltată, capacitate slabă de consultanţă.
•Insuficienţa si standardul scăzut al infrastructurii turistice si de agrement, calitatea
slabă a serviciilor din turism
•Zone monoindustriale (bazinele miniere Motru si Rovinari „zone defavorizate”) sau
neindustrializate (Podisul Mehedinţi)

AMENINŢĂRI
•Cresterea disparităţilor inter si intraregionale
•Creterea ratei omajului în urma privatizării întreprinderilor mari si a restructurării industrial
•Problemele acumulate în industria extractivă a cărbunelui încă greu de rezolvat
•Migraţia masivă a tineretului datorită lipsei locurilor de muncă .

OPORTUNITĂŢI
•Potenţial de exploatare a Dunării ca un coridor de transport cu cost redus (coridorul VII);
•Potenţial crescut pentru turismul montan, rural, balnear, dunărean, religios etc;
•Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunităţi pentru crearea de noi locuri de muncă;
•UE alocă fonduri substanţiale pentru protecţia mediului si resurse umane
•Potenţial crescut pentru agricultură ecologică si agroturism, în special în partea de nord a
regiunii
•Interes pentru înfiinţarea parcurilor tehnologice si industrial
•Disponibilitatea forţei de muncă pentru recalificare si dezvoltarea abilitaţilor
•Resurse hidroenergetice ieftine si de hidrocarburi lichide

CAP IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

16
 Scurta prezentare a comunei Vaideeni, nu constituie decât o succintătrecere în revistăa
unor aspecte importante, socio-economice şi de dezvoltare spaţială, care săspijine declanşarea
unui proces de planificare strategică.
Multe dintre aceste aspecte, necesităa fi analizate mai atent, prin întocmirea unor studii de
specialitate.
Sunt necesare studii demografice, studii de mediu (care săidentifice şi noi zone care
sădobândeascăstatut de "zonăprotejată"), studii şi cercetări etnografice precum şi studii şi
analize consistente de dezvoltare spaţială pentru pregătirea unui nou plan urbanistic general.
Astfel de studii pot pregăti posibile proiecte de dezvoltare, care vor putea beneficia de
viitoarele fonduri europene, în cadrul priorităţilor şi măsurilor din POR (programul
operaţional regional) şi POS (programul operaţional sectorial)pentru agricultură şi dezvoltare
rurală

Zonele rurale vor putea accesa viitoarele fonduri europene, dupăaderare, numai în
condiţiile identificării unor proiecte cu anvergurăinter-comunală, adicăproiecte care săimplice
cooperarea cu comune şi oraşe vecine.
În condiţiile definirii unei arii de cooperare extinse la
zona sub-montanăNovaci-Horezu, zonăbine conectatăde-a lungul DJ 665 şi DN 67 şi care
poate grupa cel puţin 10 comune şi oraşe, astfel de strategii şi proiecte pot fi elaborate.
În acest scop sunt prezentate în continuare, date comparative pentru Vaideeni, Polovragi şi
Crasna (comune cu profil economic şi ocupaţional similar) precum şi o analizăTSOP /SWOT
preliminară pentru Vaideeni

BIBLIOGRAFIE

17
www.ziarulbuzau.ro
www.primaria-vaideeni.ro
www.comuna.info.ro
www.resursebibliografice.ro

18