01.

A fi sau a nu fi din Dumnezeu - seria “Antiteze” de iosif Anca

INTRODUCERE
1. A fi din Dumnezeu; a fi sau nu în credinţă este o realitate sau o aparenţă
(Ioan 1:9-14)
2. Caz de referinţă: Cain şi Abel (Genesa 4:1-8); o jertfă a descris  starea, iar un
eveniment, a pecetluit soarta (viitorul), mântuirea / pierzarea lor
 
            I. CAIN
A. „Cain la adunare”
1. Religia formală născută (generată) pe fondul religios al fiecărui individ
(factor intern) şi conform mediului tradiţional (factor extern) este ca şi o
căsătorie doar în virtutea vârstei şi nevoii asociată cu faptul că aşa au făcut
şi  alţii (Genesa 4:2)
2. Alte cazuri (Exodul 32:4-6; Numeri 25:2; Fapte 19:27-28; 8:18-23)
B. „Cain acasă şi la serviciu”
1. Evidenta (sub sesizare divină) a stărilor fireşti în interior, care au răsfrânt
irezistibil şi afară (deşi a negat); de la o ranchiună la ură şi crimă (Genesa 4:5-
9)
2. Alte cazuri  (Matei 15:8, 19-20; 2 Timotei 3:1-5; Iacov 3:11-18; Iuda 1:11, 16,
19)
C. „Viitorul lui Cain”
1. Sute de ani fără pace, fără binecuvântare, fără bătrâneţe; o veşnicie fără
Domnul (Genesa 4:11-24; Iuda 11-15)
2. Sentinţă generală (1 Ioan 3:14-15; 2 Timotei 3:8-9, 13; Luca 13:24-28)
 
            II. ABEL
A. „Abel la adunare”
1. Credinţa l-a determinat să îndeplinească activităţile sacre la superlativ,
printr-o conştienţă a cine-i Domnul şi ce trebuie să i se ofere, ca într-o căsătorie
din iubire matură (Genesa 4:4; Evrei 11:4)
2. Alte cazuri  (Evrei 11:1-3, 6; Iosua 14:6-9; Filipeni 2:20-22; 1 Timotei 4:11-
16)
B. „Abel acasă şi la serviciu”
1. Realitatea zilnică a faptelor bune, făcute fără a fi influenţat de Satan sau
Cain – dovedită şi în ziua morţii (Genesa 4:8; 1 Ioan 3:12)
2. Alte cazuri  (2 Timotei 3:10-12; Daniel 6:4-5; 2 Ioan 1:4; 3 Ioan 1:4-5)
C. „Viitorul lui Abel”
1. Ecoul slujirii şi trăirii lui au motivat 6000 de ani de istorie şi-l vor premia
pentru toată veşnicia (Evrei 11:4)
2. Răsplată şi efect general (Evrei 12:1-2; 2 Timotei 4:7-8)
 
            ÎNCHEIERE
1. A fi sau a nu fi din Dumnezeu a fost teza fundamentală a scrierilor
apostolului Ioan (Ioan 8:41-47; 1 Ioan 4:6-13; 3:6-10)
2. Fiecare  „ştim…” (1 Ioan 5:18-20)