Sunteți pe pagina 1din 4

Abordarea explicitã a vocabularului

Prof.înv. primar Chircu Cristina

Pentru studiul limbii şi literaturii române la clasele primare esenţialã este componenta
verbalã, cu cele trei dimensiuni ale sale: dimensiunea lingvisticã, textualã şi discursivã.
Dimensiunea lingvisticã integreazã categoriile ce figureazã la problemele specifice ale
lexicului, foneticii, morfologiei şi sintaxei; în interiorul acestor domenii se situeazã şi o serie de
aspecte de ortografie, ortoepie şi punctuaţie.
În marea lor majoritate, lecţiile de limbã şi literaturã românã integreazã secvenţe centrate
asupra vocabularului: o componentã ce determinã, în mod semnificativ, calitatea receptãrii şi
producerii de text.
Explicarea cuvintelor şi expresiilor necunoscute este o parte a scenariilor consecrate
lecturii textelor literare şi nonliterare, dar şi parte a secvenţelor ce vizeazã compunerea de text
oral sau scris. Astfel, orele de comunicare oralã pot integra, în deschidere, prezentarea unor
familii de cuvinte sau construcţia unor familii de cuvinte sau construcţia unor câmpuri lexico-
semantice, configuraţii ce permit formularea precisã şi nuanţatã a mesajelor. Tot astfel, orele de
compunere liberã pot avea, ca preambul, abordãri prin joc ale unor cuvinte corelate în reţele.
În linii mari, abordarea lexicului se poate face în douã moduri distincte:
 Abordarea clasicizatã- abordarea explicitã a vocabularului în secvenţe consecrate
cuvintelor şi expresiilor necunoscute sau în secvenţe ce îşi propun construcţia unor reţele
(aceastã abordare integreazã şi activitãţile ce constau în clarificarea cuvintelor
necunoscute prin consultarea dicţionarelor);
 Dezvoltarea noţiunilor de vocabular prin “impregnare”/ lecturã intensivã şi implicarea
elevilor în diverse situaţii de comunicare- presupune realizarea unor secvenţe zilnice de
lecturã, de exprimare scrisã şi oralã, prin intermediul cãrora elevul sã poatã întâlni şi sã
poatã crea texte din punct de vedere semantic şi pragmatic.
Abordarea explicitã a vocabularului presupune:
-asezarea, atunci când se poate, a cuvintelor noi în reţele associative;
- aşezarea secvenţelor de vocabular în preambulul scenariilor consecrate literaturii literare
sau a compunerii libere, şi nu dupã prima lecturã sau pe parcursul redactãrii textului.
Asocierea cuvintelor în “familii” sau aşezarea lor în raporturi de sinonimie sunt
intervenţii ce pun în evidenţã “vecinãtãţi” şi permit, în consecinţã, clarificare şi fixare. Dat
fiind faptul cã acest demers, indiscutabil eficient, este consacrat de didactica tradiţionalã şi
preluat de manuale.
Model de remodelãri creative
Subiectul lecţiei- Condurul ispitei- dupã Voltaire.
Lecţia a aşezat, în preambulul lecturii, explicarea unor mãrturii despre Palatul lui
Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa. S-a trecut apoi la realizarea unei paralele între viaţa
desfãşuratã la acest palat şi cea de la palatele altor domni (regi, împãraţi), prilej cu care s-au
introdus noi cuvinte.
Momentele lecţiei au vizat, prin lecturã şi relecturã, înţelegerea şi interpretarea textului.
În final s-a prezentat o imaginarã scrisoare-invitaţie, semnatã de înţeleptul-înţelepţilor,
prin care elevii erau poftiţi la palatul cu grãdinã, porţi, saloane, labirint, turnuri şi un “turn al
înţelpţilor” (palat desenat pe o planşã). Pentru a ajunge la “turnul al înţelpţilor”, elevii au
trebuit sã treacã urmãtoarele probe “lingvistice”, mai exact sã rezolve urmãtoarele exerciţii:
1. “Copacul fermecat”- exerciţii cu familia de cuvinte
 Scrieţi cuvinte care fac parte din aceeaşi familie cu “împãrat”
În acea ţarã împãrãteşte de mult un împãrat bland şi învãţat. Împãrãteasa este
asemenea lui, iubitoare şi înţeleaptã. La nunta fiului lor, invitaţii au fost ospãtaţi
împãrãteşte. Vestea despre nunta împãrãteascã s-a rãspândit în toatã împãrãţia.
2. “Poarta arcaşilor”- exerciţii cu antonime
 Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele cu sens opus:
Regele râse, soarele se bucurã şi el, chiar rãmase pe cer, încât trei zile n-a fost
întuneric, ci numai senin şi veselie.
 Alcãtuiţi enunţuri cu acele cuvinte care au înţeles contrar cuvintelor “cinstit” şi
“brav”.
3. “Poarta lui Pãcalã şi Tândalã”- exerciţii cu paronime
 Pãcalã şi Tândalã se contrazic. Alegeţi cuvântul potrivit din enunţurile:
La zidirea palatului s-a folosit mult mortal//mortar.
Pe perete era o tapiserie cu model florar/floral.
Grãdinarul palatului era originar/original din Paris.
4. “Poarta gemenilor”- exerciţii cu cuvinte polisemantice
 Explicaţi sensul cuvântului “reginã” din urmãtoarele enunţuri:
De departe vãzurã cum venea regina în caleaşca-i auritã.
Mihai pierdu regina în timpul jocului.
Regina-nopţii îşi deschide petalele dupã lãsarea nopţii.
 Alcãtuiţi enunţuri în care cuvintele “poartã” şi “corn” sã aibã sensuri diferite.
5. “Salonul poeţilor”- expresii poetice
 Construiţi comparaţii, apoi introduceţi-le în enunţuri: alb ca…., strãlucitor ca…,
un coridor întunecos ca…., vistiernic viclean ca…. .
6. “Labirintul oglinzilor”- exerciţii cu sinonime
 Grupaţi cuvintele cu înţeles asemãnãtor: coridor, renumit, a aprecia, a preţui,
galerie, faimos, gang, a cinsti, cunoscut, culoar, a respecta, vestit.
7. “Turnirul înţelepţilor”- exerciţii cu proverb
 Spuneţi proverb despre învãţãturã şi înţelepciune. Explicaţi-le.

Fişã de lucru cu proverbe:


 Precizeazã cuvintele cu sens contrar din urmãtoarele proverbe şi zicãtori:
 Dacã nu cazi, nu e nevoie sã te ridici.
 Nu poţi creşte un peşte mare în apã mica.
 Nici alb, nici negru, nici afarã, nici înãuntru.
 Ce nu vrei sã ştie duşmanul, nu spune prietenului.
 Cine se teme de pagubã nu are câştig.
 Înlocuieşte cuvintele scrise înclinat cu altele având acelaşi înţeles:
 Nicio zi trãitã fãrã folos!
 Munca stãruitoare le învinge pe toate.
 Construieşte enunţuri contrare pornind de la proverbele:
 Lenea e mama rãutãţilor. – Hãrnicia e mama bunãtãţilor.
 Harnicul gãseşte întotdeauna de lucru.
 Caii buni scurteazã drumul.
Bibliografie:
Pamfil, Alina- “Limba şi literatura românã în şcoala primarã- perspective
complementare”- Ed. Art, 2016
Onojescu, Monica, Pamfil, Alina- Valori formative acronice şi contemporane în literatura
pentru copii şi tineri, Ed Casa Cãrţii de Stiinţe, Cluj-Napoca, 2006