Studiu de caz.

CAPITOLUL 4. ANALIZA OPORTUNITĂŢILOR LA LOCUL DE

MUNCĂ ŞI DIFERENŢIEREA ACESTORA ÎN FUNCŢIE DE GENUL
ANGAJAŢILOR

4.1. Cadrul general de realizare a cercetării

În vederea stabilirii contextului cercetării vom încerca să facem o mică analiză asupra
populaţiei apte de muncă din România.

1. Populaţia aptă de muncă din România.

Piaţa muncii din România trece printr-un moment dificil şi anume patru din zece
persoanele apte de muncă nu au nici o ocupaţie. Această statistică poate fi una îngrijorătoare
pentru România în ceea ce priveşte piaţa muncii.
Un studiu publicat de Institutul Naţional de Statistică arată că mai mult de 6,5 milioane
dintre români apţi de muncă nu lucrează nicăieri. Situaţia actulă de pe piaţa muncii a
determinat creşterea numărului asistaţilor social , adică patru asistaţi social sunt susţinuşi de
trei români cu un loc de muncă. Statisticile vorbesc că din 16 milioane de români care
formează populaţia aptă de muncă, doar 9 milioane sunt persoane active, 6 milioane inactive,
700 mii de şomeri22. În procente înseamnă aproximativ 60% din români care contează pentru
piaţa muncii au un loc de muncă, dar 40% nu lucrează.
Pentru că nu sunt oferte de muncă pe piaţă face ca tinerii să devină pesimişti în ceea ce
priveşte găsirea jobului perfect pentru fiecare. Printre tinerii cu vârsta între 15- 24 ani, rata de
ocupaţie este de aproximativ 30% fiind raportat unul din patru tineri au un loc de muncă în
România.
Locurile de muncă part-time încep să se intensifice, fiind înregistrate ca o tendinţă pe
piaţa românească de câţiva ani încoace. După rapoartele realizate de INS sunt jumătate de
milion de români care lucrează part-time. Se menţioneaza faptul ca în 2011, peste 200 de mii
de persoane din România cu program part-time doreau să lucreze mult mai multe ore.

22
INS- Institutul Naţional de Statistică

30
 Persoanele care intră în această categorie de muncă reprezinta 2,4% din populaţia
activă, 2,6% din populaţia ocupată23(Populaţia aptă din România,).
Conform Instutului Naţional de Statistică piaţa românească de muncă este împărţită
astfel:
 16,6 milioane persoane apte de muncă
 9,2 milioane persoane au un loc de muncă
 6,7 milioane persoane inactive
 701.000 şomeri

Graficul 4.1 Piaţa românească de muncă

2% piata romaneasca de munca

20%
persoane apte de
munca
persoane cu un
loc de muca
50%
persoane inactive

someri
28%
Sursa: grafic realizat de autor pe baza datelor aferente Institutului National de
Statistica

Rata de ocupare în rândul tinerilor:

 23,9% din tinerii români au un loc de muncă
 1 din 4 tineri români au un loc de muncă( Institutul Naţional de Statistică)
Tendinţe pe piaţa muncii
 500.000 români au un loc de muncă cu program part-time
 1000 de români cu un loc de muncă susţin 1.303 şomeri

23
www.b1.ro/stiri/economic/pia-a-muncii-din-romania-in-impas-patru-din-zece-persoane-apte-de-munca-nu-au-
nicio-ocupatie-55005.html

31
 O altă parte din populaţia României lucrează la negru mai precis este vorba despre
munca fără forme legale. Această muncă este o încălcare a legii şi se pedepseşte cu
închisoarea.
Ţara noastră ocupă locul şapte din lista cu 18 state din centrul şi estul Europei care sunt
afectate de evaziunea fiscală. S-a realizat un studiu pe această temă de către specialiştii Băncii
Mondiale. În urma acestor statistici reiese că Polonia şi Cehia 15% angajaţi lucrează fără
norme legale, Ungaria având doar 5%. Intervenţia Băncii Mondiale arată că aceste slujbe pot
afecta sistemul, din motive că salariaşii nu beneficiază de protecţie socială atunci când rămân
fără locuri de muncă.
„Potrivit studiului, jumătate dintre români şi-au redus din cheltuielile cu hrana pentru a
economisi bani. Alții au preferat însă să taie de pe lista de priorităţi medicamentele sau
vizitele la doctor. Raportul Băncii Mondiale mai arată că ţările din centrul și estul Europei
sunt cele mai afectate de criza economică mondială”. ( Jumătate din populaţia aptă de muncă
din România lucrează la negru.24.
Un alt studiu realizat de Fondul ONU pentru Populaţie, s-a arătat că populaţia aptă de
muncă din România s-ar putea reduce cu patru milioane, dacă se menţin rate scăzute a
natalităţii.
Dacă acest lucru se adevereşte, până în 2050 numărul populaţiei în vârstă de muncă
cuprinsă între 20 şi 64 ani, se va reduce la nouă milioane, mai exact va scădea cu patru
milioane în comparaţie cu prezentul.
În acest fel, pentru că fertilitatea scade, specialiştii preconizează o creştere rapidă a
procesului de îmbătrânire a populaţiei, persoanele de vârsta a treia ajungând la 5 milioane.
„Guvernul României se va îndrepta către politicile pro-nataliste pe care le duc unele ţări
europene, de unde se va inspira pentru a regla această problemă de fond a ţării”,a declarat
ministrul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei, Paul Păcuraru.
Specialiştii consideră că este necesară creşterea fertilităţii în România, pentru o reînnoire
rapidă a populaţiei. „O femeie ar trebui să aducă pe lume, în medie, doi copii, pentru a se
asigura simpla înlocuire a generaţiilor, precum şi stabilitatea numărului populaţiei”25.

24
www.reporterntv.ro/stire/jumatate-din-populatia-apta-de-munca-din-romania-lucreaza-la-negru
25
www.ziare.com/social/capitala/romania-va-ramane-fara-populatie-apta-de-munca-94629

32
 Populaţia aptă de muncă în Regiunea Nord-Est.
Tabel Nr. 4.1

POPULAŢIA NR. SALARIAŢI PONDEREA NR. DE

ACTIVĂ (2014) (DECEMBRIE 2015) ANGAJAŢI ÎN
TOTALUL
POPULAŢIEI
ACTIVE (%)
Regiunea NORD- 1.266.000 526.564 42
EST
BACĂU 222.100 106.66 48
BOTOŞANI 152.700 50.322 33
IAŞI 296.000 146.449 49
NEAMŢ 196.800 76.604 39
SUCEAVA 244.600 95.712 39
VASLUI 153.800 51.287 33
Sursa: www.b1.ro/stiri/economic/pia-a-muncii-din-romania-in-impas-patru-din-zece-
persoane-apte-de-munca-nu-au-nicio-ocupatie-55005.html

4.2. Definirea temei de cercetare

Studierea şi cunoaşterea comportamentului angajaţilor, identificarea oportunităţilor si

ameninţărilor la locul actual de muncă, sunt condiţii de bază pentru construirea unor strategii
eficiente care să permită gasirea soluţiilor optime la problemele actuale şi viitoare26.
Definirea temei de cercetare presupune stabilirea unor scopuri, existând între
beneficiarul cercetării si executant o relaţie de colaborare. Cercetarea realizată cuprinde
persoane şi dacă acestea sunt mulţumite de locul actual de muncă, sintetizandu-se sub numele
de: “Analiza oportunităţilor la locul de muncă şi diferenţierea acestora în funcţie de genul
angajaţilor”.

4.3 Stabilirea obiectivelor cercetării

26
Hapenciuc, 2008: 25

33
 Scopul şi obiectivele cercetării sunt legate, implicit, de problema propusă si de modul în
care aceasta este formulată. În practica realizării proiectelor de cercetare, formularea explicită
şi bine marcată a scopului şi obiectivelor propuse este obligatorie.
În conturarea planului de cercetare, trebuie de stabilit obiectivele cercetării. Plecând de
aici, putem stabili o serie de probleme concrete cum ar fi:
 Vechimea angajatului
 Sexul persoanelor
 Identificarea motivaţiilor pentru care au ales acel loc de muncă
 Comunicarea intercolegială
 Identificarea surselor de informare cu privire la activităţile zilnice din cadrul
întreprinderii27.

4.4 Pregătirea chestionarului

În realizarea chestionarului s-a avut în vedere ca forma acestuia să fie una comună şi
înţeleasă de toţi cei care îl citesc.
Acesta cuprinde 17 întrebări (anexa 1) prin care s-a încercat descoperirea principalele
opţiuni ale angajaţilor din cadrul firmelor, căutând şi eventualele impedimente în realizarea
sarcinilor.
Chestionarul cuprinde mai multe întrebări închise. Dezavantajul acestor întrebări închise
este faptul că există o anumită dirijare subînţeleasă spre răspunsuri sugerate.
În realizarea chestionarului s-a urmărit elementele de bază, pentru că se ştie că un sondaj
are succes atunci când modul de realizare este pe măsură:
 Ordonarea logică a caracteristicilor
 Formularea întrebărilor
 Finalizarea întrebărilor(specificitate, limbaj comun, eliminarea ambiguităţilor)
 Stabilirea ordinii întrebărilor
 Conferirea chestionarului un aspect estetic general

Obiectivele empirice “Oportunităţi şi ameninţări la locul de muncă

27
Hapenciuc, 2005 : 27

34
 Tabelul 4.1.
Aspecte generale Întrebările cercetătorului Obiectivele cercetării.
1. Informaţii cu caracter 1. Vechimea dvs. în muncă 1.Este important pentru
general 2. Sexul dvs. cercetarea noastră să se
precizeze vechimea în
activitatea pe care individul o
desfăşoară pentru că de aici
reiese experienţa acumulată de-
a lungul timpului.
2. Prin precizarea sexului dorim
să evidenţiem care sunt
diferenţele dintre răspunsurile
bărbaţilor faţă de răspunsurile
femeilor.
2.Informaţii cu privire la 1. În general,în momentul de 1. Am dorit să scot în evidenţă
mulţumirea la locul de muncă faţă sunteţi mulţumit să lucraţi dacă persoana este multumită
actual. în această companie? de locul de muncă actual cât şi
2.Mergeţi cu placere la servici? motivul pentru care a ales acest
3.Consideraţi că vă potriviti cu job.
acest job? 2.Identificarea motivului pentru
care este mulţumit de actualul
job.
3.Ilustrarea gândirii persoanelor
interogate cu privire la
compatibilitarea jobului.
3. Informaţii cu privire la 1. În munca dvs. activitatea pe 1. Identificarea gradului de
gradul de satisfacţie a care o desfăşuraţi vă aduce mulţumire a angajatului în
realizării sarcinilor multe satisfacţii? comparaţie cu activitatea pe
care o desfăşoară.
4. Informaţii zilnice şi 1. Şeful dvs. are grijă să vă 1. Identificarea conexiunii
oportunităţi de realizare a informeze despre tot ceea ce dintre angajaţi şi şef privind
activităţilor are legatură cu munca dvs.? activităţile zilnice.
2. La locul de muncă aveţi 2. Prin această întrebare am
oportunitatea de a face zilnic vrut să identific cum se
ceea ce ştiţi mai bine? desfasoară comunicarea

35
 3. Consideraţi că puteţi sarcinilor zilnice dintre şef şi
exercita toate sarcinile primite angajaţi.
într-o zi? 3. Stabilirea libertăţii de
4. Credeţi că vă este uşor să realizare a activităţilor zilnice şi
comunicaţi cu şeful sau ceilalţi identificarea impedimentelor
colegi? eventuale.
4. Stabilirea modului de
comunicare dintre angajat,
colegi şi şef.
5. Măsurarea gradului de 1. În timp ce vă exercitaţi Interesul real al organizaţiei
confort a realizării sarcinile, aveţi materiale şi pentru ca angajatul să îşi
activităţilor. echipamente care să vă permită realizeze sarcinile.
să desfăşuraţi munca în cea mai 2. Implicarea tuturor angajaţilor
buna ordine? de a duce la bun sfârşit sarcinile
2.Colegii dvs. de la servici, sunt zilnice.
orientaţi spre realizarea 3. Identificarea eventualelor
sarcinilor într-un mod eficient? discriminări din cadrul
3.În cadrul acestei firme formelor.
indiferent de rasă, sex, etnie,
etc. Sunt oferite aceleaşi
oportunităţi de promovare?
6. Relaţiile stabilite la locul de 1. De când lucraţi la această Identificarea motivelor pentru
muncă companie, a-ţi legat prietenii cu care au legat prietenii cu colegii
colegii de serviciu? de serviciu
2. Prietenia cu, colegii de la Determinarea eventualelor
serviciu vă dăunează în dezavantaje a relaţiilor de
îndeplinirea sarcinilor zilnice? prietenie stabilite cu colegii de
serviciu.
7. Performanţă şi promovare 1. În munca dvs. ştiţi cum sunt Prin această întrebare am dorit
evaluate performanţele? să indentificăm care sunt
2. In ultimul an aţi avut şansa şansele de evaluare a
să avansaţi la serviciu? performanţelor.
2. Identificarea intervalului de
timp pentru promovare.
8. Consideraţii privind Până în momentul de faţă, 1.Prin această întrebare se

36
conducerea. consideraţi că aveţi încredere în doreşte a afla dacă într-un mod
conducerea companiei? sau altul, încredrea în
conducerea companiei
influenţează încrederea şi
realizarea sarcinilor zilnice a
angajaţilor.

4.5 Proiectarea propriu-zisă a cercetării

Cea mai folosită metodă de obţinere a datelor primare este ancheta. Aceasta constă în
existenţa unui chestionar şi a unui eşantion reprezentativ pentru populaţia avută în vedere şi a
fost aleasă în cadrul cercetării de faţă.
Componenţii eşantionului au fost contactaţi direct. Aici, problematica eşantionării
devine o fază distinctă a cercetării. Aceasta presupune stabilirea populaţiei care va contura
obiectul cercetării şi identificarea cadrului sau a bazei de eşantionare. Unitatea de eşantionare
în cazul nostru o reprezintă oraşul Suceava.
Chestionarul întocmit cuprinde 17 întrebări dar mai cuprinde şi 2 precizări privind
vechimea în muncă şi sexul. De asemenea, am încercat să căutăm o formulare cât mai bună cu
scopul de a elimina plictiseala respondentului, să nu dureze mult timp(se consideră timpul
maxim pentru menţinerea interesului respondentului de 5 minute pentru completarea
chestionarului), dar în acelaşi timp, să avem acces la informaţiile necesare în atingerea
obiectivelor propuse.
Ca şi tipuri de întrebări din construcţia chestionarului, am folosit:
 Întrebări închise, care se caracterizează prin faptul că oferă subiectului variante de
răspuns prefabricate, respondentul urmând să aleagă varianta care se potriveşte cel mai
bine situaţiei sau părerii personale28.
 Întrebări semiînchise, folosite atunci când variantele de răspuns la o întrebare închisa nu
epuizează întreaga gamă de posibilităţi de răspuns, ceea ce duce la încheierea seriei de
variante cu una de genu: vă rugăm să precizaţi.
În alcătuirea eşantionului, am apelat la urmatoarele variante:
 Am desfăşurat deplasări pe teren şi anume în cadrul parcului Universităţii, diferite
întreprinderi din zona Areni şi George Enerscu dar şi zona rurală Mitocu-Dragomirnei.

28
Hapenciuc, 2008: 25

37
  Am beneficiat de sprijinul celor de la Agenţia de Asigurări Axa, care mi-au pus la
dispoziţie date de contact şi număr de telefon a câtorva prieteni a angajaţilor care au
considerat că pot să mă ajute. Acestora le-am trimis chestionarul prin angajaţii din
cadrul agenţiei.

4.6 Prezentarea datelor culese si analiza rezultatelor cercetarii empirice

De menţionat sunt limitările anchetei noastre. Numărul celor care au răspuns faţă de
eşantionul iniţial, arată anumite semne de întrebare în ceea ce priveşte riscul de a nu răspunde.
Anumite tehnici şi anume faptul de a avea posibilitatea de a intre în contact direct cu cei care
răspund şi de a-i provoca de mai multe ori poate să ducă de mai multe ori la scăderea riscului.
În cadrul studiului, riscul de non-răspuns ar fi putut să fie important dacă anumiţi
indivizi ar fi refuzat în mod sistematic să nu răspundă la anchetă. Ca de exemplu, anumiţi
indivizi din diferite întreprinderi care îşi doreau să protejeze confidenţialitatea informaţiilor
nu au participat la studi, afectând astfel o parte din ansamblul de rezultate.
La final, diferite întrebări decurg si din felul în care a fost gândit chestionarul.
Rezultatele analizate au adus în valoare o corelare care merită clarificată între două variabile
independente( compatibilitatea cu job-ul şi oportunităţile din cadrul firmei).
Răspunsurile primite în urma completării acestului chestionar prin intermediul
contactului direct, au fost centralizate cu ajutorul unui program statistic Microsoft excel cu
scopul de a uşura centralizarea informaţiilor pentru analiză şi apoi pentru formularea unor
concluzii. Am încercat să avem în vedere toate condiţiile pentru asigurarea unui rezultat
foarte bun pentru răspunsurile obţinute.
Pentru a ne asigura relevanţa concluziilor, una din întrebarile adresate respondenţilor a
fost legată de vechimea din cadrul firmei. Scopul adresării acestei întrebări este de a obţine
informaţii cu privire la experienţa acumulată în cadrul întreprinderii.

Interpretarea cercetării:
I1. Vechimea în cadrul întreprinderii.

Pentru început am făcut analiza întrebărilor de identificare cu scopul de a prezenta a

oportunităţilor respondenţilor.

38
 Graficul 4.1 Vechimea femeilor în organizaţie

15%

0-3 ani
15% 3-10 ani
10-20 ani
60% peste 20 ani

10%

Graficul 4.2 Vechimea bărbaţilor în organizaţie:

0%

40% 0-3 ani

3-10 ani
10-20 ani
60% peste 20 ani

Cea mai mare pondere a respondenţilor este reprezentată de indivizi de sex feminin cu o
vechime cuprinsă între 0-3 ani(60%) şi indivizi de sex masculin cu o vechime cuprinsă între
0-3 ani (60%), urmată de indivizi de sex feminin cu vechimea cuprinsă între 3-10 ani(15%) şi
indivizi de sex masculin cu o vechime cuprinsă între 3-10 ani(40%). Trebuie să scoatem în
evidenţă că anumite persoane care au completat acest chestionar nu au dorit să divulge
vechimea în cadrul întreprinderii.

P1. În general, în momentul de faţă sunteţi mulţumit să lucraţi în această companie?

39
 Graficul 4.3 În general, în momentul de faţă sunteţi mulţumit să lucraţi în această
companie?

12 11 11
10 7
8 6 femei
6
4 3 2 barbati
2
0
da, de aceea da, nu, am
am decis sa momentan nu tendinta sa
raman in am intalnit nici imi caut
cadrul o problema altceva de
companiei munca

În ceea ce priveşte mulţumirea de actualul job al indivizilor de sex feminin, 17

răspunsuri sunt favorabile şi doar 3 răspunsuri sunt negative, însă mulţumirea de actualul job
al indivizilor de sex masculin, 17 răspunsuri sunt favorabile şi numai 2 sunt negative. Sunt de
apreciat aceste răspunsuri datorită faptului că resursele umane sunt extrem de importante în
cadrul orcărei organizaţii cu scopul de a îndeplini obiectivele de creştere a profitabilităţii.

P.2 Mergeţi cu plăcere la serviciu?

Această întrebare reflectă motivul pentru care fiecare angajat vine la serviciu cât si
modul de gândire a fiecăruia. Chiar dacă raspunsurile sunt închise ne putem da seama dacă
fiecare respondent din cei 40 a răspuns într-un mod sincer sau nu.
Respondenţii acestei întrebări de sex feminin au dat un răspuns pozitiv într-un număr de
18, iar cei de sex masculin au dat un răspuns pozitiv în număr de 16. Diferenţa dintre
răspunsurile negative este de două şi anume doar 2 femei au răspuns negativ şi doar 4 bărbaţi
au răspuns negativ.

40
 Graficul 4.4 Mergeţi cu plăcere la serviciu?

15

10

5 femei
0 barbati
a) da, lucrezb) da, colegii c) nu, am
intr-un mei imi prea multe
mediu insenineaza sarcini de
confortabil ziua indeplinit

P.3 Consideraţi că vă potriviţi cu acest job?

Această întrebare este legată într-un fel de cea anterioară pentru că ea are rolul de a
scoate în evidenţă modul de gândire a fiecărui individ în parte şi arată atuurile de care
dispune el. Răspunsurile pozitive sexului feminin sunt într-un procent mai mare decât cel
masculin şi anume la femei 15 şi la bărbaţi 12.

Graficul 4.5 Consideraţi că vă potriviţi cu acest job?

41
 12
10
10
8
8
6 6 Femei
6 5 5
Barbati
4

0
a) Da, mereu am b) Da, am studiat in c) Nu, dar nu am
visat acest lucru domeniul in care ales
lucrez acum

P.4 În munca dumneavoastră activitatea pe care o desfăşuraţi vă aduce multe

satisfacţii?

Graficul 4.6. Satisfacţia realizărilor.

10
10 9 9
9
8 7
7
6
5
F emei
4 3
3 2 B arbati
2
1
0
a) da, c u mare b) da, intr-o c ) da, intr-o mic
mas ura mas ura mas ura
oarec are

În urma aplicării sondajului, am obţinut răspunsuri variate şi anume, persoanele de sex

feminin au răspuns pozitiv în număr de 9 faţă de sexul masculin care au răspuns în număr de
6

42
Organizaţia pune accent deosebit pe mulţumirea angajatului pentru ca acesta să denote cel
mai bun randament la locul de muncă. Firma se axează să satisfacă nevoile angajaţilor
pentru ca aceştia să se simtă într-un cadru confortabil realizării cerinţelor impuse.

P.5. Şeful dumneavoastră are grijă să vă informeze despre tot ceea ce are legătură cu
munca dumneavoastră?

Graficul 4.7 Comunicarea sarcinilor zilnice.

14
14
12
10
10
8
6 5 5
4 3 3 F emei
2 B arbati
0
a) la inc eputul b) s e afis eaz a c ) nu es te
fiec arei z ile z ilnic la aviz ier interes at s a
c omunic e
angajatilor
s arc inile z ilnic e

Deoarece şeful organizaţiei respective doreşte să îndeplinească cerinţele clienţilor,

acesta crează mediul propice pentru angajaţi precum şi informarea lor despre activităţile
zilnice. Se poate observa că deciziile sunt luate şi comunicate de către şef de aceea,
majoritatea răspunsurilor sunt pozitive atât la femei cât şi la bărbaţi.

P.6 La locul de muncă aveţi oportunitatea de a face zilnic tot ceea ce ştiţi mai bine?

Orice întreprindere doreşte ca fiecare angajat să denote spirit de echipă şi să atingă

performanţe cât mai înalte. Aşteptările organizaţiei sunt la un rang ridicat şi vor ca fiecare
persoană în parte să arate că se implică total în ceea ce fac. Femeile au răspuns la această
întrebare cu varianta A într’un numar de 12 iar bărbaţii au răspuns cu aceeaşi variantă în
număr de 8.

43
 Graficul 4.8 Oportunităţile angajaţilor

14
14
12
10 9
8
8
6 F emei
4
4 B arbati
2 2
2
0
a) da, mereu am b) nu, pentru c a c ) nu, pentru c a
oportunitatea am s i alte am un program
ac eas ta s arc ini de fac ut s tric t

P.7 Consideraţi că puteţi exercita toate sarcinile primite într-o zi?

Graficul 4.9 Îndeplinirea sarcinilor.

12 11
10
10 9
8
6
6
F emei
4 3
B arbati
2 1
0
a) da, in fiec are b) da, in c ea mai c ) nu, s unt
z i duc la bun mare mas ura s uprainc alc at
s fars it toate z ilnic c u diferite
s arc inile s arc ini

Scopul principal al tuturor angajaţilor este de a duce la bun sfârşit toate sarcinile zilnice
pentru a arăta superiorului dăruinţa la locul de muncă şi nivelul progreselor.
Se observă că femeile sunt mai dăruite la locul de muncă şi vor să ilustreze tărie de
caracter pentru a duce la final toate sarcinile zilnice. Varianta A a fost aleasă de aproximativ
de 10 femei în comparaţie cu bărbaţii care au ales doar de 3 ori această variantă.

44
 P.8 În timp ce vă exercitaţi sarcinile, aveţi materiale şi echipamente să vă permită să
vă desfăşuraţi munca în cea mai bună ordine?

Graficul 4.10 Obiecte folosite în satisfacerea sarcinilor.

14
12 12
10
8 femei
7
6 6 barbati
4
2 2
1
0
a) acord total b) nici acord, c dezacord
nici dezacord total

Graficul de mai sus reprezintă importanţa materialelor şi echipamentelor pentru a

satisface obiectivele propuse. Pentru a obţine cele mai bune rezultate, fiecare angajat necesită
echipamente şi materiale specifice domeniului. 15 femei consideră foarte important existenţa
materialelor şi echipamentelor şi doar 12 bărbaţi sunt de acord cu acestea.

P.9 Colegii dumneavoastră de la serviciu sunt orientaţi spre realizarea sarcinilor într-un
mod eficient?

Graficul 4. 11 Realizarea sarcinilor de către colectiv.

45
 1
c) Dez acord total 1

11
b) Nici dez acord, B arbati
nici acord 7
F emei

8
a) Acord total 12

0 5 10 15

Acordul total a fost ales de femei în număr de 12 iar de către bărbaţi în număr de 8. Astfel
putem observa interesul femeilor în realizarea obiectivelor dorite, fiind mai mare decât cel al
bărbaţilor.
Scopul adresării acestei întrebări este de a afla dacă atât bărbații cât și femeile își pot
separa sarcinile de la servici de celelalte activități

P.10 Credeţi că vă este uşor să comunicaţi cu şeful sau cu alţi colegi?

În functie de atitudinea şefului cu angajaţii săi, aceştia pot comunica într-un mod diferit
cu acesta, conturând o relaţie agreabilă cu acela. Astfel fiecare persoană în parte îşi poate
spune părerea despre un anumit proiect în desfăşurare sau activitate din cadrul firmei. Femeile
doresc să aibă un şef sociabil şi deschis comunicării, prin urmare au răspuns pozitiv în număr
de 17, iar bărbaţii în număr de 5 arătând că nu au posibilitatea de a menţine o conversaţie într-
un mediu agreabil.

Graficul 4.12 Importanţa comunicării la locul de muncă.

46
 20 5 13
2 B arbati
0 F emei
F emei
a) Da, s eful es te o B arbati
pers oana des c his a b) Da, doar atunc i
s i c omunic ativa c and nu es te c ) Nu, es te aparent
nervos s ever s i s erios s i
nu imi permit s a
c omunic c u el

P.11 Aveţi oportunitatea de a participa la luarea deciziilor în ceea ce priveşte munca

dumneavostră?

Graficul 4.13 Participarea la luarea deciziilor.

c ) Nu, nu am c urajul s a imi ex prim 3 3

parerea

b) Da, doar atunc i c and s e s c himba 2 8 F emei

programul B arbati

a) Da, de fiec are data c and avem 15 9

s edinta de grup

0 10 20 30

Trebuie subliniat că majoritatea respondenţilor au completat această întrebare în sens

favorabil(numai 3 persoane de sex feminin cât şi masculin au răspuns negativ)considerând
că participarea la luarea deciziilor este foarte importantă.

P.12 De când lucraţi la această companie aţi legat prietenii cu colegii de serviciu?

47
 Graficul 4.14 Relaţiile la locul de muncă.

40
11
20
13
0 4
3 B arbati
5
a) Da, s unt o 4 F emei
pers oana foarte b) Da, s unt nevoit/ s a
s oc iabila fiu prieten/a c u toata c ) Nu, nu leg prietenii
lumea c u toti c olegii de
s ervic i

Comunicarea la locul de muncă are un rol foarte important întrucât fiecare angajat îşi
poate desfăşura activitatea într-un mod relaxant şi comod în acelaşi timp. După cum putem
observa în graficul de mai sus ambele sexe au aceeaşi parere în legatură cu această
întrebare.

P.13 Prietenia cu colegii de serviciu vă dăunează în îndeplinirea sarcinilor zilnice?

Chestionarul nostru arată faptul că femeile nu sunt deranjate de acest lucru şi că îşi pot
finaliza activitatea fără nici un impediment. Pe de altă parte, bărbaţii nu sunt de aceeaşi
parere, avănd doar 9 răspunsuri asemănătoare cu femeile.
Graficul 4. 15 Impedimente la locul de muncă.

15
6 10
10 13
4
5 2 5
B arbati
0 F emei
a) Da, doar F emei B arbati
atunc i c and b) Da, doar
atunc i c and c ) Nu, imi
pauz a de pranz indeplines c
s e prelunges te apare o
problema mereu s arc inile
tehnic a z ilnic e

P.14 În munca dumneavoastră ştiţi cum sunt evaluate performanţele?

48
 Într-o companie , angajaţii trebuiesc informaţi despre cum sunt evaluate performanţele ,
pentru ca aceştia să ştie cum să se orienteze în carieră sau să îşi urmărească obiectivele
personale. Evaluarea performanţelor ajută la sprijinirea individului în elaborarea carierei şi
chiar să obţină un salariu mult mai motivant. De aceea femeile au o concepţie pozitivă
despre evaluare şi au răspuns în număr de 14 cu această variantă , în schimb bărbaţii au
răspuns cu 5 mai puţin decât femeile ceea ce denotă că nu sunt interesaţi de atingerea
performanţelor.

Graficul 4.16 Evaluarea performanţelor.

10 10
B arbati a) Da, s untem informati
mereu c u privire la
performantele noas tre
b) Nu, s arc inile noas tre
difera de la o z i la alta
14 6
F emei

0 5 10 15 20

P.15 În ultimul an aţi avut şansa să avansaţi la serviciu?

Perioade aproximative de avansare

Tabel nr. 4.2
Femei Bărbaţi
Acum 3 luni 4 6
Acum un an 9 12
Niciodată 7 2

49
 Prin această întrebare am încercat să identificăm rata de promovare din cadrul diferitelor
firme din Suceava. Se poate observa că promovările cele mai dese se realizează la un
interval de aproximativ un an , dar se evidenţiază o diferenţă între femei şi bărbaţi. Rata
femeilor de promovabilitate este de 9 , iar la bărbaţi este de 12.

P.16 În cadrul acestei firme indiferent de rase, etnie, sex etc. Sunt oferite aceleaşi
oportunităţi de promovare?

În mod obişnuit fiecare întreprindere ar trebui să nu ţină cont de aceste criterii pentru a
nu face o descriminare sau excludere din colectiv. Fiecare om merită o şansă de a arăta ceea
ce ştie şi fiind evaluat după rezultate şi nu după criteriile menţionate mai sus.

Graficul 4.17 Oportunităţile de promovare

2
c ) Dez ac ord total 2

7
b) Nic i deaz c ord, B arbati
nic i ac ord 4
F emei

11
a) A c ord total 14

0 5 10 15

P.17 Până în momentul de faţă, consideraţi că aveţi încredre în conducerea

companiei?
Femeile consideră că nu contează cine este la conducerea companiei atâta timp cât nu dă
peste cap programul prestabilit, răspunzând cu varianta B 10 persoane, iar bărbaţii sunt de
părere că acomodarea cu şeful reprezintă un pas important de aceea au răspuns cu varianta
A 10 bărbaţi.

50
 Graficul 4.18 Încrederea în conducerea companiei.

c ) Nu, de multe ori s e intampla s a 21

s e s c himbe c onduc erea

b) Da, nu c onteaz a c ine es te la 10 9 F emei

c onduc ere B arbati

a) Da, pentru c a m-am ac omodat 8 10

c u s eful ac tual

0 10 20

Conform datelor obţinite în urma cercetării efectuate se poate afirma că organizaţiile

recunosc într-o măsură oarecare importanţa angajaţilor din cadrul companiei cu scopul de a se
dezvolta cea din urmă.
Se consideră că fiecare loc de muncă disponibil are părţi bune, părţi rele însă pe
parcursul acumulării experienţei profesionale poţi face dintr-un job banal, un job atractiv şi
confortabil.
Cea mai bună corelare dintre dorinţele angajaţilor şi dorinţele organizaţiei este realizarea
unei comunicări eficiente, iar sarcinile zilnici să nu suprasolicite personalul. Comunicarea la
locul de muncă reprezintă un factor cheie adică împărţirea sarcinilor zilnice se face oral dar
se necesită o baza materială pentru a urmări fiecare pas spre finalizarea activităţilor sau
proiectelor.
Aproximativ 90% din femeile care au răspuns la chestionar au fost receptive şi amabile,
ceea ce denotă faptul că o femei poate să se adapteze în orice situaţie. Pe de altă parte, bărbaţii
iniţial au fost reticenţi dovedind prin numărul mare de întrebări suplimentare adresate pentru a
clarifica mai bine scopul completării chestionarului. A mai fost necesar explicarea faptului că
sondajul nu conţine date personale şi că nu vor fi publicate.
Am observat în cadrul cercetării că indivizii atât de sex feminin cât şi de sex masculin
preferă comoditatea si comfortul, dorind să elimine din start stresul finalizării activităţilor la
timp şi presiunea şefilor. Încă de la începutul analizării datelor s-a evidenţiat că femeile au o

51
mai mare stabilitate şi în acelaşi timp fidelitate faţă de firmă, în schimb bărbaţii sunt mai
schimbători din punct de vedere al jobului.
Oportunităţile la locul de muncă din Suceava sunt destul de mici, unde conform
statisticii, rata promovabilităţii este de o dată pe an.
Ameninţările la locul de muncă există oriunde nu numai în Suceava, dar am observat
că atât persoanele de sex feminin cât şi de sex masculin le evită şi nici nu îşi doresc să se
confrunte cu eventualele probleme grave.
Apreciez ajutorul acordat cât şi sinceritatea cu care au completat chestionarul tuturor
oameniilor care i-am solicitat.
Indiferent dacă sunteţi la începutul carierei sau la un nivel înalt al acesteia, mulţi
specialişti recomandă să respectăm reguli de aur pentru o carieră de succes:
1. Stabileşte ce ai de rezolvat. Atunci când începi să îţi rezolvi problemele, şi
obiectivele de carieră încep odată cu conştientizarea lor. Acesta este un prim pas către
un plan de carieră de succes : autoevaluare şi conştientizarea piedicilor, stabilirea
obiectivelor.
2. Învăţarea îţi îmbunătăţeşte cariera. După stabilirea obiectivelor de carieră, trebuie
să acumulezi mai multă experienţă. Cariera perfectă nu se construieşte peste noapte,
aceasta are nevoie de îmbunătăţiri permanente, însemnând perfecţionarea jobului prin:
cursuri de specializare, lecturi în domeniu, coaching şi mentorat.
3. Acţionează către cariera la care visezi. Un punct forte este să fii informat despre
firmele angajatoare unde poţi trimite CV-ul, scrisoare de intenţie. În situaţia în care
locul de muncă nu îţi mai place, poţi face următorul pas spre cariera dorită.
4. Evaluează ce este mai bun pentru carieră. Înainte de a accepta un job, evaluează
toate ofertele de muncă şi ţine cont de: riscurile jobului, beneficii băneşti, motivare
profesională.
5. Perseverează pentru succesul autentic. Dezvoltarea carierei implică şi obstacole
care se referă la: limitarea fişei postulu, un manager bun care nu iţi apreciaza
adevărata valoare la job, echipa care îţi susţine munca, atmosfera tensionată la job
care nu îţi dă voie să utilizezi aptitudinile pentru propria carieră.
Caută ce este mai bine pentru cariera ta, caută să schimbi jobul cu unul care se
potriveşte cu ceea ce vrei şi cu ceea ce meriţi. Fă faţă provocărilor şi îţi vei construi
cariera dorită.

52
 Concluzii şi propuneri

Prin alegerea acestei teme şi analizarea ei, am ajuns la concluzia că omul reprezintă
sursa principală de care are nevoie o întreprindere şi de care nu se poate lipsi în nici un fel.
Individul se află într-o continuă interacţiune atât la locul de muncă dar şi pe stradă, în familie
sau alt loc similar.
Succesul reprezintă un obiectiv suprem pentru oricine, sau mai bine zis, reprezintă
rezultatul eforturilor depuse. Reuşitele sau înfrângerile nu sunt din vina şefului, nici a
subordonaţilor, ci ele ilustrează consecinţele bune sau rele din ambele părţi.
Oportunităţile şi ameninţările la locul de muncă apar mereu, unele apar la momentul
cel mai potrivit, altele apar într-un moment în care te aştepţi mai puţin. Farmecul fiecarei
cariere constă în faptul că individul alege drumul pe care doreşte să îl urmeze sau chiar este
nevoit să rămână la alegerea făcută. Chestionarul nostru nu a pus pe nimeni în dificultate de a
răspunde la întrebări, de aceea am reuşit să desprindem câteva concluzi referitoare la ce le
oferă firmele şi locul ocupat în ea.
Cariera arată un ansamblu de oportunităţi şi ameninţari care sunt incluse automat când
cineva se angajeaza într-o firmă ţi ocupă un anumit post. Tinerii din Suceava au potenţial de
muncă de un grad ridicat şi doresc să reuşească în carieră.
Cariera mai înseamnă să interacţionezi cu diferite tipuri de oameni, să fii responsabil şi
muncitor, să ăţi creezi şanse de a promova şi excela în carieră cu scopul de a acumula mai
multă experienţă şi de a dovedi superiorilor că meriţi mai mult. Nimic în lumea asta nu este
gratis, şi nimeni nu îţi baga în desagă cu forţa şi mai ales în zilele noastre când trebuie să
munceşti în adevăratul sens al cuvântului să câştigi un „colţ de pâine”.
În timpul aplicării chestionarului am observat că femeile sunt mai deschise în ajutarea
oamenilor, probabil simţul matern este prezent mereu, însă bărbaţii sunt mai reticenţi şi
automat adoptă un caracter defensiv.
După ce am analizat rezultatele, am observat că femeile îşi asumă mult mai repede
responsabilitatea decât bărbaţii şi că aceştia, dacă se acomodează cu un anumit lucru greu se
desprind de acela. Poate din aceste motive, la conducere se regăsesc mai mulţi bărbaţi decât
femei şi după părerea mea, dacă femeile ar ajunge la conducere ar putea revoluţiona lumea.
Caracterul femeilor este flexibil, mult mai flexibil decât al bărbaţilor, şi se pot adapta cu
uşurinţă la orice moment.

53
 După diferite studii, s-a observat că doar 13,7 % din femeile din Europa ajung la
conducere.
Chiar dacă suntem în secolul 21, încă sunt companii care nu vor o femeie în funcţii
înalte, indiferent de cultura ţărilor, femeia va fi nevoită să aleagă între familiei şi carieră.
România ocupă locul zece, cu 34%, în ceea ce proveşte ponderea femeilor in funcţii de
conducere potrivit studiului de piaţă Mercer. Bulgaria ocupă locul 2, 43%.
Se poate spune că femeile nu au încredere în ele, fiind situate între 2 bariere şi anume
familia care este destul de importantă pentru ea dar şi cariera. Chiar dacă teoretic, femeile sunt
egale în drepturi cu bărbaţii, iar omenierea traversează era tehnologiei şi emancipării, sunt
companii care acceptă cu dificultate femei în funcţia de conducere.
Fiecare dintre noi în momentul în care îşi îndreaptă atenţia către un domeniu, dorind să
practice o anumită meserie, se gândeşte implicit şi la carieră. Aceasta este privită ca propria
sa dezvoltare profesională raportată la nivelul întregii sale vieţi active.
Pe lângă evoluţia individuală, cariera poate fi privită sub trei aspecte: economic,
sociologic şi psihologic. Sub aspect economic, cariera reprezintă o succesiune a poziţiilor
profesionale ocupate de o persoană. Sociologic, aceasta este privită ca o succesiune de roluri,
fiecare rol fiind baza celui care va urma. Sub aspect psihologic, alegerea carierei şi succesul
profesional ţin de aptitudinile, interesele, valorile, trebuinţele, experienţa anterioară şi
aspiraţiile fiecărui individ.

54
 Bibliografie
1. Aurel Burciu (2007) Introducere în management, Editura Economica, Bucureşti
2. Aurel Manolescu (2003) Managementul resurselor umane, Editura Tehnica,
Bucureşti
3. Chaşovschi Carmen Otilia (2006), Managementul resurselor umane, Editura
Universităţii din Suceava, Suceava
4. Constantin Roşca, Ion Gh. Roşca (2005) Resurse Umae Management şi Gestiune,
Editura Econimica, Bucureşti
5. Dacă vrei o carieră de succes, joacă după regulile puse de bărbaţi http://yumi.md
[accesat 01.06.2013]
6. Dezvoltarea carierei, www.mzjob.ro/dezvoltarea-carierei [accesat la 11.07.2012]
7. Doar 13,7% din femeile din Europa ajung ]n funcţia de conducere,
www.money.ro/doar-13-7-prc-din-femeile-din-europa-ajung-în-funcţie-de-conducere
[accesat la 11.07.2013]
8. Dr Shirlez Jenner, traducere Cristina Dragomir (2010) Ghidul carierei pentru tinerii
absolvenşi, Editura Curtea Veche, Bucureşti
9. Dumitru Zaiţ (2006) Cercetare în economie şi în management, Editura Economica,
Bucureşti
10. Elvira Nica (2006) Managementul Performanţei- perspectiva umană, Editura
Economica, Bucureşti
11. Emanuel Giurcan (2013) Cur ar fi trebuit să se realizeze gestiunea carierei,
www.râmnic.ro [ accesat 09.07.2013]
12. Evaluarea performanţei şi gestiunea carierei, (2009),
www.ereferate.ro/evaluarea_performantei_si_gestiunea_carierei2009-09-11.html
[accesat la 29.06.2013]
13. Facultatea de managementul turistic si comercial (1996) Ghid pentru elaborarea
lucrării de licenţă, Cluj Napoca
14. Ion Ovidiu Pânişoară (2007) Managementul resurselor umane- ghid practic, editura
Poliron, Ediţia II a , Bucureşti
15. Ion Păunescu (2000) Managementul resurselor umane, Editura Eficient, Bucureşti
16. Ion Plumb (2003) Abordări moderne în management şi economie, Editura
Economica, Bucureşti

55
17. Management (2012) , www.1educat.ro/cariera/management.html [accesat la
25.06.2013]
18. Mathis. R.L. (2000) Managementul resurselor umane, Editura Ecomonica,
Bucureşti
19. Mircea Badea (2013) Dezvoltarea şi eficacitatea carierei,
http://www.onlinestudent.ro/dezvoltarea-şi-eficacitatea-carierei.ro [ accesat la
13.06.2013]
20. Panaite C. Nica(1994) Managementul firmei, Editura Condor, Chişinău
21. Planificarea Carierei (2013) www.răsfoiesc.com/educaţie/didactică/planificarea-
carierei52.php. [ accesat la 02.07.2013]
22. Planul carierei ( 2013) www.intergrarejob.ro [accesat 09.07.2013]
23. Steers R. (1988) Introduction on organisation behaviour, Scott, Foresman an Co.
Elenview
24. Teo Popa- Planificarea carierei, http://teo-popa.blogsport.ro/2012/02/planificare-
cariera[ accesat la 06.06.2013]
25. Ticu Constantin (2002) Managementul resurselor umane, Editura Institutul
European, Iaşi
26. V.A. Chişu( 2003) Manualul specialistului în resurse umane, Casa de Editură
Irecson, Bucureşti
27. Valentin Hapenciuc (2008) Cercetare Selectivă, Editura Didactica sşi Pedagogică,
Bucureşti
28. Valentin Hapenciuc, (2004) Manual practic de statistică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti

56
 ANEXE
Chestionar

OPORTUNITĂŢI ŞI AMENINŢĂRI LA LOCUL DE MUNCĂ

Bună ziua! Vă mulţumesc pentru ajutorul pe care mi-l acordaţi în realizarea acestei
cercetări, care îmi va servi la lucrarea de licenţă. Vǎ asigur de confidenţialitatea datelor, doar
eu voi vedea şi centraliza rǎspunsurile dumneavoastrǎ.

1. În general, în momentul de faţă sunteţi mulţumit să lucraţi în această companie?

a) Da, de aceea am decis să rămân în cadrul companiei
b) Da, momentan nu am întâlnit nici o problemă
c) Nu, am tendinţa să îmi caut altceva de muncă
2.Mergeţi cu plăcere la serviciu?
a) Da, lucrez într-un mediu confortabil
b) Da, colegii mei îmi înseninează ziua
c) Nu, am prea multe sarcini de îndeplinit
3. Consideraţi că vă potriviţi cu acest job?
a) Da, mereu am visat să fac acest lucru
b) Da, am studiat în domeniul în care lucrez acum
c) Nu, dar nu am de ales
4. În munca dumneavoastră, activitatea pe care o desfasuraţi vă aduce multe satisfacţii?
a) da, într-o mare măsură
b) da, într-o masură oarecare
c) da, într-o mică măsură
5. Şeful dumneavoastră are grijă să vă informeze despre tot ceea ce are legatură cu munca
dumneavoastră?
a) la începutul fiecărei zile
b) se afişează zilnic la avizier
c) nu este interesat să comunice angajaţilor sarcinile zilnice
6.La locul de muncă aveti oportunitatea de a face zilnic tot ceea ce ştiţi mai bine?
a) da, mereu am oportunitatea aceasta
b) nu, pentru că am şi alte sarcini de făcut
c) nu, pentru că am un program strict

57
7. Consideraţi că puteţi exercita toate sarcinile primite într-o zi?
a) da, în fiecare zi duc la bun sfârşit toate sarcinile
b) da, în cea mai mare măsură
c) nu, sunt supraîncărcat zilnic cu diferite sarcini
8. În timp ce vă exercitaţi sarcinile, aveţi materiale şi echipamente care să vă permită să vă
desfăşuraţi munca în cea mai bună ordine?
a) Acord total
b) Nici dezacord, nici accord
c) Dezacord total
9. Colegii dumneavoastră de la servici , sunt orietaţi spre realizarea sarcinilor într-un mod
eficient?
a) Acord total
b) Nici dezacord, nici accord
c) Dezacord total
10.Credeţi că vă este uşor să comunicaţi cu şeful sau cu ceilalţi colegi?
a) Da, şeful este o persoană deschisă şi comunicativă
b) Da, doar atunci când nu este nervos
c) Nu, este aparent sever şi serios şi nu îmi permit să comunic cu el
11. Aveţi oportunitatea de a participa la luarea deciziilor în ceea ce priveşte munca
dumneavoastră?
a) Da, de fiecare dată când avem sedintă de grup
b) Da, doar atunci când se schimbă programul
c) Nu, nu am curajul sa îmi exprim părerea
12. De când lucraţi la această companie, aţi legat prietenii cu colegii de service?
a) Da, sunt o persoană foarte sociabilă
b) Da, sunt nevoit/ă să fiu prietenă cu toata lumea
c) Nu, nu leg prietenii cu toţi colegii de la servici
13. Prietenia cu colegii de la serviciu vă dăunează în îndeplinirea sarcinilor zilnice?
a) Da, doar atunci când pauza de prânz se prelungeşte
b) Da, doar atunci când apare o problemă tehnică
c) Nu, îmi indeplinesc mereu sarcinile zilnice
14. În munca dumneavoastră ştiţi cum sunt evaluate performanţele?
a) Da, suntem informaţi mereu cu privire la performanţa noastră
b) Nu, sarcinile noastre diferă de la o zi la alta

58
15. Fiind la acest capitol, în ultimul an, aţi avut şansa să învăţaţi şi să avansaţi la serviciu?
a) Da, acum 3 luni
b) Da, acum 1 an
c) Nu, niciodată
16. În cadrul acestei firme, indiferent de rasă, etnie, sex, etc. sunt oferite aceleaşi oportunităţi
de promovare?
a)Acord total
b) Nici dezacord, nici accord
c) Dezacord total
17. Până în momentul de faţă, consideraţi că aveţi încredere in conducerea companiei?
a) Da, pentru ca m-am acomodat cu şeful actual
b) Da, nu contează cine este la conducere
c) Nu, de multe ori se întamplă să se schimbe conducerea

Vă mulţumesc pentru timpul acordat chestionarului meu.

59