Sunteți pe pagina 1din 7

Campul protetic maxilar

1. Frenul buzei sup.


Deobicei acesta nu contine fibre musculare. Uneori frenul buzei sup. este hipertrofic si se insera
aproape de papila incisiva. In acest caz se recurge la corectia sa chirurgicala.

2. Zona vestibulara centrala


Este situata de o parte si alta a frenului buzei sup., intre cele 2 frenuri bucale.

3. Bride bucale
4. Spatiul vestibular lateral
Se intinde de la nivelul frenului bucal pana in zona distala a crestei zigomato-alveolare.
Inchiderea marginala de la nivelul crestei zigomato-alveolare se realizeaza greu, deoarece
mucoasa de la acest nivel este foarte subtire.

5. Creasta zigomato-alveolara (procesul zigomatic, apofiza zigomatoalveolara)


In cazul atrofiei marcate a crestei alveolare, aceasta creasta zigomato-alveolara poate interfera cu
structurile campului protetic. Aceasta se situeaza aproape de coama crestei. Aici, mucoasa bucala
este foarte subtire.

6. Punga lui Eisenring


Este situata intre apofiza zigomato-alveolara si spatiul paratuberozitar. Aceasta zona este mai
larga decat cea din zona vestibulara laterala. Pe masura ce creasta reziduala se resoarbe, latimea
acestui spatiu creste. Aceasta zona ia nastere datorita incrucisarii fibrelor musculare ale
maseterului cu cele ale buccinatorului.
In miscarile de deschidere a gurii procesul coronoid coboara si ingusteaza zona pungii lui
Eisenring si zona paratuberozitara. Amprentarea acestei zone poate prezenta erori de reproducere
a acesteia.
De aceea se recomanda in amprentarea preliminara sa se introduca in aceasta zona cu ajutorul
aratatorului cate o cantitate de alginat, dupa care se aplica lingura pe campul protetic. In timpul
amprentarii pacientul va deschide si inchide gura, pt. ca procesul coronoid sa modeleze marginea
amprentei din aceasta zona.

7. Tuberozitate maxilara
Se afla in prelungirea crestelor edentate, la nivelul molarului 3 sup. Daca acest dinte exista inca
pe arcada, tuberozotatea este mai putin palpabila. Aceasta tuberozitate devine mult mai evidenta
in lipsa molarului 3 sup.
Fiecare tuberozitate are 3 poli: vestibular, distsal si caudal (inf.). Polii vestibulari si distali pot fi
uneori retentivi, fapt ce ingreuneaza efectuarea si adaptarea protezei mobile. In astfel de cazuri se
recurge la corectarea chirurgicala a acestora. Polul inf. poate fi uneori f. apropiat de creasta
edentata mandibulara, astfel spatiul protetic devenind insuficient. Si in aceste cazuri se recurge la
corectarea chirurgicala, care va realiza un spatiu protetic minim de 4 mm.
Tuberozitatile maxilare, (la fel ca tuberculii piriformi de la mandib.), sunt zone biostatice.
Resorbtia si atrofia la acest nivel sunt scazute.

8. Spatiul paratuberozitar

9. Santul pterigomaxilar
Intre carligul apofizei pterigoide (hamulus pterygoideus) si polul post. al tuberozitatii se afla
santul pterigomaxilar. Acesta este un reper important in realizarea inchiderii marginale a protezei
totale. Prezenta in aceasta zona a ligamentului pterigomaxilar poate disloca proteza superioara,
datorita mobilitatii sale la deschiderea gurii.

10. Ligamentul pterigomaxilar


11. Linia AH sau linia de vibratie (in desen linia AH cu dublu arc)
Aceasta delimiteaza palatul dur de cel moale. Ca puncte de reper se pot evidentia santurile
pterigomaxilare si foveele palatine.

12. Valul palatin (palatul moale)


Palatul moale este format din muschii palatofaringian si palatoglos, tensorul si ridicatorul
palatului moale, muschiul uvulei.
Palatul moale participa la deglutitie, fonatie, respiratie, cascat si voma.

13. Spina nazala posterioara


Se afla pe marginea post. a palatului dur. Este formata prin unirea pe linia mediana a marginilor
post. ale lamelor orizontale ale oaselor palatine.

14. Foveele palatine


Sunt 2 depresiuni localizate de o parte si alta a liniei mediosagitale. In 75% din cazuri acestea
sunt plasate anterior de linia AH si doar in 25% din cazuri se afla chiar la nivelul ei.

15. Glande salivare accesorii palatinale

16. Gaura palatina posterioara


Localizare: medial de molarul 3 sup. si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a palatului dur (post. de
sutura transversa, la baza proceselor alveolare).
Prin acest orificiu trec nervii palatini ant. si pachetul vascular aferent.

17. Nervul palatin mare

18. Papila incisiva


Este indicata folierea acestei zone. In resorbtiile accentuate ale crestelor edentate, gaura incisiva
poate ajunge pana pe muchia crestei.
Presiunile pe care o proteza le exercita pe papila incisiva, pot provoca durere, chiar parestezie.

19. Rugile palatine (plicile palatine)


Se afla paramedian in treimea ant. a palatului dur. Acestea au un rol important in fonatie. Uneori
se impune transpunerea lor pe fata lustruita a bazelor, protezelor totale.
In regiunea treimii ant. a boltii palatine, tesutul submucos este bogat in celule adipoase.

20. Torusul palatin


Foarte des de-a lungul suturii medio-sagitale se poate evidentia prezenta torusului palatin. Acesta
este o formatiune osoasa, fara semnificatie patologica. Prezenta torusului paltin poate determina
bascularea protezei, de aceea se indica folierea acestei zone. In cazurile torusului palatin
accentuat se corecteaza chirurgical, cu riscul aparitiei recidivelor. Mucoasa care acopera
torusurile este mai subtire.

21. Rafeul palatin


Rafeul palatin este o banda de fibromucoasa care acopera sutura mediosagitala. Rezilienta
acestei fibromucoase este minima, de 0,1mm. De aceea daca aceasta zona este sensibila la
palapare, se realizeaza folierea modelului.

22. Sutura mediosagitala


Sutura medio-sagitala se continua sup. si ant. cu sutura intermaxilara si post. cu creasta inf. a
vomerului.

23. Creasta alveolara reziduala (creasta edentata). Procesul de resorbtie al crestei edentate
este centripet. Resorbtia este mai lenta la nivelul frenului labial sup. si la nivelul frenurilor
bucale. Este si mai lenta la nivelul zonelor biostatice (bolta palatina, tuberozitatile maxilare).
Foarte rar poate aparea creasta in muchie de cutit, aceasta fiind mai frecventa la mandibula.

24. Muschiul buccinator

25. Bolta palatina (palatul dur)


Este o zona biostatica. Exista bolta palatina adanca (ogivala), medie si plata. Continutul de tesut
adipos este mai mare la un palat plat decat la cel ogival. Bolta ogivala implica dificultati de
amprentare. Aceasta nu duce la sporirea retentiei protezei si poate duce la dificultati de inchidere
marginala distala a protezei. Forma medie a boltii palatine este cea mai benefica protezarii.
Forma plata a boltii palatine poate aparea in urma resorbtiei accentuate a crestelor reziduale (dat.
purtarii protezelor necorespunzatoare, dat. pierderii unitatilor dentoparodontale de mult timp, sau
dat. bolii parodontale). Bolta plata contribuie la mentinerea protezei totale prin fenomenul de
adeziune.
Lungimea medie a boltii palatine este de 4,8cm (de la papila incisiva la linia interhamulara).
Adancimea medie este de 12-17mm. Latimea medie in treimea mijlocie este de 4,1cm iar
intertuberozitar de ca. 4,5cm.
Palatul dur este format din palatul primar si cel secundar. Palatul primar este format din oasele
incisive (in nr. de 2), iar palatul secundar din procesele palatine ale oaselor maxilare (in nr. de 2)
si lamele orizontale ale oaselor palatine (in nr. de 2).
Sutura incisiva se afla la unirea oaselor incisive cu procesele palatine. Aceasta se afla in treimea
ant. a palatului dur.
Sutura palatina transversa se afla la unirea dintre procesele palatine si lamele orizontale. Aceasta
sutura se afla in dreptul fetelor distale ale molarilor secunzi superiori. Post. de sutura transversa
se afla gaura palatina post. (sau gaura palatina mare), la baza proceselor alveolare. Prin acest
orificiu trec nervii palatini ant. si pachetul vascular aferent. Localizarea gaurii palatine post.:
medial de molarul 3 sup. si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a palatului dur.

26. Zona glandulara a lui SchröderRezilienta acestei zone este crescuta. In grosimea mucoasei
exista o multime de glande salivare. La acest nivel se gasesc aproximativ 250 de orificii de
deschidere ale glandelor salivare mici. Acestea secreta mucina, fapt benefic in protezarea totala,
deoarece mucina favorizeaza mentinerea protezei pe camp.

27. Gaura incisiva


CAMPUL PROTETIC MANDIBULAR

1. Marginea ant. a ramurei ascendente


Se afla in prelungirea liniei oblice externe.

2. Trigonul retromolar
Marginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei formeaza impreuna cu partea posterioara a liniei
milohioidiene trigonul retromolar.

3. Rafeul pterigomandibular
(plica pterigomandibulara, ligamentul pterigomandibular)

4. Tuberculul piriform (sin. tuberculul mandibular, sin. tuberculul alveolar mandibular)


In constituirea lui intra: ligamentul pterigomandibular, fibre tendinoase ale muschiului temporal, fibre
ale buccinatorului, milohioidianului si constrictorului sup. al faringelui, formatiuni glandulare. Tuberculul
piriform apare dupa pierderea ultimului molar. La dentat, distal de ultimul molar (molarul 2 sau 3), se
afla papila retromolara. Aceasta nu trebuie confundata cu tuberculul piriform (care exista doar la
edentat). Distal de papila retromolara se afla o mucoasa sub care se gaseste zona glandulara
retromolara.Tuberculul piriform este o zona complexa cu insertii multiple si glande retromolare.
Tuberculii piriformi sunt zone biostatice. Procesul de resorbtie si atrofie de la acest nivel se desfasoara
mai lent decat la nivelul crestelor reziduale. Vestibular de tuberculul piriform pot apare fibre musculare
ale maseterului. Tuberculii piriformi prezinta zone de consistente diferite. Treimea ant. este acoperita de
o fibromucoasa fixa. Intre treimea mijlocie si cea post. incepe insertia ligamentului pterigomandibular.
De aceea, inchiderea marginala in zona distala se realizeaza intre treimea mijlocie si cea post. a
tubercului piriform.
Pe ultimul centimetru al bazei protezei totale mandibulare nu se monteaza dinti, pentru a prelungi
"viata" tubercului piriform.

5. Muschiul maseter

6. Punga lui Fisch


Dispozitia muschiului buccinator in regiunea distala a zonei vestibulare lat. determina formarea
fundului de sac, numita punga lui Fisch.

7. Muschiul buccinator
Deasupra liniei oblice externe, in dreptul alveolelor celor 3 molari, se insera muschiul
buccinator.

8. Frenul bucal

9. Frenul buzei inf.


Este prezent doar la 50% din pacienti. Are o mobilitate mai scazuta decat frenul labial sup.
Uneori se recurge la corectia sa chirurgicala.

10. Spatiul retromilohioidian


Este situat sub linia oblica interna.

11. Linia milohioidiana (sin. linia oblica interna)


Se intinde de la apofizele genii pana la nivelul ultimului molar.
Anterior pe aceasta linie se insera muschiul milohioidian, iar posterior se insera fasciculul
milohioidian al constrictorului superior al faringelui si partial ligamentul pterigomandibular.
Marginile protezei se realizeaza astfel incat sa nu depaseasca linia milohioidiana.
Uneori creasta se resoarbe pana devine negativa, linia oblica interna apropiindu-se de coama, iar
planseul bucal herniind peste aceasta.

12. Zona linguala laterala (zona paralinguala)


Se intinde de la limita ant. a tubercului piriform la spatiul dintre canin si premolar. Lateral este
delimitata de versantul lingual al crestei. Spre int. este delimitata de limba si uneori de glanda
sublinguala. Spre inf. este delimitata de linia oblica interna, planseul bucal cu glanda
sublinguala, sub care se afla muschiul milohioidian.

13. Torusul mandibular


Deasupra liniei oblice interne, in dreptul premolarilor, pot fi prezente torusurile mandibulare.
Torusurile mandibulare pot fi unice sau multiple. Spre deosebire de cele palatinale pot fi
depistate si prin radiografii retroalveolare sau ocluzale, cand apar ca zone de opacitate intensa,
bine circumscrise.
14. Zona linguala centrala (spatiul sublingual)
Schreinemakers descrie aceasta zona ca se intinde 1,5 cm la dreapta si 1,5 cm la stanga de frenul
lingual.

15. Frenul lingual


Frenul lingual este compus din muschii genioglosi.

16. Carunculele sublinguale

17. Linia oblica externa


Se afla pe fata externa a mandibulei. Porneste de la nivelul eminentei mentoniere si se continua
cu marginea ant. a ramurii ascendente.
Deoarece resorbtia la mandibula este centrifuga, crestele reziduale mandibulare pot sa ajunga in
decursul anilor pana la nivelul liniei oblice externe.

18. Gaura mentoniera


Cand resorbtia este accentuata, gaura mentoniera se apropie tot mai mult de coama crestei,
manunchiul vasculonervos mentonier ajungand uneori sa fie strivit de saua protezei. Folierea
acestei zone nu rezolva mereu situatia, fiind uneori nevoie de o corectie chirurgicala a pozitiei
orificiului mentonier.

19. Apofizele genii


Acestea sunt cele 4 proeminente pe fata interna a mandibulei, situate median. Apofizele genii
formeaza impreuna spina mentoniera (spina mentala). De la apofizele genii porneste de o parte si
de alta linia milohioidiana (sau linia oblica interna) care se termina la nivelul ultimului molar.
Pe apofizele genii superioare se insera muschiul genioglos, iar pe cele inf. geniohioidianul.
Cu cat resorbtia crestei se accentueaza, cu atat mai mult cele apofize genii sup. se aproprie de
creasta.

20. Plica sublinguala

21. Zona vestibulara centrala (zona labiala)


Se intinde intre cele 2 frenuri bucale. In aceasta zona se afla muschii: orbicularul buzelor,
patratul barbiei si muschiul mentonier. Orbicularul buzelor are fibre orizontale si ajuta la
stabilizarea protezei si la actiunea de ventil extern. Ceilalti 2 muschi se insera perpendicular pe
periferia campului protetic, influentand mobilitatea fundului de sac. Cu cat atrofia crestei este
mai accentuata, cu atat insertia lor se apropie mai mult de creasta.

22. Zona vestibulra laterala


Se intinde de la frenurile bucale la tuberculii piriformi, si de la coama crestei pana la linia oblica
externa. In aceasta zona, actiunea de ventil interna se obtine mai greu decat actiunea de ventil
externa. Cu cat atrofia crestei este mai accentuata, cu atata insertia muschiului mentonier se
apropie mai mult de creasta. Dispozitia muschiului buccinator in regiunea distala a zonei
vestibulare lat. determina formarea fundului de sac, numita punga lui Fisch.