Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

STAREA DE BINE A
PROFESORULUI INFLUENȚEAZĂ
PERFORMANȚA ȘCOLARĂ A
ELEVILOR
- PROIECT DE CERCETARE –

CIOBANU (COSTAN) IONELA ALINA


OSTAFE MIRELA GABRIELA
ȘUTU (NASTACĂ) VERONICA
M.I.E. AN II
STAREA DE BINE A PROFESORULUI INFLUENȚEAZĂ PERFORMANȚA ȘCOLARĂ
A ELEVILOR

1. INTRODUCERE

Starea de bine este strâns legată de calitatea vieții unei persoane și aici ne referim în
special la starea de sănătate, la starea materială, accesul la educație sau servicii sociale de
calitate. Dacă beneficiem de toate cele enumerate mai sus, putem spune că ne aflăm în zona
noastră de confort, avem parte de acea stare de bine, stare de bine care ne face să funcționăm
la capacitate maximă.

Motivaţia reprezintă o reală cauza de tip extern care se află în strânsă legătură cu
starea de bine, este astfel transpusă în cadrul planului intern al fiecărui individ în parte,în aşa
manieră încât dacă obiectul care este corespunzător satisfacerii unei anumite trebuinţe este
absent şi nu mai are astfel cum anume să se declanşeze comportamentul care este cel mai
adecvat, atunci locul său devine practic ocupat de starea efectivă de necesitate în raport cu
acesta, actualizată așadar într-un mod absolut spontan, ca urmare a unor anumite tipuri de
modificări de ordin fiziologic ori psihologic. S-au elaborat astfel mai multe tipuri de teorii în
acest sens, care încearcă astfel să explice de fapt natura propriu-zisă a motivaţiei. În toate
aceste tipuri de condiţii, la baza concretă a motivaţiei ar putea sta un anumit principiu din
biologie, respectiv cel al homeostaziei, potrivit căruia toate tipurile de organisme vii tind
întotdeauna să-şi menţină aceeaşi stare permanentă, un anume tip de echilibru relativ constant
cu absolut toate tipurile de modificări ale mediului. În situația în care echilibrul este
însă perturbat, atunci fiinţa vie reacţionează în vederea restabilirii acestuia. (Aniței, 2010)
Motivele nu sunt însă singurele tipuri de constructe ale motovației. Principalele
constructe ale motivației în cadrul modelului nivelului de expectanță al lui Eccles şi Wigfields
sunt reprezentate de “expectanță” și de “valorile sarcinii”. Valoarea sarcinii este întotdeauna
definită ca fiind judecată asupra a cât de interesantă, utilă și importantă este sarcina pentru
individ. (Hopstock, 2007)
În trecut, motivația individului în muncă se limita practic la îndeplinirea tuturor
sarcinilor specifice pentru a-și putea urmări propriile tipuri de interese câștigarea existenței
precum și întreținerea familiei.
După cel de-al doilea război mondial, cercetători celebri precum Maslow (1943),
Edward Deci și Richard Ryan (1985)au acordat o atenție deosebită motivării și au demonstrat
astfel ca ființă socială nu este o mașină motivabilă sub impulsul recompenselor ori a
constrângerilor.
În momentul de față, individul uman beneficiază de puterea alegerii și tinde astfel să se
orienteze către o slujbă care îi va putea satisface nevoile, îi va putea atinge toate așteptările și
care îi va putea permite libera exprimare.
Motivația trebuie să fie întotdeauna privită ca un mod de satisfacere a trebuințelor.
Trebuința reprezintă o stare de tip intern de necesitate care face astfel ca anumite tipuri de
obiective să devină foarte atractive. Atât timp cât este însă nesatisfăcută, aceasta creează o
stare dereală tensiune internă care la rândul său îl stimulează pe individ, antrenându-l așadar
într-un comportament prin intermediul căruia acesta urmărește de fapt satisfacerea efectivă a
trebuinței. (Zlate, 1981)

2.CONCEPTELE DE BAZĂ ALE CERCETĂRII

Învățământul este un domeniu prioritar care are nevoie de cadre didactice motivate,
apreciate, susținute pentru a atinge performanța pe care cu toții ne-o dorim.
Pentru un cadru didactic, starea de bine este strâns legată de pregătirea profesională,
dezvoltarea continuă, relațiile pe care acesta le are în rândul colegilor, cu superiorii, cu
părinții elevilor săi și nu în ultimul rând, cu elevii săi.
Dacă un cadru didactic este vesel, vine bine dispus la ore, reușita este garantată atât
pentru el cât și pentru elevii săi, iar performanțele celor din urmă, vor crește considerabil. Pe
lângă rezultatele foarte bune obţinute la învăţătură de elevi, starea de bine a profesorului
contribuie şi la integrarea copilului în mediul şcolar. Veselia de pe chipul cadrului didactic va
oferi încredere şi va atrage copilul la şcoală.

3. DESIGNUL CERCETĂRII

3.1 Scopul cercetării

Scopul acestei cercetări este de a investiga modul în care interacționează starea de


bine a profesorilor cu performanțele elevilor acestora.
3.2 Etapele cercetării

-studierea literaturii de specialitate precum și analiza studiilor în domeniu;


-stabilirea ipotezelor cercetării și identificarea variabilelor;
-stabilirea instrumentelor utilizate în cadrul cercetării (chestionar);
-selectarea eșantionului (elevi de vârste diferite din mediul rural și urban);
-obținerea consimțământului pentru participarea la cercetare;
-aplicarea chestionarelor;
-colectarea și prelucrarea datelor;
-analiza datelor obținute și verificarea ipotezelor propuse;
-formularea concluziilor;
-identificarea limitelor cercetării și direcțiilor viitoare de analiză.

3.3 Ipotezele cercetării

Ipoteza nr.1: Există o corelaţie pozitivă între starea de bine a cadrelelor didactice şi
integrarea elevilor în mediul şcolar.
Ipoteza nr.2: Există o corelație pozitivă între starea de bine a cadrelor didactice și
performanța elevilor.
Ipoteza nr.3: Un cadru didactic tensionat corelează negativ cu performanța elevilor.

3.4 Eșantionul studiului

Cercetarea se va desfășura pe un lot de 40 de subiecți ( elevi ai învățământului primar,


cât și elevi ai învățământului gimnazial) din mediul rural.
Diferențiat după variabila gen, lotul va conține 21 subiecți de gen masculin și 19
subiecți de gen feminin.
Diferențiat după variabila ciclul de învăţământ, lotul va conține 30 subiecți ai
învăţământului primar și 10 subiecți ai învăţământului gimnazial.
Participanții vor avea vârste cuprinse între 8 și 14 ani.

3.5 Variabilele cercetării:

a) Variabile independente: genul, ciclul de învăţământ, vârsta.


b) Variabile dependente: performanţa şcolară, starea de bine a profesorilor,
motivația intrinsecă, integrarea şcolară.

3.6. Instrumentul folosit

Instrumentul cercetării va fi: chestionarul „PERFORMANȚA ELEVILOR


INSUFLATĂ DE STAREA DE BINE A CADRELOR DIDACTICE”, autori: CIOBANU
(COSTAN)IONELA ALINA, OSTAFE MIRELA GABRIELA şi NASTACĂ (ȘUTU)
VERONICA.

Chestionarul utilizat în această cercetare conține 13 de itemi, dar itemul 9 conţine la


rândul lui alţi 20 de itemi, notaţi cu 9.1, 9.2, până la 9.20, la care aprecierea lor se va realiza
prin utilizarea scalei de tip Likert, 1 reprezentând dezacord, 2 reprezentând dezacord
moderat, 3 reprezentând dezacord, 4 reprezentând acord, 5 reprezentând acord moderat și 6
reprezentând acord puternic.
Clasificarea itemilor:

1. Motivaţie: 6; 9.1; 9.3; 9.5; 9.7; 9.11; 9.19; 9.20; 13.


2. Integrarea şcolară: 7; 9.2; 9.4; 9.6; 9.8; 9.13; 9.15; 9.18.
3. Starea profesorului: 8, 9.9; 9.10; 9.12; 9.14; 9.16; 9.17; 10; 11; 12.

3.7. Procedura

Chestionarele vor fi aplicate în perioada ianuarie 2019 – februarie 2019, în urma


obținerii consimțământului pentru participarea la cercetare din partea părinților subiecților,
după cum urmează: 20 de chestionare vor fi distribuite elevilor de la Școala Gimnazială
,,Constantin Tomescu” Pleșești, comuna Vulturești, județul Suceava, 10 de chestionare vor fi
distribuite elevilor de la Liceul Tehnologic "Alexandru Vlahuţă" Şendriceni, Dorohoi, județul
Botoșani, 10 de chestionare vor fi distribuite elevilor de la Școala Gimnazială Moara Nica,
județul Suceava.

3.8. Posibile probleme ce pot apărea pe durata cercetării

În realizarea acestei cercetări ar putea apărea numeroase dificultăți în ceea ce privește:


refuzul elevilor selectaţi cu privire la completarea chestionarelor; lipsa de sinceritate a
răspunsurilor din chestionare; completarea incompletă a chestionarelor; incertitudine în
interpretarea datelor.
4.REZULTATELE STUDIULUI

4.1 Statistici descriptive

Eșantionul este format din 40 de elevi cu vârsta cuprinsă între 8 şi 14 ani (Fig.1). La
acest studiu au paticipat atât elevi de genul feminin, cât şi elevi de genul masculin (Fig.2 ).
Din totalul de elevi participanţi la acest studiu, 75% provin din ciclul primar, iar 25% provin
din ciclul gimnazial (Fig.3).

Fig.1 Vârsta subiecţilor Fig.2 Genul subiecţilor

nivel de educatie

Frequency Percent Valid Percent Cumulative


Percent

Valid primar 30 75,0 75,0 75,0


gimnazial 10 25,0 25,0 100,0

Total 40 100,0 100,0


Fig. 3 Nivelul de educaţie al subiecţilor

Din această figură se poate observa că majoritatea chestionarelor au fost completate de


elevi din învăţământul primar 75%, iar 25% de elevi din învăţământul gimnazial.

4.2 Corelații între variabilele studiului

Ipoteza nr.1: Există o corelaţie pozitivă între starea de bine a cadrelelor didactice şi
integrarea elevilor în mediul şcolar.

Correlations

ma gandesc ca notele mele


nu sunt apreciat depind de
suficient starea
profesorului

Pearson Correlation 1 ,065


ma gandesc ca nu sunt
Sig. (2-tailed) ,691
apreciat suficient
N 40 40
Pearson Correlation ,065 1
notele mele depind de
Sig. (2-tailed) ,691
starea profesorului
N 40 40
Fig. 4 Corelaţii între starea de bine a profesorului şi integrarea elevilor

Pentru a analiza relaţia dintre variabila „starea profesorului” şi „integrarea şcolară”,


am realizat o analiază de corelaţie Pearson, în SPSS. Rezultatul analizei a indicat că există o
corelaţie pozitivă nesemnificativă statistic între cele două variabile. [r=0,065, N=40, p=0,691]
(Fig. 4)
Odată cu starea de bine a profesorului va creşte şi integrarea şcolară. Ipoteza se
confirmă.
Reprezentarea grafică a rezultatului este prezentată în graficul de tip Scatter, de mai
jos. (Fig.5)

Fig. 5 Graficul Scatter pentru corelaţia dintre cele doua variabile

Ipoteza nr.2: Există o corelație pozitivă între starea de bine a cadrelor didactice și
performanța elevilor.

Correlations

profesoara vine ma simt bine


vesela la ore cand sunt
incurajat de
profesori

Pearson Correlation 1 ,109


profesoara vine vesela la
Sig. (1-tailed) ,251
ore
N 40 40
Pearson Correlation ,109 1
ma simt bine cand sunt
Sig. (1-tailed) ,251
incurajat de profesori
N 40 40

Fig. 6 Corelaţie între starea de bine


şi performanţa şcolară
Pentru a analiza relaţia dintre
variabila „starea profesorului” şi
variabila „performanţa
elevilor”, am realizat o analiază de
corelaţie Pearson, în SPSS. Rezultatul
analizei a indicat că există o corelaţie
pozitivă nesemnificativă statistic între cele două variabile. [r=0,109, N=40, p=0,251] (Fig. 6)
Reprezentarea grafică a rezultatului este prezentată în graficul de tip Scatter. (Fig. 7)
Odată cu starea de bine a profesorului va creşte performanţa şcolară, aşadar ipoteza
se confirmă.

Fig. 7 Graficul Scatter privind corelaţia dintre cele doua variabile

Ipoteza nr.3: Un cadru didactic tensionat corelează negativ cu performanța elevilor.

Correlations

cum sunt notele notele mele


cand profesorul depind de
este suparat starea
profesorului

Pearson Correlation 1 -,005


cum sunt notele cand
Sig. (2-tailed) ,974
profesorul este suparat
N 40 40
Pearson Correlation -,005 1
notele mele depind de
Sig. (2-tailed) ,974
starea profesorului
N 40 40

Fig. 8 Corelaţia dintre


starea profesorului şi
performanţa
şcolară

Pentru a analiza relaţia dintre variabila „starea profesorului” şi „performanţa şcolară”,


am realizat o analiază de corelaţie Pearson, în SPSS. Rezultatul analizei a indicat faptul că
există o corelaţie negativă, nesemnificativă între cele două variabile: [r= -0,005, N=40,
p=0,974] (Fig.8) Reprezentarea grafică a rezultatului este prezentată în graficul de tip Scatter
de mai jos. (Fig.9)
Odată cu starea tensionată a profesorului va scade performanţa şcolară, prin urmare
ipoteza se confirmă.

Fig. 9 Graficul Scatter pentru corelţia dintre cele două variabile

5. DISCUŢII ŞI
CONCLUZII

Această cercetare a
fost efectuată cu scopul de a
investiga dacă performaţa
elevilor este influențată de
starea de bine a cadrelor
didactice. La baza
cercetării au stat trei ipoteze,
care au urmărit modul în care
starea profesorului, de bine sau tensionată, contribuie la creşterea performanţei şcolare.
Studiul a mai urmărit şi modul în care starea de bine a cadrelor didactice contribuie la
integrarea în mediul şcolar a elevilor.
Prima ipoteză a studiat modul în care integrarea elevilor este insuflată de starea
profesorilor. Ipoteza este validă, elevii se integrează mai uşor atunci când au susţinere din
partea cadrului didactic. Participanţii la studiu au afirmat că se simt bine atunci când sunt
încurajaţi şi apreciaţi de către profesor şi colegi.
Starea de bine a profesorului este privită ca un pilon de bază în performanţa şcolară a
elevilor, astfel ultimele două ipoteze sunt valide. Participanţii la cercetare confirmă că notele
lor sunt mai bune atunci când profesorul este vesel, iar orele sunt mai atractive.
În concluzie, cercetarea de față şi-a propus să analizeze modul în care interacționează
starea de bine a profesorilor cu performanțele elevilor. Rezultatele acestei cercetări pot
constitui baza unei cercetări viitoare mai amănunțite, cu un eșantion mai mare și mai
diversificat.
6.ANEXE
6. BIBLIOGRAFIE

 Aniței, 2010. Fundamentele psihologiei .


 Hopstock, 2007. Handbuch Fahrerassistenzsysteme.
 Maslow 1943. Classics in the History of Psychology
 Edward Deciși Richard Ryan 1985. Intrinsic Motivation and Self-Determination in
Human Behavior.
 Rusu, P.P., METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN ȘTIINȚELE SOCIO-UMANE-Suport
de curs-, 2018
 Zlate, 1981. Psihologia muncii – relații interumane. Editura Didactică și Pedagogică.