CUPRINS

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

LOCALITATEA
PROIECT
Examenul de absolvire al Şcolii Postliceale Sanitare
Calificarea profesională: Asistent Medical
Generalist
Coordonator: Absolvent:
- 2018 -
1
CUPRINS
1. Abrevieri ---------------------------------------------------------- pag. 2
2. Argument/Memoriul explicativ -------------------------------- pag. 3
3. Capitolul I .
Noțiuni de antomie și fiziologie a nasului -------------- pag. 5
Noțiuni de patologie a epistaxisului --------------------- pag. 9
4. Capitolul II .
Planuri de îngrijire :
Cazul nr. 1 ------------------------------------ pag. 17
Cazul nr. 2 ------------------------------------ pag. 33
Cazul nr. 3 ------------------------------------ pag. 47
5. Capitolul III .
Concluzii --------------------------------------------------- pag. 63
6. Bibliografie ------------------------------------------------------ pag. 66
7. Anexe ------------------------------------------------------------- pag. 68
2
ABREVIERI
tb = tablete
fl = flacoane
cps = capsule
g = grame
O
C = grade Celsius
To = temperatură
f = fiole
T.A. = tensiune arterială
HTA = hipertensiune arterială
b/min = bătăi pe minut
L = leucocite
Hb = hemoglobină
Tr = trombocite
ORL = oto-rino-laringologie
Vit = vitamine
F.O.= foaie de observație
AHC = antecedente heredocolaterale
APF = antecedente personal fiziologice
APP = antecedente personal patologice
h = ora
ml = mililitri
dl = decilitri
O.M.S. = Organizația Mondială a Sanătăți
Rh = sistemul Rhesus
i.v. = intravenos
i.m. = intramuscular
mm Hg = milimetrii coloană de mercur
C.T. = computer tomograf
HHC = hemisuccinat de hidrocortizon
TGP = transaminază glutamic-piruvică
TGO = transaminază glutamic-oxaloacetică
r/min = respirații/minut
3
mg = miligrame
Vit.B1 = tiamina
Vit.B6 = piridoxina
ARGUMENT⁄MEMORIU EXPLICATIV
MOTTO:" Sănătatea e comoara cea mai preţioasă şi cea mai uşor de

pierdut , totuşi cel mai prost păzită.”
E. Augier
Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor în toate serviciile de

sănătate. Aceste îngrijiri diferă de la un pacient la altul în funcţie de
dependenţa pe care o manifestă în satisfacerea nevoilor.
Îngrijirile acordate urmăresc :
1. Promovarea sănătăţii.
2. Prevenirea îmbolnăvirilor.
3. Restaurarea sănătaţii.
4. Înlăturarea suferinţei.
De-a lungul celor trei ani de practică efectuată în diferite secţii ale
Spitalului Judeţean Neamţ, cel mai mult m-au impresionat bolnavii
internaţi în secţia"ORL", fapt care m-a determinat să-mi aleg ca temă pentru
proiectul de absolvire Îngrijirea pacientului cu Epistaxis.
Viața oricărui om poate fi amenințată de o suferința apărută brusc
care-l aduce într-o situație critică, acută ce trebuie rezolvată de serviciul
sanitar cu promptitudine și o deosebită competență, de aceea noi, asistenții
medicali, vom lucra cu capul, sufletul, mâinile si propria conștiință nelăsând
4
nimic la voia întâmplarii și neomițând să transmitem cel mai mic detaliu
colegilor ce urmează în tură.
Devotamentul, amabilitatea, discreția, abilitatea sunt atuuri majore
care nu trebuie să lipsească unui asistent medical și care vor fi completate de
conștiinciozitate profesională.
5
CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A NASULUI
Nasul reprezintă segmentul iniţial al aparatului respirator, cu rol în

respiraţie şi fonaţie. Nasul este constituit din piramida nazală şi fosele
nazale, la care sunt asociate sinusurile paranazale.
 Piramida nazală
Piramida nazală, dupa cum arată şi numele, are formă de piramidă
triunghiulară cu trei feţe, trei margini și un vârf. Marginea anterioară a
nasului, în mod normal este dreaptă, prezentând un unghi anterior de 30° cu
verticala corpului (nasul ideal). Dosul nasului poate avea însă diferite forme
de la individ la individ sau la diferite rase.
Baza piramidei nazale este reprezentată de cele doua narine, separate
între ele de marginea inferioară a septului nazal si columela. Piramida nazală
are o structură osoasă, superior, şi fibrocartilaginoasă, inferior. Structura
osoasă este reprezentată de oasele proprii nazale, apofiza nazală a frontalului
şi apofizele ascendente ale osului maxilar. Scheletul cartilaginos este
reprezentat de cartilajele aripii nasului (cartilajele alare), accesorii şi
cartilajele laterale sau triunghiulare. Piramida nazală este acoperită de
tegument, acesta este aderent în porţiunea inferioară fibrocartilaginoasă şi
mobil în porţiunea superioară osoasă. La nivelul narinelor există si un
muşchi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor.
6
 Fosele nazale
Sunt doua cavităţi simetrice, cu directie anteroposterioară, desparţite de
septul nazal şi care comunică anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior
cu rinofaringele, prin orificiile coanale. Porţiunea anterioară din fosele
nazale este reprezentată de vestibulul nazal, delimitat de cartilajul aripii
nasului şi septul nazal.
Fosele nazale propriu-zise prezintă câte 4 pereţi:
 peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal. Septul
nazal prezintă, posterior, o structură osoasă (lama perpendiculară a
etmoidului și vomerul), iar anterior, o structură cartilaginoasă (cartilajul
pătrat).
 peretele extern este format din apofiza ascendentă a osului maxilar,
osul lacrimal şi etmoid. Pe peretele extern se găsesc cele trei cornete
(inferior, mijlociu şi superior). Sub cornete se găsesc cele trei meate în care
se deschid canalul lacrimo-nazal (meatul inferior), sinusul maxilar şi celulele
etmoidale anterioare (meatul mijlociu) şi celulele etmoidale posterioare şi
sinusul sfenoid în meatul superior.
 peretele inferior separă fosele nazale de cavitatea bucală şi este format
de bolta palatină (apofiza orizontală a maxilarului).
 peretele superior separă fosele nazale de baza craniului şi este format
de oasele proprii nazale, lama ciuruită a etmoidului şi, posterior, din peretele
antero-inferior al sfenoidului.
 Sinusurile maxilare
Se găsesc în osul maxilar şi se deschid prin meatul mijlociu în fosele nazale,
având o capacitate medie de 10–12 cm3. Sinusul maxilar are formă de
piramidă, baza piramidei corespunzând peretelui extern al fosei nazale.
7
Peretele anterior corespunde fosei canine, peretele posterior fosei
pterigomaxilare, iar peretele superior separă sinusul maxilar de orbită.
Sinusul maxilar este în raport cu premolarii şi primii doi molari superiori.
 Sinusurile frontale
Sunt doua cavităţi conţinute în grosimea osului frontal, având
dimensiuni variabile de la individ la individ. Sinusul frontal prezintă mai
multi pereţi: anterior, postero-superior, inferior (orbitonazal) şi intern (septul
intersinusal). Capacitatea sinusului este de circa 5–6 cm3. Sinusul frontal se
drenează în fosa nazală prin canalul fronto-nazal, care se deschide în meatul
mijlociu. Canalul fronto-nazal are o lungime de aproximativ 1,5 cm, este
îngust si sinuos.
 Labirintul etmoidal
Este format din doua mase laterale cu structură pneumatică (7–8
celule separate între ele de septuri foarte subțiri). Cele două mase laterale
sunt unite între ele prin lama ciuruită a etmoidului, prin care pătrund
terminaţiile nervului olfactiv în fosele nazale. În raport cu inserţia cornetului
mijlociu pe faţa internă a masei laterale, celulele etmoidale sunt împărţite în
doua grupe: un grup antero-inferior, a cărui celule se deschid în meatul
mijlociu, şi un grup postero-superior care se deschide în meatul superior.
Prin faţa externă (lamina papiracee), labirintul are raporturi cu conţinutul
orbitei.
6. Sinusul sfenoidal
Este conţinut în masa osului sfenoid şi are raporturi cu fosa nazală şi
rinofaringele, contribuind la formarea tavanului acestor cavităţi.
7. Mucoasa foselor nazale
Mucoasa foselor nazale căptuşeşte pereţii foselor nazale şi prin
orificiile de drenaj pătrunde în sinusurile paranazale pe care le
8
tapetează.Posterior, se continuă cu mucoasa faringelui şi a trompelor lui
Eustachio.
Fiziologic, fosele nazale sunt împărţite în două etaje,
inferior/respirator şi superior/olfactiv.
În porţiunea respiratorie, mucoasa prezintă un epiteliu ciliat
pluristratificat. În corion se găsesc vasele, nervii si glandele mucoasei
nazale. În structura mucoasei se mai găsesc celule caliciforme care secretă
mucus, sub care se află un strat seros fluid.
Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoasă subţire,de
culoare galbuie, şi conţine celulele neurosenzoriale ale olfacţiei. Organul
olfacției este format din celulele olfactive, axonii străbat lama ciuruită şi
ajung în endocraniu, la bulbii olfactivi.
8. Vasele şi nervii foselor nazale
Arterele provin atât din carotida externă, cât şi din carotida internă.
Porţiunea superioară a foselor nazale este vascularizată de arterele etmoidale
anterioare şi posterioare, ramuri terminale ale arterei oftalmice, la rândul ei,
ramura din artera carotidă internă. Din carotida externă provin maxilara
internă şi artera facială, care,prin arterele sfenopalatine, pterigopalatine şi
artera septală anterioară vascularizează etajul inferior al foselor nazale. La
nivelul părţii anterioare a septului, toate aceste ramuri formează pata
vasculară a lui Kisselbach.
Inervaţia senzitivă este realizată de trigemen. Inervaţia senzo-rială
(olfactiva) este realizată de nervul olfactiv. Cei mai importanţi nervi ai
sensibilităţii generale sunt reprezentaţi de nervul sfenopalatin şi nervul
etmoidal anterior.
Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmează
sistemul arterial şi au un rol vasoconstrictor. Aceşti nervi formează o reţea
9
foarte bogată în toată mucoasa nazală. Inervaţia parasimpatică are rol
vasodilatator şi secretor. Fibrele nervoase provin din ganglionul sfenopalatin
care primeşte marele pietros superficial şi profund. De aici, fibrele urmează
calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale.
NOŢIUNI DE PATOLOGIE
Epistaxisul
Este hemoragia care are originea în fosele nazale; survine la orice

vârstă, mai frecvent la copii şi bătrâni. În 90% din cazuri este vorba de o
formă uşoară care se poate opri fără greutate, dar pot exista şi forme foarte
grave care pot periclita viaţa. Hemoragia poate fi unică sau repetată. De
multe ori sângele se scurge şi prin rinofaringe de unde poate fi înghiţit.
Hemoragia nazală – rinoragia sau epistaxisul reprezintă scurgerea de
sânge din nas.
Epistaxisul prezintă urmatoarele forme clinice, în funcţie de sediul
hemoragiei:
 epistaxis anterior – din pata vasculară Kisselbach, situată în zona
antero-inferioară a septului cartilaginos, la 1 cm deasupra spinei nazale
(peste 90% din cazuri);
 epistaxis posterior – din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele
mai masive şi grave);
 epistaxis superior – din arterele etmoidale anterioare şi posterioare;
 epistaxis difuz de cauză hematologică, în general.
10
În funcţie de sediul sângerării epistaxisul este cel mai frecvent
unilateral dar poate fi şi bilateral.
Dupa modul în care apare, epistaxisul se poate clasifica în două grupe
mari:
 epistaxis primitiv, esenţial al tinerilor, recidivant, benign, la care nu se
poate depista etiologia;
 epistaxis secundar sau simptomatic, reprezintă aproximativ 98% din
totalitatea hemoragiilor nazale.
 pare ca simptom unic de debut sau ca o complicaţie a unor afecţiuni
locale sau generale, anunţând agravarea evoluţiei, uneori, chiar
decompensând-o.
Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de
cauze: cauze locale şi cauze generale.
Epistaxisul de cauză locală:

1. Cauze inflamatorii:
 rinite acute – din bolile infecto-contagioase respiratorii;
 rinite cronice – ulceraţii trofice, ulcerul Hajek, ozena, tuberculoza
nazală
 inflamaţii locale: corpi străini intranazali, rinoliţi.
2. Cauze traumatice:
 macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea
mucopericandrului şi a septului nazal, fracturi nazale, fracturi nazo-
etmoidomaxilare;
 microtraumatismele locale: factori fizici (grataj digital, suflatul
nasului, strănut, corpi străini nazali, inhalaţii de pulberi), factori chimici
(bicromat de potasiu, mercur, arsenic);
11
 traumatismele operatorii iatrogene;
 barotraumatismele (aviatori, scafandri).
3. Cauze tumorale:
 tumori benigne: polipul sângerând al septului nazal, papilomul,
granulomul, angiomul, fibromul nazo-faringian;
 tumori maligne nazosinuzale exulcerate.
Epistaxis de cauză generală:

1. Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai
hemostazei):
 coagulopatii (perturbari ale coagulabilităţi sanguine) care pot fi:
 congenitale (hemofilia A, B, fibrinogemia congenitală);
 dobândite (insuficienţa hepatică; fibrinoliza acută din şocul caloric,
politraumatisme, complicaţiile naşterii; )
Tratamente cu anticoagulante :
 heparina, trombolitice, aspirina.
 vasculopatii: purpura reumatoidă, scorbut, telangiectazia ereditară
Rendu-Osler, boala Willebrandt.
 trombocitopatii: trombopenii în leucoza acută, reticuloza acută,
mielom, discrazii sanguine medicamentoase.
2. Cauze cardiovasculare:
 hipertensiunea arterială ;
 ateromatoza si ateroscleroza;
 insuficienţa cardiacă congestivă si globală (decompensările mitrale).
3. Cauze hepatice: insuficienţa hepatică, ciroză hepatică, hepatită
toxică, coma hepatică.
12
4. Cauze renale: insuficienţa renală decompensată, glomerulonefrita
cronică difuză.
5. Cauze carenţiale: avitaminoza A, C, K, stările de inaniţie.
6. Cauze infecţioase: bolile eruptive (rujeola, scarlatina, varicela) ,gripa,
leptospiroza ictero-hemoragică.
7. Cauze toxice: intoxicaţii generale acute şi cronice, stări toxicoseptice
grave.
8. Cauze endocrine: perioada pubertară, perioada menstruală a ciclului,
sarcina în primele luni, menopauza spontană sau provocată.
9. Afectiuni cronice: tuberculoza, diabetul, neoplasmul, colagenozele.
10. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne, dilataţia activă
vasculară: în eforturi fizice intense, insolaţie acută, emoţii puternice.
Diagnosticul de hemoragie nazală se pune pe:

 anamneza care stabileşte: circumstanţele de aparţie, momentul
debutului, gravitatea hemoragiei, recurenţa ei, o eventuală cauză şi
antecedentele.
 simptomatologie – constă în scurgerea sângelui din una sau ambele
fose nazale continuu sau intermitent prin orificiile narinare sau eliminarea de
salivă sangvinolentă în proporţie variabilă.
 examenul obiectiv ORL: inspecţia va stabili sediul rinoragiei uni sau
bilateral, deformarea piramidei nazale asociată sau nu cu un traumatism
craniofacial.
 palparea efectuată cu delicateţe pune în evidenţă crepitaţiile osoase,
mobilitatea fragmentului deviat, emfizemul subcutanat în caz de fracturi
nazale.
13
 rinoscopia anterioară, posterioară si bucofaringoscopia după
prealabila eliminare a cheagurilor de sânge din fosele nazale şi rinofaringe
evidenţiază sediul (anterior, posterior, posterosuperior sau difuz) şi debitul
hemoragiei.
 endoscopia diagnostică nazală flexibilă sau rigidă poate repera exact
sediul rinoragiei, şi identifică cauzele locale inflamatorii sau tumorale.
Pentru stabilirea unui diagnostic corect şi complet sunt indicate
evaluarea stării generale a bolnavului și examene paraclinice hematologice.
Tratament:
Oprirea hemoragiei. Hemostaza
Procedeele terapeutice de hemostază sunt: locală, regională, generală,
şi au fiecare indicaţie în funcţie de sediul, gravitatea, sau terenul pe care se
produce epistaxisul.
Tratamentul local și tratamentul general este simptomatic şi
etiologic medical şi chirurgical.
Tratament medical
Hemostaza locală
 repausul bolnavului în poziţie semisezândă, evacuarea cheagurilor din
fosele nazale prin suflatul succesiv si aspiraţie, aplicarea de comprese reci pe
frunte sau piramidă;
 hemostaza prin compresiune digitală pe aripa nazală respectivă de
partea hemoragiei contra septului, la nivelul petei vasculare timp de 5–10
minute. Compresiunea se poate efectua direct sau prin intermediul unui
tampon de vată introdus în fosă, în prealabil îmbibat în soluţie
vasoconstrictoare;
14
 aplicarea vasoconstrictoarelor poate opri rinoragia cu debit redus, la
persoanele cu valori tensionale normale.
 injecţiile submucoase între mucoasa şi pericandru poate face
hemostază prin distensia ţesuturilor care comprimă arteriolele şi prin
vasoconstricţie produsă de substanţa injectată.
 hemostaza prin cauterizarea zonei hemoragice se recomandă în
cazurile cu rinoragie redusă cantitativ, intermitentă, cu sediu bine limitat şi
vizibil.
Cauterizarea se face prin metode chimice sau fizice:
 cauterizarea chimică cu perlă de nitrat de argint;
 cauterizarea electrică (electrocoagularea);
 criocauterizarea;
 cauterizarea cu laser CO2 sau cu argon.
 compresiunea prin balonaş: sondă cu balonaş, sondă cu dublu balonaş
introduse în fosa nazală și umflate cu aer sau ser fiziologic reprezintă o
manevră mai blândă confortabilă pentru bolnav, eficientă şi nedureroasă.
 tamponamentul compresiv anterior indicat în rinoragiile mai
abundente. Se efectuează dupa o prealabila anestezie locală de contact.
Tamponamentul se practica cu o meşa de tifon îmbibată în substanţe
uleioase sau hemostatice, având lungimea de 50–75 cm si lăţimea de 1–1,5
cm care se introduce în fosa nazală paralel cu planşeul fosei cât mai
posterior până în orificiul choanal. Se realizează un tamponament în
armonică de sus în jos si dinapoi înainte cu buclele suprapuse orizontal.
 tamponamentul compresiv posterior are indicaţie când:
tamponamentul anterior este ineficient sau în rinoragiile grave cu sediu
posterior prin lezarea ramurilor arterei sfenopalatine, la nivelul coanelor,
15
rinoragie la vârstnici, hipertensivi cu arterioscleroză prelungită sau
recidivantă; epistaxisul de cauză cardiovasculară (hipertensiune arterială,
ateroscleroza).
Tamponamentul anterior și posterior se menţine 48–72 ore, sub
protecţie de antibiotice cu spectru larg, pentru a preveni complicaţiile locale:
sinuzite acute, otite.
Detamponarea se va face la 48–72 ore, cu urmărirea ulterioară a
bolnavului.
Tratament chirurgical – Hemostaza regională

Tratamentul chirurgical în epistaxis este utilizat cu totul
excepţional, majoritatea cazurilor rezolvându-se favorabil, prin tratament
medical.
Acest tratament se recomandă în rinoragiile grave, care nu pot fi
controlate prin tratament medical sau în cele recidivante, incoercibile, cu risc
vital.
Dintre intervenţiile chirurgicale cele care se practică sunt ligaturile
vasculare:
 ligatura arterelor etmoidale anterioare şi posterioare prin
etmoidectomie externă în cazurile de epistaxis superior.
 ligatura arterei maxilare interne, prin tehnica transmaxilară Caldwell-
Luc, se realizează prin vizualizarea şi ligaturarea arterei sub microscopul
chirurgical, la nivelul fosei pterigomaxilare.
 ligatura arterei carotide externe este uşor de executat, însă rezultatele
în controlul sângerării, sunt slabe.
Daca ligaturile vasculare nu dau rezultate, se poate face o angiografie,
urmată de embolizări selective.
16
Tratamentul hemostatic general. Hemostaza generală
Are ca obiectiv ajutorarea proceselor de coagulare sanguină, restabilirea
stării generale, prevenirea şi tratarea şocului hemoragic şi a anemiei
secundare posthemoragice.
 tratamentul hemostatic general: venostat, adenostazin, Dicynone
 tratamentul specific al hemostazei: sulfat de protamina,
antifibrinolitice, vitamina K, calciu gluconic.
 corticoterapia – hemisuccinat de hidrocortizon 50–100 mg.
 vitaminoterapie: Vitamina C.
 corectarea şocului hemoragic prin reechilibrarea volemică şi
transfuzii sanguine (sânge proaspăt, masă eritrocitara şi înlocuitori
plasmatici).
 regim igieno-dietetic.
Tratament etiologic
Tratamentul etiologic se adresează cauzei epistaxisului și poate fi
local sau general.
 tratamentul corect, de specialitate, în traumatismele nazale,
hipertensiunea arterială, afecţiuni hepatice, afecţiuni hematologice.
CAPITOLUL II
17
PLANURI DE ÎNGRIJIRE
CAZUL 1
Plan de îngrijire al unui pacient cu epistaxis anterior bilateral
Culegerea datelor
Nume : B
Prenume : I
F.O. : SC-21053
Data naşterii : 22.05.1978
Sex : masculin
Naționalitate : română
Nivel de educație : liceu
Religie : ortodoxă
Stare civilă : căsătorit
Profesia : muncitor calificat în construcții
Condiții de viață : locuiește cu soția într-un apartament cu 2 camere
Domiciliu : Piatra Neamţ ; județul Neamț
Data internării : 13.07.2013 ora : 07,50
Data externării : 17.07.2013 ora : 14,00
Durata spitalizării : 5 zile
Obişnuinţe de viaţă :
 alimentaţie corespunzătoare
 cafea : una/zi
 alcool : ocazional
 tutun : neagă
18
 mişcare : autonom
 somn : 7 ore/noapte
 igienă : autonom
Diagnostic medical : Epistaxis anterior bilateral
Constante biologice :
 respiraţie : 20 r/min
 T.A. : 165/95 mmHg
 puls : 80 b/min
 temperatură : 36,8 oC
 greutate : 77kg
 înălțime : 178 cm
 diureză : 1300 ml/24h
 scaun : normal 1/24h
 grup sanguin : A(II)
 Rh : pozitiv
 alergii cunoscute : neagă
AHC : neagă TBC și boli cronice în familie
APF : -
APP : bolile copilăriei ( varicelă )
Motivele internării : hemoragie anterioară stângă , cefalee , HTA ,
stare generală alterată , vertij
Istoricul bolii : pacientul relatează că în urmă cu 2 zile a primit un
preaviz de concediere de la servici în urma căruia a fost foarte stresat .
Pacientul a început să prezinte sângerare nazală , cefalee frontală , amețeli ,
stare generală alterată . Simptomele se accentuează, motiv pentru care se
19
prezintă la Spitalul din Piatra-Neamț în secția O.R.L. pentru investigații și
conduită terapeutică.
Investigaţii: Radioscopie toraco - pulmonară - fară leziuni evolutive
pleuro - pulmonare (13.07.2013 )
Consult cardiologic la o clinică privată care infirmă orice problemă
( documentul medical s-a atașat la F.O. )
Examene de laborator
Explorări efectuate Valori obţinute Valori normale

L 6430/mm3 4000 – 8000/mm3
Hb 13 g/dl 15 ± 2 g/dl
Tr 168 mii/mm3 150 – 400 mii/mm3
Glicemie 93 mg/dl 70 – 116 mg/dl
Creatinină 0,67 mg/dl 0,6 – 1,2 mg/dl
Uree 26 mg/dl 20 – 40 mg/dl
Tratament Prescris :
» Ampicilină 1g- 1floacon la 6 h I.V.
» Exacyl fiole 5ml -1 la 12 h I.V.
» Enap tablete 10 mg- 1 pe zi per oral
» Algocalmin fiole –1 fiolă la nevoie I.M.
» Glucoză 5% - 500ml I.V.
» Vitamina B1 - 1 fiolă I.M. \ B6 -1 fiolă I.V.
» Fenobarbital - 1 tabletă =15 mg per oral la nevoie
Evaluare iniţială:
→ Înălţime=l78cm;
→ Greutate=77 kg;
→ TA = 165/95 mmHg;
20
→ AV = 80 bat/min;
→ Respiraţie = 20 r/min.;
→ Dificultate de a respira – datorită rinoragiei;
→ Tegumente şi mucoase murdare datorită sângerării;
→ Tranzit intestinal prezent;
→ Temperatura corpului în limite normale: 36,8°C;
→ Numărul orelor de somn: 7 ore/24h;
→ Durere – prezintă cefalee;
→ Cunoştinţe - insuficiente datorită lipsei de informaţii;
→ Comunicare - ineficientă la nivel afectiv, este apatic.
Analizând datele culese, consider că pacientul este dependent la

următoarele nevoi fundamentale :
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a evita pericolele
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
5. Nevoia de a fi curat , îngrijit , de a proteja tegumentele și mucoasele
6. Nevoia de a dormi și a se odihni
7. Nevoia de a comunica
8. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
 Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Problema 1 : circulație inadecvată
Etiologie : alterarea sistemului circulator
Semn/Simptom : cresterea T.A. ( 165/95 mmHg ) , vertij
Obiectiv : pacientul să prezinte valori normale ale T.A.
21
Problema 2 : obstrucție nazală
Etiologie : procesul hemoragic
Semn/Simptom : sângerare nazală , dificultate de a respira
Obiectiv : pacientul să nu mai prezinte obstrucţie nazală
Intervenţii cu rol propriu:
 am monitorizat T.A. la intervale de 1 oră , in primele 4 ore și ulterior
de 2 ori pe zi pe durata aflării în stagiul practic;
 am convins pacientul să rămană în repaus la pat , pentru a reduce
efortul fizic și psihic;
 am aerisit salonul , cu grijă să nu se formeze curenți de aer și să nu
deranjez pacienții , câte 5-10 minute de mai multe ori pe zi , am asigurat un
aport suficient de lichide pe 24 de ore;
 am verificat ca pacientul să nu mai prezinte secreții nazale de nici un
fel;
 am recomandat pacientului să nu-și sufle nasul și am aplicat comprese
reci pe frunte și nas timp de 2 h cu pauză de 30 de minute timp de
24h.
Intervenții cu rol delegat : la indicația medicului am administrat
următoarele medicamente sub supravegherea asistentei medicale din salon:
Exacyl fiole 5ml -1 la 12 h I.V.
Enap tablete 10 mg- 1 pe zi per oral
Glucoză 5% - 500ml I.V.
Vitamina B1 - 1 fiolă I.M. și B6 -1 fiolă I.V.
- din a 3a zi doctorul a recomandat încetarea tratamentului cu Enap.
22
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat, frecvenţa
T.A. s-a ameliorat începând cu a 2-a zi ( 145/80 mm Hg ) , iar în a 3-a şi a
4-a zi devine normală. Hemoragia a fost oprită cu pansament hemostatic.
 Nevoia de a elimina
Problema 1 : rinoragie
Etiologie : stres , alterarea circulației vasculare
Semn/Simptom : sângerare nazală prezentă
Obiectiv : pacientul să nu mai prezinte sângerare nazală
Intervenţii cu rol propriu :
 asigur repausul bolnavului în poziţie semișezândă;
 am supravegheat în permanenţă pacientul şi l-am susţinut psihic
vorbindu-i cu calm şi blândeţe;
 am explicat pacientului să nu deranjeze tamponamentul nazal ,să evite
gratajul in zona nasului;
 am aerisit salonul ;
 am hidratat pacientul corespunzător;
 am îndepărtat secrețiile nazale și am recomandat pacientului să nu
sufle nasul.
Intervenții cu rol delegat :
- asist și ajut medicul ( 13.07.2013 ) la tamponament anterior fosă
nazală stângă cu vată arsă și la detamponament (16.07.2013)
 la indicația medicului am administrat următoarele medicamente sub
supravegherea asistentei medicale din salon:
23
Vitamina B1 -1 fiolă I.M. și B6 -1 fiolă I.V.
Evaluare: în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacientul nu
mai prezintă sângerare nazală.
 Nevoia de a evita pericolele

Problema 1 : durere ( cefalee )
Semn/Simptom : facies crispat, anxietate
Obiectiv : pacientul să resimtă scăderea intensității durerii în 6-8 ore
Problema 2 : risc de complicații și infecții nosocomiale
Etiologie: creșterea valorii T.A., procesul hemoragic , mediul
spitalicesc
Semn/Simptom : posibile complicații ( apariția anemiei ) , și infecții
nosocomiale
Obiectiv : pacientul să nu prezinte complicații și infecții nosocomiale
Problema 3 : anxietate
Etiologie : mediul spitalicesc , durerea
Semn/Simptom : agitație , îngrijorare , frică
Obiectiv : pacientul să nu mai prezinte o stare anxioasă și să
manifeste o stare de siguranța pe durata spitalizării.
1. apreciez caracterul durerii : localizare , intensitate , durată , frecvență
- ajut pacientul să descrie corect durerea și să sesizeze momentele de remisie
și exacerbare;
2. am monitorizat ( măsurat și notat ) funcțiile vitale și vegetative ( puls
-80 b/min , T.A. – 155/85 mmHg , temperatură- 36,9 C , respiratie – 20
24
r/min, diureză , scaun ) ale pacientului pe durata aflării în stagiul practic , am
urmărit starea pacientului și am informat medicul asupra evoluției sale;
 am urmărit să nu existe în apropiere pacienți cu potențial de
transmitere a unei boli infecțioase ( cu viroze );
 am informat aparținătorii despre necesitatea respectări orelor de vizită
și respectarea măsurilor aseptice ( purtarea pelerinei , să nu intre în contact
cu pacientul dacă aparținătorul prezintă o viroză sau altă boală infecțioasă);
 am convins pacientul să respecte recomandările medicului referitoare
la tratament și am explicat pacientului ca există riscul să apară complicații
dacă nu va respecta aceste indicații , am verificat starea de curățenie în
salon;
 am respectat regulile de asepsie , antisepsie , circuitul materialelor ,
regulile de colectare și păstrare a deșeurilor;
 am verificat termenul de valabilitate a medicamentelor și a
materialelor folosite;
3. am rugat pacientul să-și exprime temerile ce îi provoacă starea de
anxietate , ascultând cu atenție pentru a-i caștiga încrederea și a spori
colaborarea pacientului cu membrii echipei de îngrijire;
 am răspuns la chemarea pacientului și a familiei acestuia când am fost
solicitata;
 am convins pacientul că se află într-un loc sigur și este îngrijit de
specialiști cu experiență , că membrii echipei de îngrijire sunt bine pregătiți
și sunt la dispoziția pacientului pentru a-i acorda îngrijirile necesare și pentru
a-i asigura un mediu securizant pe durata spitalizării;
25
 am informat pacientul despre structura secției O.R.L. ( cabinete ,
saloane , grup sanitar , intrare/ieșire ) pentru a se putea orienta în timpul
deplasărilor;
 am prezentat pacientului necesitatea efectuării procedurilor medicale
și în ce constau și am obținut semnătura acestuia, sub supravegherea
asistentei medicale (consimțămăntul informat ).
 la indicația medicului am recoltat sânge pentru analize biochimice;
 am însoțit pacientul la radiologie pentru efectuarea radioscopiei
pulmonare;
 administrez medicația prescrisă de medic :
Ampicilină 1g- 1flacon la 6 h I.V.
Algocalmin 1 fiolă la nevoie I.M.
Evaluare : în urma intervențiilor aplicate bolnavul nu a prezentat
complicații. După 24 h starea psihică a pacientului s-a îmbunătățit
semnificativ , anxietatea s-a diminuat până la starea de siguranță și durerea a
început să dispară.
 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Problema 1 : dificultate în a se deplasa singur
Etiologie : creșterea valorilor T.A. , hemoragia nazală, vertij
Semn/Simptom : pacientul declară că are probleme de echilibru
Obiectiv : pacientul să se poată deplasa singur
 am monitorizat T.A. la intervale de 1 oră , în primele 4 ore și ulterior
de 2 ori pe zi pe durata aflării în stagiul practic;
26
deranjez pacienții , câte 5-10 minute de mai multe ori pe zi;
 am asigurat un aport suficient de lichide pe 24 de ore;
 am aplicat comprese reci pe frunte , nas sau ceafă;
 am însoțit pacientul ori de câte ori a avut nevoie.
Intervenții cu rol delegat : la indicația medicului am administrat
următoarele medicamente sub supravegherea asistentei medicale din salon :
Enap tablete 10 mg- 1 pe zi per oral
Vitamina B1 -1 fiolă I.M. și B6 -1 fiolă I.V.
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat începând din a 2 a
zi pacientul nu a mai prezentat dificultate în a se deplasa singur
 Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și

mucoasele
Problema 1 : dificultate în a-și păstra tegumentele și mucoasele curate
Etiologie : starea generală alterată
Semn/Simptom : tegumente și mucoase murdare
Obiectiv : pacientul să nu mai prezinte tegumente și mucoase murdare
 explic pacientului necesitatea respectării normelor de igienă care
conferă un confort fizic plăcut , toaleta având efect “ sedativ “ asupra
organismului;
27
 ajut pacientul în funcție de starea sa în efectuarea toaletei pe regiuni în
condiții de liniște și confort , respectându-i pudoarea;
 pregătesc materiale necesare;
 recomand și asigur un regim hidric ;
 asigur lenjerie de pat și corp curate și uscate;
 încurajez pacientul că în curând își va recăpăta autonomia și își va
putea acorda singur îngrijiri de igienă;
 conștientizez pacientul în legătură cu importanța menținerii curate a
tegumentelor , pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
Evaluare : pacientul prezită tegumente și mucoase curate
 Nevoia de a dormi și a se odihni

Problema 1 : dificultate în a dormi și a se odihni
Etiologie : mediul spitalicesc , stresul , obstrucția nazală
Semn/Simptom : ochi încercănați , oboseală
Obiectiv : pacientul sa fie odihnit , să doarmă suficient ca durată și
calitate
 observ calitatea și cantitatea somnului;
 am convins pacientul să respecte repausul la pat , să se mobilizeze
numai în caz de nevoi fiziologice sau alte solicitări din partea echipei de
îngrijire;
 am explicat că somnul este foarte important în procesul de refacere;
 am rugat pacienții din salon să păstreze liniștea și am diminuat
stimulii auditivi și vizuali ( zgomote , radio , telefoane , lumină intensă );
28
 am sfătuit pacientul sa-și golească vezica urinară înainte de culcare și
să-și efectueze igiena corporală înainte de a dormi pentru a avea un somn
liniștit;
 am rugat vizitatorii să respecte orarul vizitelor și implicit orele de
odihnă ale pacientului;
 am aerisit salonul , m-am asigurat că pacientului nu-i este frig și se se
află în condiții de confort și ca nu există mirosuri neplăcute în salon;
 m-am asigurat că lenjeria de pat este așezată adecvat și că este curată;
 îi recomand pacientului să adopte o poziție confortabilă în pat , să
respire lent , să se gandescă la ceva plăcut pentru a reduce orice tensiune din
organism la minimum;
 îi ofer pacientului o cană de ceai cald înainte de culcare.
- la indicația medicului am administrat urmatoarele medicamente:
Algocalmin 1 fiolă la nevoie - I.M.
Fenobarbital -1 tabletă =15 mg per oral la nevoie
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacientul
prezintă în prima zi dificultate în a dormi și a se odihni , iar în restul zilelor
de spitalizare pacientul se odihneşte cantitativ şi calitativ corespunzător
organismului.
 Nevoia de a comunica
Problema 1 : comunicare ineficientă la nivel afectiv
Etiologie : mediul spitalicesc , teama de complicații
Semn/Simptom : închidere în sine , apatie
Obiectiv : pacientul să comunice eficient la nivel afectiv
Intervenţii cu rol propriu
29
 încerc să câștig încrederea pacientului având un comportament care să
reflecte atitudine de acceptare , capacitate de ascultare și empatie , atitudine
de respect;
 familiarizez pacientul cu topografia secției , cu salonul în care stă , îi
dau informații despre componența echipei de îngrijire;
 liniștesc pacientul cu privire la starea sa de sănătate , explicându-i
scopul și natura investigațiilor recomandate de medicul curant;
 furnizez explicații scurte , precise asupra investigațiilor programate iar
înaintea oricărei examinări sau tratament aduc la cunoștință pacientului
asupra căror semne trebuie să fie atent și ce va simți;
 îl incurajez să pună întrebări și să solicite ajutorul ori de câte ori este
necesar;
 dau posibilitatea pacientului să-și exprime nevoile , sentimentele ,
ideile , dorințele sale și să ia singur decizii;
 observ în fiecare zi schimbările survenite în dispoziția pacientului , în
expresia verbală și nonverbală , în stabilirea legăturilor cu alte persoane;
 întotdeauna îi multumesc pacientului pentru colaborare.
Evaluare : în primele 2 zile pacientul a fost mai retras , dar din a 3 zi
pacientul stabilește relații corespunzătoare cu echipa de îngrijire și cu colegii
de salon.
 Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

Problema 1 : cunoștințe insuficiente și incorecte despre boală ,
evoluție și tratament
Etiologie : lipsa de informații , ignoranță
Semn/Simptom : pacientul prezintă nelămuriri , nu conștientizează
importanța tratamentului medicamentos și igieno-dietetic recomandat
30
Obiectiv : pacientul să cunoască noțiuni despre boală , regim igieno-
dietetic , tratament , măsuri de prevenire , complicații.

 explorez nivelul de cunoștințe al pacientului privind boala , modul de
manifestare , măsurile preventive și curative , modul de participare la
intervenții și la procesul de recuperare;
 conștientizez pacientul asupra propriei responsabilități privind
sănătatea informandu-l despre :
Stilul de viață :
 să renunțe la obiceiurile nocive de viață ( tutun , alcool , cafea )
 să evite suprasolicitările fizice și psihice , stress-ul și să evite pe cât
posibil schimburile de noapte la serviciu
 să respecte orele de somn ( 8 ore seara și 2 ore după-amiaza )
 să practice activități recreative și plimbări în aer liber cel puțin 2 ore
pe zi;
 să stie să-și dozeze efortul pentru a-și păstra echilibrul biologic;
 să evite frigul , umiditatea , oboseala , traumatismele , agenții toxici
 să poarte îmbracaminte și încălțăminte lejeră pentru a facilita
circulația sângelui;
Regimul alimentar :
 să reducă consumul de sare , de grăsimi animale și numărul de calorii
 să cunoască foarte bine modul de consum al alimentelor nu prea reci
și nu prea fierbinții
 explic pacientului să evite consumul de alimente prăjite ,
condimentate , sărate , acre , afumate , a sosurilor grase , a mezelurilor , a
31
tocăturilor , am dat exemple de alimente care nu trebuiesc consumate în
exces ( carne de porc , conserve de carne , slănină , mezeluri , brănzeturi
grase , etc. ) și alimente recomandate ( cereale integrale , fructe cu conținut
mic de zahăr , legume cu conținut mic de sodiu , lapte degresat , pește de apă
dulce , carne de pui și de vită , etc. )
 să consume minimum 1,5-2 litri de lichide pe zi preferabil apa plată ,
ceaiuri amestecate cu miere și lamâie , sau siropuri natural și să renunțe la
consumul de băuturi carbogazoase
 să aibă 3 mese principale pe zi și câte o gustare între mese pentru o
alimentație cât mai eficientă și să evite mesele copioase înainte de culcare
 îi explic avantajele modului de preparare a hranei (de preferabil fiert ,
nu prăjit)
 îl sfătuiesc cu ce să înlocuiască unele alimente nocive cu altele
sănătoase cum ar fi zahărul cu mierea de albine , uleiul de floarea-soarelui
cu uleiul de măsline , pâinea normală albă cu cea integrală.
Tratament :
 îi explic că trebuie să evite automedicația;
 îi explic că trebuie să se prezinte la medicul de familie și medicul
specialist pentru controale periodice;
 am verificat dacă pacientul a înțeles corect mesajele transmise și dacă
și-a însușit cunoștințele necesare , în dese rânduri fiind necesară repetarea
unor informații.
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat , pe
parcursul celor 5 zile de spitalizare pacientul a devenit receptiv la
informaţiile furnizate, a înţeles importanţa respectării unui regim de viaţă
sănătos şi a acumulat suficiente cunoştinţe cu privire la afecţiunea sa.
32
Evaluare finală
Pacientul B. I. în vârstă de 35 ani se internează în secția O.R.L. cu

diagnosticul medical de : Epistaxis anterior bilateral prezentând următoarele
simptome : hemoragie anterioară stângă , cefalee , HTA , stare generală
alterată , vertij . Am monitorizat funcțiile vitale ale pacientului ( T.A.:
165/95 mmHg, puls : 80 b/min, temperatură: 36,8 oC , respiraţie : 20 r/min ) .
Sa instituit tratament cu : Ampicilină 1g- 1flacon la 6 h I.V. , Exacyl fiole
5ml -1 la 12 h I.V. , Enap tablete 10 mg- 1 pe zi oral , Algocalmin fiole –1
fiolă la nevoie I.M. , Fenobarbital -1 tabletă =15mg per oral la nevoie
,Glucoză 5%- 500ml I.V. , Vitamina B1 -1 fiolă I.M. și B6 -1 fiolă I.V. și
tamponament anterior fosă nazală stângă cu vată arsă . În urma intervenţiilor
cu rol propriu şi delegat starea fizică şi psihică a pacientului s-a îmbunătaţit
vizibil. Comunică eficient la nivel afectiv, posedă cunoştinţe suficiente
despre afecţiune , investigaţii , tratament și complicaţii .
Se externează cu recomandările :
- să respecte regimul igieno-dietetic
- să se ferească de frig , umiditate
- să se prezinte la control la data stabilită de medic.
33
CAZUL 2
Plan de îngrijire al unui pacient cu epistaxis anterior stâng , fractură de

piramidă nazală
Culegerea datelor
Nume : M
Prenume : G
F.O. : SC-18988
Sex : masculin
Nivel de educație : 12 clase
Religie : ortodoxă
Stare civilă : necăsătorit
Profesia : nu muncește ( plătește la CNAS )
Condiții de viață : locuiește cu parinții la casă
Domiciliu : Localitatea – Mărgineni ; județul Neamț
 cafea : neagă
34
 tutun : neagă
 T.A. : 125/75 mmHg
 puls : 80 b/min
 greutate : 75kg
 Rh : pozitiv
APF : -
APP : - apendicectomie
Diagnostic medical : Epistaxis anterior stâng , Fractură de piramidă
nazală
Motivele internării : disfonie piramidă nazală ,rinoragie fosă nazală
stângă , cefalee , agitație , stare generală modificată
Istoricul bolii : În urma unei agresiuni cu autor necunoscut pacientul
se prezintă la serviciul UPU Piatra-Neamț unde este consultat prezentând
35
disfonie piramidă nazală , rinoragie fosă nazală stângă , cefalee , agitație ,
stare generală modificată . Se ia decizia internări în secția O.R.L. pentru
investigații și conduită terapeutică de specialitate.
Investigaţii
C.T.- deformarea piramidei nazale prin prăbușirea lobulului nasului ,
fractură de piramidă nazală . Laterodeviere spre stânga în ½ anterior al
septului nazal , pituitară cu leziune contuză în fosa nazală stângă ,
laterodeviere spre dreapta în ½ posterior al septului nazal (24.06.2013)

L 5200/mm3 4000 – 8000/mm3
Hb 14 g/dl 15 ± 2 g/dl
Tr 180 mii/mm3 150 – 400 mii/mm3
Uree 32 mg/dl 20 – 40 mg/dl
» Ampiplus 1 flacon de 1,5g – 1flacon la 12 ore I.V.
» Algocalmin fiole – 1 fiolă la nevoie I.M.
» HHC - 4 fiole la 12 h I.V.
» Fenobarbital -1 tabletă =15mg per oral la nevoie
» Glucoză 5% - 250 ml I.V.
» Vitamina B1 -1 fiolă I.M.
B6 -1 fiolă I.V.- în perfuzie
36
→ Înălţime = l70cm;
→ Greutate = 75 kg;
→ TA = 125/75 mmHg;
→ Temperatura corpului în limite normale: 36,8°C;
→ Cunoştinţe - insuficiente datorită lipsei de interes asupra pastrării
sănătăţii;
→ Comunicare - ineficientă la nivel afectiv, este anxios.

 Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.
 Nevoia de a fi curat , îngrijit , de a proteja tegumentele și mucoasele
37
Etiologie : procesul traumatic
vorbindu-i cu calm şi blândeţe; am explicat pacientului să nu deranjeze
tamponamentul nazal ,să evite gratajul in zona nasului ;
 am monitorizat funcțiile vitale la intervale de 1 oră , in primele 4 ore
și ulterior de 2 ori pe zi pe durata aflării în stagiul practic;
 am convins pacientul să rămană in repaus la pat , pentru a reduce
 am îndepărtat secrețiile nazale;
 am recomandat pacientului să nu-și sufle nasul.
 asist și ajut medicul la tamponament anterior ( redresare ) bilateral fosă
nazală cu merocel (24.06.2013 ) și la detamponament ( 26.06.2013);
HHC - 4 fiole la 12 h I.V.
Glucoză 5% - 250 ml I.V.
Vitamina B1 -1 fiolă I.M.
B6 -1 fiolă I.V.- în perfuzie
38
Etiologie : procesul traumatic și inflamator
Semn/Simptom : facies crispat , agitație
și să cedeze total în 24 h
Etiologie : procesul hemoragic , mediul spitalicesc
Semn/Simptom : posibile complicații ( apariția anemiei ) , și infecții
nosocomiale
Etiologie : mediul spitalicesc , procesul hemoragic , durerea
Obiectiv : pacientul să nu mai prezinte o stare anxioasă și să
manifeste o stare de siguranța pe durata spitalizări
1. apreciez caracterul durerii : localizare , intensitate , durată , frecvență;
 ajut pacientul să descrie corect durerea și să sesizeze momentele de
remisie și exacerbare;
2. am monitorizat ( măsurat și notat ) funcțiile vitale și vegetative ( puls
-80 b/min , T.A. – 125/75 mmHg , temperatură - 36,9 C , respiratie – 20
r/min, diureză , scaun ) ale pacientului pe durata aflării în stagiul practic;
39
 am urmărit starea pacientului și am informat medicul asupra evoluției
sale;
 am urmărit să nu existe în apropiere pacienți cu potențial de
transmitere a unei boli infecțioase ( cu viroze );
 am verificat starea de curățenie în salon;
cu pacientul dacă aparținătorul prezintă o viroză sau altă boală infecțioasă );
dacă nu va respecta aceste indicații;
anxietate , ascultând cu atenție pentru ai caștiga încrederea și a spori
solicitat;
și sunt la dispoziția pacientului pentru ai acorda îngrijirile necesare și pentru
ai asigura un mediu securizant pe durata spitalizării;
40
deplasărilor;
și în ce constau și am obținut semnătura acestuia , sub supravegherea
 la indicația medicului am recoltat sânge pentru examen de laborator
 am însoțit pacientul la C.T.
Ampiplus 1 flacon de 1,5g - 1 la 12 ore I.V.

Etiologie : procesul traumatic
Semn/Simptom : disfonie
 am monitorizat funcțiile vitale de 2 ori pe zi pe durata aflării în stagiul
practic;
41
deranjez pacienții , câte 5-10 minute de mai multe ori pe zi;
fel;
 am aplicat comprese reci pe frunte și nas timp de 2 h cu pauză de 30 de
minute timp de 24h;
HHC - 4 fiole la 12 h I.V.
Glucoză 5% - 250 ml I.V.
Vitamina B1 -1 fiolă I.M.
B6 -1 fiolă I.V.- in perfuzie
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat în primele 2
zile pe parcursul tamponamentului cu merocel pacientul mai prezintă
disfonie iar din a 3 zi odată cu îndepărtarea merocelului pacientul nu mai
prezintă disfonie
 Nevoia de a fi curat , îngrijit , de a proteja tegumentele și

mucoasele
Problema 1 : dificultate în a-și păstra tegumentele și mucoasele
curate
42
organismului;
condiții de liniște și confort , respectându-i pudoarea , pregătesc materiale
necesare;
 recomand și asigur un regim hidric;
Evaluare : pacientul prezită tegumente și mucoase curate.

Etiologie : mediul spitalicesc , durerea , obstrucție nazală
Semn/Simptom : ochi încercănați , oboseală
calitate
îngrijire;
43
 am rugat pacienții din salon să păstreze liniștea;
 diminuez stimulii auditivi și vizuali ( zgomote , radio , telefoane ,
lumină intensă );
 sfătuiesc pacientul sa-și golească vezica urinară înainte de culcare și
liniștit;
 am aerisit salonul , m-am asigurat că pacientului nu-i este frig și se
află în condiții de confort;
 m-am asigurat ca nu există mirosuri neplăcute în salon.
organism la minimum
 îi ofer pacientului o cană de ceai cald înainte de culcare
 la indicația medicului am administrat următoarele medicamente:
Fenobarbital -1 tabletă = 15 mg per oral la nevoie
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacientul prezintă
în prima zi dificultate în a dormi și a se odihni , iar în restul zilelor de
spitalizare pacientul se odihneşte cantitativ şi calitativ corespunzător
organismului.
44
Etiologie : mediul spitalicesc , teama de intervenții și complicații
Semn/Simptom : anxietate, refuză să comunice
de respect;
 furnizez explicații scurte , precise asupra investigațiilor programate iar
înaintea oricărei examinări sau tratament aduc la cunoștință pacientului
necesar;
Evaluare : în prima zi pacientul a fost mai retras , dar din a 2 zi
pacientul stabilește relații corespunzătoare cu echipa de îngrijire și cu colegii
de salon.
45
Problema 1 : dezinteres de a învăța
Etiologie : lipsa de interes , ignoranță
Semn/Simptom : pacientul nu conștientizează importanța păstrării
sănătații
Obiectiv : pacientul să-și exprime interesul de a învăța ,să aibă un stil
de viață cât mai sănătos , să cunoască complicațiile ce pot apărea.
 verific modul de participare la intervenții și la procesul de recuperare;
Stilul de viață :
 să evite consumul de alcool, să evite frigul și umiditatea
 să evite suprasolicitările fizice și psihice , stresul
 să evite aglomeratia și pe cât posibil loviturile in zona feței
Tratament :
 îi explic că trebuie să evite automedicația
specialist pentru controale periodice
unor informații.
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat, pe
46
Evaluare finală
Pacientul M. G. în vârstă de 29 ani se internează în secția O.R.L. cu

diagnosticul medical : Epistaxis anterior stâng , Fractură de piramidă nazală
prezentând următoarele simptome : disfonie piramidă nazală , rinoragie fosă
nazală stângă , cefalee , agitație , stare generală modificată . Am monitorizat
funcțiile vitale ale pacientului ( T.A.: 125/75 mmHg, puls : 80 b/min,
temperatură: 36,8 oC , respiraţie : 20 r/min ) . Sa instituit tratament cu :
Ampiplus 1 flacon de 1,5g - 1 flacon la 12 ore I.V. , Algocalmin fiole – 1
fiolă la nevoie , HHC - 4 fiole la 12 h I.V. , Fenobarbital -1 tabletă =15mg
per oral la nevoie , Glucoză 5%- 250 ml I.V. , Vitamina B1 -1 fiolă I.M. ,
B6 -1 fiolă I.V.- în perfuzie și tamponament anterior ( redresare ) bilateral
fosă nazală cu merocel . În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat
starea fizică şi psihică a pacientului s-a îmbunătaţit vizibil. Comunică
eficient la nivel afectiv, posedă cunoştinţe suficiente despre afecţiune ,
investigaţii , tratament și complicaţii
- să evite loviturile în zona piramidei nazale
- să se ferească de frig , umiditate
- să se prezinte la control la data stabilită de medic.
47
CAZUL 3
Plan de îngrijire al unui pacient cu epistaxis anterior fosă nazală

dreaptă , viroză respiratorie
Culegerea datelor
Nume : D
Prenume : L
F.O. : SC-21410
Sex : masculin
Nivel de educație : școală profesională
Religie : ortodoxă
Stare civilă : nu
Profesia : nu lucrează
Condiții de viață : locuiește cu părinții la casă
Domiciliu : Bicazul Ardelean ; județul Neamț
48
 cafea: una/zi
 tutun : 10 țigări /zi
 T.A. : 134/72 mmHg
 puls : 71 b/min
 greutate : 78kg
 Rh : pozitiv
APF : -
APP : bolile copilăriei ( rujeolă )
Diagnostic medical : Epistaxis anterior fosă nazală dreaptă , Viroză
respiratorie
49
Motivele internării : rinoragie fosă nazală dreaptă , agitație , stare
generală modificată , tuse seacă , cefalee , febră
Istoricul bolii : pacientul declară că în urma unei răceli prezintă
rinoragie repetată de 2-3 zile , tuse seacă , febră , cefalee . Se prezintă la
spitalul din Piatra-Neamț în secția O.R.L. pentru investigații și conduită
terapeutică

L 5900/mm3 4000 – 8000/mm3
Hb 14,3 g/dl 15 ± 2 g/dl
Tr 193 mii/mm3 150 – 400 mii/mm3
Uree 38,7 mg/dl 20 – 40 mg/dl
TGP 18 U.I./L 2 – 16 U.I./L
TGO 20 U.I./L 2 – 20 U.I./L
Alte investigaţii
Radioscopie toraco-pulmonară : fară leziuni evolutive pleuro-
pulmonare (16.07.2013 )
» Ampicilină 1g- 1flacon la 6 h I.V.
» Exacyl fiole 5ml -1fiolă la 12 h I.V.
» Algocalmin fiole –1 fiolă la nevoie I.M.
» Paracetamol (1tabletă - 500 mg ) 2\zi peroral
» Fenobarbital -1 tabletă =15mg per oral la nevoie
» Vitamina C – I.V. - 1g
50
→ Înălţime = l70cm;
→ Greutate = 78 kg;
→ TA = 134/72 mmHg;
→ Temperatura corpului – prezintă febră: T = 38,8°C;
→ Cunoştinţe - insuficiente datorită lipsei de informaţii;
→ Comunicare - ineficientă la nivel afectiv, este anxios.

 Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.
 Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
 Nevoia de a fi curat , îngrijit , de a proteja tegumentele și mucoasele
51
Etiologie : procesul inflamator
vorbindu-i cu calm şi blândeţe;
 am explicat pacientului să nu deranjeze tamponamentul nazal ,să evite
gratajul in zona nasului;
 am aerisit salonul;
 am îndepărtat secrețiile nazale;
 asist și ajut medicul (16.07.2013) la tamponament anterior fosă nazală
dreaptă cu vată arsă și detamponament (19.07.2013)
Exacyl fiole 5ml -1fiolă la 12 h I.V
52
Etiologie : procesul inflamator
Semn/Simptom : facies crispat , agitație
Etiologie : procesul hemoragic , mediul spitalicesc, stare generală
alterată
Semn/Simptom : posibile complicații (apariția anemiei) , și infecții
nosocomiale
Etiologie : mediul spitalicesc , procesul hemoragic , durerea
Obiectiv : pacientul să nu mai prezinte o stare anxioasă și să manifeste
o stare de siguranță pe durata spitalizării.
1. apreciez caracterul durerii : localizare , intensitate , durată , frecvență
 ajut pacientul să descrie corect durerea și să sesizeze momentele de
remisie și exacerbare
2. am monitorizat ( măsor și notez ) funcțiile vitale și vegetative ( puls
-71 b/min , T.A. – 134/72 mmHg , temperatură- 38,8 C , respiratie – 20
r/min , diureză , scaun ) ale pacientului pe durata aflării în stagiul practic
 am urmărit starea pacientului și am informat medicul asupra evoluției
sale;
 am separat pacientul , într-un salon pentru cei cu infecții respiratori
 am verificat starea de curățenie în salon;
53
cu pacientul dacă aparținătorul prezintă altă boală infecțioasă );
dacă nu va respecta aceste indicații;
anxietate , ascultând cu atenție pentru ai caștiga încrederea și a spori
solicitat;
și sunt la dispoziția pacientului pentru a-i acorda îngrijirile necesare și pentru
a-i asigura un mediu securizant pe durata spitalizării;
deplasărilor;
și în ce constau și am obținut semnătura acestuia , sub supravegherea
54
 la indicația medicului am recoltat sânge pentru analize biochimice;
 am însoțit pacientul la radiologie pentru efectuarea radioscopiei
pulmonare;
Paracetamol (1tabletă -500 mg ) 2/zi per oral
Vitamina C – I.V. 1g la 24h

Semn/Simptom: sângerare nazală , dificultate de a respira , tuse seacă
 am monitorizat T.A. de 2 ori pe zi pe durata aflării în stagiul practic;
deranjez pacienții , câte 5-10 minute de mai multe ori pe zi ;
fel;
55
 am aplicat comprese reci pe frunte și nas timp de 2 h cu pauză de 30
de minute timp de 24h;
Exacyl fiole 5ml -1 fiolă la 12 h I.V
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat hemoragia a
fost oprită prin tamponament nazal.
 Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale

Problema 1 : hipertermie
Etiologie : procesul infectios
Semn/Simptom : creșterea temperaturii peste valorile normale (38,8
o
C) , tegumente calde
Obiectiv : pacientul să-și mențină temperatura corpului în limite
fiziologice
 monitorizez ( măsor și notez ) în permanenţă funcţiile vitale;
 aerisesc încăperea , mă asigur că pacientul are în permanenţă lenjeria
de pat şi de corp curată, uscată şi adecvată;
 aplic metode nefarmacologice pentru scăderea temperaturii (aplic
comprese reci pe frunte și nas timp de 2h cu pauză de 30 min timp de 24 h);
56
 asigur ceai pentru reechilibrarea permanentă a bolnavului şi
administrez cantităţile necesare la intervale regulate după necesităţi;
 la indicatia medicului am administrat medicamentele sub
supravegherea asistentei medicale din salon :
Paracetamol (1tabletă -500 mg ) 2/zi peroral
Vitamina C – I.V. 1g/24h
Ampicilină 1g- 1flacon la 6 h I.V
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat temperatura
după 6 ore a ajuns la normal.
 Nevoia de a fi curat , îngrijit , de a proteja tegumentele și

mucoasele
Problema 1 : dificultate în a-și păstra tegumentele și mucoasele
curate

organismului;
condiții de liniște și confort , respectându-i pudoarea , pregătesc materiale
necesare;
 recomand și asigur un regim hidric;
57
Evaluare : pacientul prezită tegumente și mucoase curate

Etiologie : mediul spitalicesc , stresul , obstrucția nazală
Semn/Simptom : oboseală, irascibilitate
calitate.
îngrijire;
 am rugat pacienții din salon să păstreze liniștea;
 diminuez stimulii auditivi și vizuali ( zgomote , radio , telefoane ,
lumină intensă );
 sfătuiesc pacientul sa-și golească vezica urinară înainte de culcare și
liniștit;
58
 am aerisit salonul , m-am asigurat că pacientului nu-i este frig și se se
află în condiții de confort;
 m-am asigurat ca nu există mirosuri neplăcute în salon;
organism la minimum;
 îi ofer pacientului o cană de ceai cald înainte de culcare.
 la indicația medicului
Fenobarbital -1 tabletă =15mg per oral la nevoie
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacientul
prezintă în prima zi dificultate în a dormi și a se odihni , iar în restul zilelor
de spitalizare pacientul se odihneşte cantitativ şi calitativ corespunzător
organismului.
Etiologie : mediul spitalicesc , întreruperea activităților cotidiene ,
teama de complicații
Semn/Simptom : închidere în sine , apatie
59
de respect;
 furnizez explicații scurte , precise asupra investigațiilor programate
iar înaintea oricărei examinări sau tratament aduc la cunoștință pacientului
necesar;
Evaluare : în primele 2 zile pacientul a fost mai retras , dar din a 3a zi
acesta stabilește relații corespunzătoare cu echipa de îngrijire și cu colegii de
salon.

Problema 1 : cunoștințe insuficiente și incorecte despre boală ,
evoluție și tratament
Etiologie : lipsa de informații , ignoranță
Semn/Simptom : pacientul prezintă nelămuriri , nu conștientizează
importanța tratamentului medicamentos și igieno-dietetic recomandat
60
Obiectiv : pacientul să cunoască noțiuni despre boală , regim igieno-
dietetic , tratament , măsuri de prevenire , complicații
 explorez nivelul de cunoștințe al pacientului privind boala , modul de
manifestare , măsurile preventive și curative , modul de participare la
intervenții și la procesul de recuperare;
Stilul de viață :
 să renunțe la obiceiurile nocive de viață ( tutun , alcool , cafea )
 să evite suprasolicitările fizice și psihice , stresul
 să respecte orele de somn ( 8 ore seara și 2 ore după-amiaza )
 să practice activități recreative și plimbări în aer liber cel puțin 2 ore
pe zi
 să stie să-și dozeze efortul pentru a-și păstra echilibrul biologic
 să evite frigul , umiditatea , oboseala , traumatismele , agenții toxici
Regimul alimentar :
 să reducă consumul de sare , de grăsimi animale și numărul de calorii;
 să cunoască foarte bine modul de consum al alimentelor nu prea reci
și nu prea fierbinți;
 explic pacientului să evite consumul de alimente prăjite ,
condimentate , sărate , acre , afumate , a sosurilor grase , a mezelurilor ,
a tocăturilor , am dat exemple de alimente care nu trebuiesc consumate în
exces ( carne de porc , conserve de carne , slănină , mezeluri , brănzeturi
grase , etc. ) și alimente recomandate ( cereale integrale , fructe cu conținut
61
mic de zahăr , legume cu conținut mic de sodiu , lapte degresat , pește de apă
dulce , carne de pui și de vită , etc. );
 să consume minimum 1,5- 2 litri de lichide pe zi, preferabil apă
plată , ceaiuri amestecate cu miere și lamâie , sau siropuri naturale și să
renunțe la consumul de băuturi carbogazoase;
 să evite mesele copioase înainte de culcare;
 să aibă 3 mese principale pe zi și câte o gustare între mese pentru o
alimentație cât mai eficientă;
 îi explic avantajele modului de preparare a hranei (de preferabil fiert,
nu prăjit );
 îl sfătuiesc cu ce să înlocuiască unele alimente nocive cu altele
sănătoase cum ar fii zahărul cu mierea de albine , uleiul de floareasoarelui cu
uleiul de măsline , pâinea normală albă cu cea integrală.
Tratament :
 îi explic ca trebuie să evite automedicația
specialist pentru controale periodice
unor informații
Evaluare : în urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat , pe
Evaluare finală
62
Pacientul D. L. în vârstă de 27 ani se internează în secția O.R.L. cu
diagnosticul medical de : Epistaxis anterior fosă nazală dreaptă , Viroză
respiratorie prezentând următoarele simptome : rinoragie fosă nazală
dreaptă, agitație , stare generală modificată , tuse seacă , cefalee , febră . Am
monitorizat funcțiile vitale ale pacientului ( puls – 71 b/min , T.A. – 134/72
mmHg , temperatură- 38,8 ºC ,respiraţie – 20 r/min ) . S–a instituit tratament
cu Ampicilină 1g - 1flacon la 6 h I.V. , Exacyl fiole 5ml -1fiolă la 12 h I.V. ,
Paracetamol (1tabletă - 500 mg ) 2\zi per oral ,Vitamina C – I.V. -1g/24h ,
Algocalmin fiole –1 fiolă la nevoie I.M și tamponament anterior fosă nazală
dreaptă cu vată arsă . În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat starea
fizică şi psihică a pacientului s-a îmbunătăţit vizibil. Comunică eficient la
nivel afectiv, posedă cunoştinţe suficiente despre afecţiune, investigaţii,
tratament și complicaţii.
- să respecte regimul igieno-dietetic;
- să se ferească de frig , umiditate;
- să se prezinte la control la data stabilită de medic;
63
CONCLUZII
Pentru întocmirea acestei lucrări, am luat în studiu trei cazuri de

Epistaxis , iar îngrijirile sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale
persoanei umane, individualizate şi adaptate momentului bolii. Problemele
derivă din afectarea nevoilor şi intensitatea cu care se manifestă, dar în
strânsă legătură cu receptivitatea fiecăruia faţă de boală, de starea generală a
organismului şi de starea psihică.
În planul de îngrijire cu numărul unu am prezentat cazul pacientului
B. I. cu vârsta de 35 de ani care s-a prezentat cu următoarea
simptomatologie: hemoragie anterioară stângă , cefalee , HTA , stare
generală alterată , vertij . Se stabileşte diagnosticul medical de epistaxis
anterior bilateral. În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pe parcursul
celor 5 zile de spitalizare, starea pacientului se îmbunătăţeşte şi se stabileşte
externarea, aducându-se la cunoştinţa pacientului recomandările pe care
trebuie să la respecte.
Planul de îngrijire cu numărul doi, pacientul M. G. în vârstă de 29 de
ani se prezintă la spital cu: disfonie piramidă nazală , rinoragie fosă nazală
stângă , cefalee , agitație , stare generală modificată și esti diagnosticat cu
epistaxis anterior stâng , fractură de piramidă nazală. În urma îngrijirilor
64
acordate cu rol propriu şi delegat pe parcursul celor 3 zile de spitalizare, se
stabileşte externarea cu respectarea recomandărilor prescrise de medic
În planul de îngrijire cu numărul trei, pacientul D. L. în vârstă de 27
de ani care s-a prezentat cu rinoragie fosă nazală dreaptă , agitație , stare
generală modificată , tuse seacă , cefalee , febră. S-a stabilit diagnosticul
medical de epistaxis anterior fosă nazală dreaptă , viroză respiratorie. În
urma îngrijirilor acordate cu rol propriu şi delegat pe parcursul celor 5 zile
de spitalizare, s-a stabilit externarea, impunându-se câteva recomandări:
evitarea expunerii la frig, umezeală; să respecte regimul igieno-dietetic ; să
se prezinte la control la data stabilită de medic.
Bolnavii îngrijiţi de mine au înţeles necesitatea acţiunilor desfăşurate:
investigaţii de laborator, examene clinice și paraclinice , administrarea
medicamentelor prescrise de medic. Nu am neglijat acţiunile ce se referă la
educaţia pentru sănătate: dietă, igienă, activitate, odihnă.
Evoluţia şi prognosticul sunt favorabile în contextul în care
tratamentul este aplicat corect şi factorii favorizanţi sunt îndepărtaţi.
În concluzie, am înţeles gravitatea bolii, importanţa îngrijirilor
medicale acordate la timp şi corect, importanţa respectării tratamentului
igieno-dietetic prescris, dar şi asigurarea unui confort psihic pacientului.
65
BIBLIOGRAFIE
1. A. Ianculescu, G. Mogoş: ,, Compendiu de anatomie şi fiziologie ” , Ed.

Ştiinţifică, Bucureşti 1999.
2. Lucreţia Titircă: ,, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale ” , Ed. Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti 2006.
3. Andrei Buruiană , Mihai Buruiană , Nicolae Mustatea , Dan Gheorghe -
“Aspecte de ORL Pediatrie „ Editura ALL - 2006
4. D. Sarafoleanu: ,, Compendiu ORL ” , Ed. Pedagogică şi Didactică,
Bucureşti 2000.
5. Prof. Univ. Dr. Alexandu Ispas: ,, Anatomia şi fiziologia omului cu
aplicaţii Practice ” , Ed. Pedagogică şi Didactică, Bucureşti 2000.
6. C. Mozeş: ,, Tehnici îngrijiriI bolnavului ”, Ed. Medicală, Bucureşti
2009.
7. Lucreţia Titircă: ,, Ghid de nursing ”, Ed. Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti 1999.
8. Lucreţia Titircă: ,, Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţi ” ,
Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2000.
9. Jordi Vigue şi Dr. Emilio Martin Orte : ,, Atlas al corpului uman ” , Ed.
Prut Internaţional, Chişinău 2006.
66
10. Ionel Rusu, Cătălin Istrati- ,, Enciclopedia Corpului Uman ”- Ed. Corint,
Bucureşti 2006.
11. ,, Atlas de Anatomie ” , Ed. Steaua Nordului 2006.
12. D. Sarafoneanu: ,, Explorarea paraclinică în oto-rino-laringologie ”,
ediţia a IV-a, Ed. Lider, Bucureşti 2003.
13. Dr. Mircea Ifrim şi prof. Dr. Gh. Niculescu : „ Compendiu de anatomie ”
, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1988.
14. Lucreţia Titirică : ,, Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către
asistenţii medicali ” , Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2008.
15. Lucreţia Titirică: ,, Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri
speciale acordate bolnavului ” , Ed. Viaţa Medicală Românească , Bucureşti
2008.
16. Lucreţia Tititică : ,, Dicţionar de termeni medicali pentru asistenţii
medicali ” , Ed. Viaţa Medicală Românească , Bucureşti 2001.
17. Lucreţia Titircă: ,, Urgenţe Medico- Chirurgicale ” , Ed. Medicală,
Bucureşti 2006.
18. Udma Florica, Ecaterina Gulie: ,, Proceduri de nursing ” , Ed. Ponto
2008.
19. ,, Analize medicale explicate ” , Ed. a III-a ETNA, 2007
20. ,, Tehnici de Evaluare şi Îngrijiri Acordate de Asistenţii Medicali ”, Ed.
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2008, vol. II
21. Michael von Straten - ,, Ghidul Alimentelor Sănătoase ” , Ed. Lileria
Internaţional, 2009.
22. Agatha Thrash, Calvin Thrash - ,, Tratamente Naturale ” , Un nou stil de
viaţă, ED. Alege Viaţa, Bucureşi 2006
23. Prof. Dr. I.Mincu - ,, Manualul de dietetică pentru cadrele medii
sanitare” , Bucureşti 1973.
67
24. Didier Sicard şi Thlerrz Guez - ,, Dicţionar de examinări medicale ”
ediţia a II-a , Corint – Bucureşti 2007.
25. Viorel T. Mogoş - ,, Nutriţie şi dietetică ” , Editura didactică şi
pedagogică, R.A. – Bucureşti , 1995.
26. Lucreţia Titircă - ,, Tehnici de evaluare şi ingrijiri acordate de asistenţii
medicali ” – Ediţia a V-a , Editura Viaţa Medicală Românească,
27. Silvian Dașchievici ; Mihai Mihăilescu - “ Chirurgie “ Editura medicală ,
București 2010
28. Cezar TH. Niculescu , Bogdan Voiculescu , Cristian Niță , Radu
Cărmaciu , Carmen Sălăvăstru , Cătălina Ciornei “ Anatomia și Fiziologia
Omului “ Editura Corint ,București 2009
29. Traian Ataman „ Examinarea Otorinolaringologică “ Editura Tehnica –
2003
68

CUPRINS

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

1. Abrevieri ---------------------------------------------------------- pag. 2

2. Argument/Memoriul explicativ -------------------------------- pag. 3

6. Bibliografie ------------------------------------------------------ pag. 66

7. Anexe ------------------------------------------------------------- pag. 68

MOTTO:" Sănătatea e comoara cea mai preţioasă şi cea mai uşor de

Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor în toate serviciile de

NOTIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A NASULUI

Nasul reprezintă segmentul iniţial al aparatului respirator, cu rol în

Este hemoragia care are originea în fosele nazale; survine la orice

Epistaxisul de cauză locală:

Epistaxis de cauză generală:

Diagnosticul de hemoragie nazală se pune pe:

Tratament chirurgical – Hemostaza regională

Explorări efectuate Valori obţinute Valori normale

Analizând datele culese, consider că pacientul este dependent la

 Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

 Nevoia de a evita pericolele

 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

 Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și

 Nevoia de a dormi și a se odihni

 Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

Intervenţii cu rol propriu:

Pacientul B. I. în vârstă de 35 ani se internează în secția O.R.L. cu

Plan de îngrijire al unui pacient cu epistaxis anterior stâng , fractură de

Explorări efectuate Valori obţinute Valori normale

Analizând datele culese, consider că pacientul este dependent la

 Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

 Nevoia de a fi curat , îngrijit , de a proteja tegumentele și

 Nevoia de a dormi și a se odihni

Pacientul M. G. în vârstă de 29 ani se internează în secția O.R.L. cu

Plan de îngrijire al unui pacient cu epistaxis anterior fosă nazală

Explorări efectuate Valori obţinute Valori normale

Analizând datele culese, consider că pacientul este dependent la

 Nevoia de a evita pericolele

 Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

 Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale

 Nevoia de a fi curat , îngrijit , de a proteja tegumentele și

Intervenţii cu rol propriu :

 Nevoia de a dormi și a se odihni

 Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

Pentru întocmirea acestei lucrări, am luat în studiu trei cazuri de

1. A. Ianculescu, G. Mogoş: ,, Compendiu de anatomie şi fiziologie ” , Ed.

S-ar putea să vă placă și