Sunteți pe pagina 1din 4

TEST 1 2020

1. Secventa incepu a fierbe din cadrul textului face referire la aspectul unic al apei inchis
colorata si agitata de vant “vânt rece și violent începu să bată”.
2. Cei care calatoresc cu vaporul pot ajunge atat in Viena, cat si in Galati “cele dintâi
îmbarcându-se pentru Viena, cele din urmă pentru Galați”.
3. Călătoria descrisă de D. Bolintineanu are loc în luna septembrie, acest aspect fiind
precizat chiar la începutul fragmentului ” La 20 sept. ... mă îmbarcai pe un vapor al
companiei dunărene austriace.”
4. Căpitanul le ordonă femeilor si copiilor să se adăpostească din cauza vremii
deprielnice, existând multe pericole odata cu începerea vântului și a ploii ” Vântul ne
bătea în coasta vaporului, prin urmare mișcarea vaporului era la o parte”.
5. Din cauza furtunii, vaporul nu se mișcă înainte, ci intr-o parte, acest fenomen fiind
cauzat de vantul care bate în coasta vaporului. Această mișcare le provoacă
pasagerilor rău de mare, fiind considerate cea mai neprielnică pentru oameni: ” Cea
mai mare parte din ei căzură pe paturile lor”.

B. Călătoria reprezintă un mijloc de relaxare și destindere, o modalitate de abatere de la


stresul cotidian și o modalitate de a cunoaște locuri și oameni noi.

Consider că sentimetnele și percepția călătorilor asupra aventurilor lor sunt puternic


influențate atât de peisajele frumoase întâlnite, cât și de imaginile stranii pe care le poate
întâlni un om în călătoria sa.

În primul rând, majoritatea oamenilor călătoresc pentru a vedea locuri deosebite, care
să le ofere o stare de placere, calmitate. Vizualizarea unui peisaj unic, în special un tablou de
natură plăcut îi oferă oricui sentimente de bucurie. Un bun exemplu este reprezentat de un
moment special prin care fiecare persoană a trecut, într-un cadru natural, plin de verdeață,
respirând aerul curat și privind cerul limpede albastru, în care, pentru un moment, oricine uită
de griji, sufletul încărcându-se cu o fericire inexplicabilă.

În al doilea rând, peisajele posomorâte din cadrul unei călătorii vor influența puternic
sentimentele călătorului, oferindu-i o stare de tristețe, nesatisfacție. Atunci când omul este
înconjurat de culori reci, imagini neplăcute sau sinister, acesta iși adaptează sentimentele la
împrejurările sale, devenind deprimat si incapabil de a se bucura de călătoria sa. Un bun
exemplu este reprezentat de scena furtunii din opera Călătorii în Moldova, de D.
Bolintineanu, în care este prezentat momentul în care toți călătorii încep să se simtă rău din
cauza vremii neprielnice: „Cea mai mare parte din ei căzură pe paturile lor.”

În concluzie, sentimentele unui călător sunt puternic influențate de peisajele de care


acesta are parte, întrucât un peisaj placut oferă întotdeauna o stare de bucurie și melancolie,
în timp ce peisajele întunecate și stranii oferă sentimentul de singurătate.

II. Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului asupra


evenimentelor relatate, incluzând și relația sa cu întâmplările respective. În fragmentul
propus, extras din opera Oraș patriarhal, de Cezar Petrescu, se remarcă un narator obiectiv,
extradiegetic, narațiunea făcându-se la persoana a treia, spre exemplu „întinse”, „putea”,
„ceruse”. Se remarcă omnisciența si omniprezența naratorului, acesta fiind present peste tot și
știind tot ce se întâmplă în sufletul personajelor, toate gândurile și ideile lor. Spre exemplu,
naratorul precizează faptul că „ Toată viața Cristinei Madolschi se concentrase în această
așteptare”, surprinzând astfel că naratorul cunoaște toată viața protagonistei, în ciuda faptului
că acesta nu este present fizic la acțiune. De asemenea, naratorul este unul heterodiegetic,
povestind la persoana a treia și nefiind personaj al acțiunii. În concluzie, viziunea narativă
este una extradiegetică, prezentându-se o narațiune obiectivă, la care naratorul nu participă.

TEST 2 2020

1. Secventa „aș fi mers […] mai departe pe același drum” surprinde calea pe care ar fi
urmat-o protagonistul daca nu ar fi descoperit cursul de istorie a filosofiei
contemporane: dacă întâmplarea nu m-ar fi dus, o dată, la cursul lui Maiorescu de la
Facultatea de Litere.
2. Prietenul protagonistului era student la Drept, dar urma din curiozitate un curs la
Facultatea de Litere: mai curios decât mine.
3. Înainte să înceapă facultatea la Bucuresti, protagonistul era pasionat de matematica: ”
îmi întrebuințam o bună parte din timpul liber dezlegând probleme, de algebră mai
ales”.

B. Educația reprezintă una dintre cele mai importante etape din viața unui om, aceasta
formându-l și determinându-i viitorul, cariera, modalitatea de gândire.

Consider că familia are o influență puternică asupra alegerii traseului educational al


oricărui om, atât deoarece aceasta îl cunoaște pe individ cel mai bine, cât și pentru că orice
familie are cele mai bune intenții pentru tinerii ei.

În primul rând, toți copiii și adolescenții primesc sfaturi educaționale de la numeroase


personae, dar membrii familiei sunt singurii care au fost permament in viata elevilor și le pot
sugera cea mai buna cale potrivită pentru ei. Nimeni nu cunoaste un copil mai bine decât
părinții care l-au crescut și i-au fost alături la fiecare pas. Un bun exemplu este reprezentat de
adolescenții care nu au curajul necesar în ei pentru a aplica la cele mai bune universități,
crezând că nu sunt destul de deștepți. Părinții, care au observant capacitățile copiilor de la
naștere, îi sfătuiesc să încerce, oferindu-le încrederea de care au nevoie și astfel
influentțându-le viitorul.

În al doilea rând, indiferent de câte personae are alături un elev, nimeni nu o să țină la
el mai mult decât propria familie. Orice părinte își dorește tot ce este mai bun pentru copilul
său, de aceea făcând tot posibilul pentru a-l îndruma către calea cea bună și a-l ajuta să aleagă
un liceu sau o facultate care să îl facă fericit pe adolescent. Un bun exemplu este reprezentat
de opera Ceva despre Maiorescu, de P. P. Negulescu, în care naratorul precizează faptul că
planul lui era să urmeze o școală politehnică din străinătate, pentru că aceasta a fost sugestia
familiei lui, cu scopul ca el să aibă parte de o viață bună:„ – ce trebuiau să-și găsească
continuarea, după dorința familiei mele, într-o școală politehnică din străinătate –”.

În concluzie, familia are o mare influență asupra alegerii unui drum educational ideal,
deoarece membrii familiei cunosc cel mai bine copilul și au cele mai bune intenții pentru
acesta în viață.

II. Ideea poetica reprezinta mesajul central identificat intr-o poezie. Mijloacele artistice
înglobează totalitatea mecanismelor utilizate în consolidarea temei si a idei centrale. In opera
lirica intitulata „Nu mai zăresc...” de Tudor Arghezi se identifică tema trecerii ireversibile a
timpului. Sentimentele care se degaja din text sunt de melancolie si de nostalgie, eul liric
aflandu-se in ipostaza contemplativului , asa cum reiese din versurile “Se duce, doar se duce
și nu vine,/ Cărare-aleasă numai pentru mine.”  La nivel stilistic, mesajul  este sustinut prin
procedee artistice suggestive, precum prezența imaginilor artistice și figurilor de stil.
Imaginea vizuală „ Nici apele, nici vântul n-o-ntrerup” surprinde incapabilitatea eului liric de
a împiedica trecerea timpului, sungerându-se puternice sentimente de tristețe și melancolie.
Imaginea auditivă „ Nu mai zăresc și-aș sta să mai ascult” suprinde dorința eului de a rămâne
în stadiul în care se află, data de verbul „aș sta” la conditional optativ, speranța lui fiind însă
în zadar. Repetiția „Se duce, doar se duce” suprprinde imposibilitatea eului aflat la capătul
puterilor, lipsit de speranță și neputincios. Interogația retorică „ Poteca merge încă mult?”
suprinde incertitudinea din sufletul autorului lipsit de control asupra vieții lui, într-o lume în
care timpul ireversibil are control total asupra omului. În concluzie, ideile poetice ale textului
„Nu mai zăresc...” de Tudor Arghezi se află în strânsă legătură cu mijloacele artistice prin
intermediul cărora sunt exteriorizate sentimentele eului liric.

TESTUL 11

1. Secvența dădeau un aer prezentă în text sugerează caracteristicile de vapour pe care le


avea casa protagonistului, „În stilul ei cubist, cu două geamuri rotunde”.

2. Două stiluri arhitectonice prezente în fragment sunt stilul florentin și cel cubist:
„moda fiind a vilelor în stilul numit „florentin””.

3. Naratorul precizează faptul că familia Cioculescu are casa situată în cartierul


Cotroceni, acest fapt fiind atestat prin secvența „Cartier populat de militari, profesori,
medici, mici negustori, oameni cu obraz, Cotrocenii erau tăcuți, fără cârciumi și
zaiafeturi”.

4. Naratorul nu deosebea păsările din curtea lui deoarece nu cunoștea ramura zoologiei
care se ocupă cu studiul păsărilor: „Necunoscător într-ale ornitologiei”.

5. Cartierul în care locuia naratorul este descris ca având numeroase stiluri arhitecturale.
Prin acest fragment este surprinsă păstrarea elementelor tradiționale ale locului,
precum „a caselor în stil românesc, după anumite detalii arhitectonice preluate din
moștenirea lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu”, dar și îmbinarea acestora
cu elemente noi, moderne: moda fiind a vilelor în stilul numit „florentin”, dar și a
blocurilor de tip americănesc.
B. Modernizarea reprezintă un fenomen care a avut un impact deosebit de puternic în
ultimele secole, reprezentând adaptarea la tradiții, obiceiuri, moduri de viață noi.

Consider că, în ciuda faptului că modernizarea are efectele ei negative asupra


populației, aceasta nu va exclude niciodată prezența elementelor tradiționale, acest fenomen
remarcându-se atât în viața cotidiană, cât și în literatură.

În primul rând, modernizarea are loc atunci când sunt implementate elemente noi într-
un stil de viață deja existent, determinând o evoluție. Prin urmare, în ciuda avansării bruște a
tehnologiei în ultimele decenii, populația va păstra întotdeauna elemente, obiecte și obiceiuri
traditionale, pe care omul le va întâmpina zi de zi. Un bun exemplu este reprezentat de opera
„Doctor Turnescu nr. 5”, aparținând lui Barbu Cioculescu, în care naratorul surprinde
aspectul cartierului Cotroceni în perioada interbelică. Prin acest fragment este surprinsă
păstrarea elementelor tradiționale ale locului, precum „a caselor în stil românesc, după
anumite detalii arhitectonice preluate din moștenirea lui Matei Basarab și Constantin
Brâncoveanu”, dar și îmbinarea acestora cu elemente noi, moderne: moda fiind a vilelor în
stilul numit „florentin”, dar și a blocurilor de tip americănesc.

În al doilea rând, în ciuda faptului că modernismul și tradiționalismul sunt două


mișcări literare foarte diferite, care se exclud reciproc prin definiție, acestea au avut un
impact puternic simultan asupra literaturii, începând din perioada interbelică. Numeroase
opera dovedesc coexistența celor două tendințe, astfel reliefându-se faptul că modernizarea
nu exclude detaliile tradiționaliste. Un bun exemplu este reprezentat de opera „Testament” de
Tudor Arghezi, care aparține curentului modernist, dar prezintă de asemenea elemente
tradiționaliste. Dpdv modern, poezia are caracteristici precum distrugerea prozodiei
consacrate, strofele având un număr diferit de versuri cu măsură inegală și ritm imperfect,
remarcându-se și metaforizarea excesivă: „hrisovul cel dintâi”, „slovă făurită”. Pe de altă
parte, se indentifică elemente de factură tradiționalistă precum teme specifice: trecerea
timpului, natura, religia („Și am făcut-o Dumnezeu de piatră”).

În concluzie, în ciuda modernizării bruște, elementele tradiționale vor rămâne


prezente permanent în viața omului, atât la nivelul vieții cotidiene, cât și prin intermediul
operelor literare.

II. Rolul notațiilor autorului din textul dramatic „Ultima oră” de Mihail Sebastian este de
a contura cadrul în care se desfășoară acțiunea, cele două personaje, Voicu și Ștefănescu, se
află la locul de muncă, în „biroul lui Ștefănescu”. De asemenea, didascaliile au rolul de a
caracteriza direct și indirect personajele. Voiculescu este caracterizat dpdv fizic ca purtând o
pălărie: „cu pălăria pe cap”. La nivel moral, acesta este surprins direct ca fiind retezat și deloc
brutal: „vorbește scurt, retezat, fără brutalitate”. Dpdv indirect, acesta nu pare a fi prietenos,
întrucât intră la locul de muncă „fără să salute pe nimeni”, și pare a fi monoton: „ca un om
obișnuit să vorbească de sute de ori pe zi la telefon”. În concluzie, notațiile autorului au un
rol important deoarece prin intermediul lor sunt illustrate scena, decorul, dar și trăsături fizice
și morale ale personajelor participante la acțiune.

S-ar putea să vă placă și