Dificultatea de baza �n rezolvarea ecuatiei Schr�dinger provine din aceea ca repulsia electronica reprezinta un efect prea puternic pentru a putea fi tratat ca o perturbatie. Exista totusi, o iesire din acest impas si anume ca repulsia inter- electronica contine o parte mare cu simetrie sferica. Cu alte cuvinte, ne imaginam ca �n atom electronii sunt repartizati c�t mai uniform �n jurul nucleului, astfel ca interactiile pe care le sufera un electron individual din atom provin de la un nor de electroni ce are ca centru tocmai pozitia nucleului. Se stie ca actiunea unei distributii de sarcini cu simetrie sferica este egala cu aceea a unei singure sarcini plasate �n centrul sferei si egala cu sarcina totala a distributiei. Cu alte cuvinte, electronii, �n loc sa fie priviti ca interaction�nd unii cu altii, ei sunt priviti ca misc�ndu-se fiecare independent �n c�te un c�mp central. Deci, daca din energia de repulsie inter-electronica extragem aceasta parte mare, simetrica, atunci ceea ce ram�ne ar putea fi �ntr-adevar tratata ca o perturbatie. Ne imaginam astfel ca putem construi o functie de energie potentiala V( ri ) uni-electronica, cu simetrie sferica si care sa reprezinte o buna aproximatie pentru energia potentiala reala a electronului i �n c�mpul nucleului si al celorlalti N - 1 electroni. Observatie: Functia potentiala V( ri ) depinde de pozitia electronului i. Pentru alt electron, functia are aceeasi simetrie sferica, dar poate avea alta expresie matematica.