Universitatea de Stat din Republica Moldova

Facultatea ,,Științe economice”

Departamentul ,,Finanțe și Bănci”

Informaţie pentru testarea №1

la disciplina : Teoria Economică II

Tema : Politici și strategii anticriză.

A elaborat : studenta anului I,

FB1902,
Televca Daniela

Conducător : Angela Dolgopol,

dr., conf. univ.

Chișinău, 2020
 CUPRINS
1. Noţiuni-cheie. Subiectele temei.
2. Tipuri, elemente componente.
3. Situaţia în lume. Problematica.
4. Date statistice cu privire la temă sau exemple concrete privind tema.
5. Măsurile luate de instanţele din Republica Moldova .
6. Pronosticul situatiei pe viitor în dependenţă de anumiţi factori.
7. Concluzii , propuneri proprii.

1. Măsurile şi politicile anticriză reprezintă o temă foarte interesantă şi importantă în

Macroeconomie. Este o temă actuală, ce nu poate fi lăsată în umbră, deoarece tratează
probleme globale existente în lumea contemporană şi cu atât mai mult, propune soluţii
eficiente. Noţiunile-cheie în tema dată sunt următoarele: criză, măsură, politică,
economie, statul, instrument, etc. Subiectele temei ,la rândul său, sunt: abordări teoretice
privind măsurile anticriză, modul şi metodele prin care guvernele stopează sau evită
crizele, măsurile luate la propriu, exemple de măsuri eficiente.

2. Pentru atenuarea undelor ciclurilor economice, agentii economici si guvernele au inceput

sa conceapa si sa adopte masuri, scenarii, strategii si politici in acest sens. Fundamentate
la inceput de J.M. Keynes, politicile anticriza se constituie intr-o componenta importanta
a politicii economice generale, grupandu-se azi in doua mari categorii: influentarea
cererii agregate („demand-side economics) si influentarea ofertei agregate (supply-side
economics).

• Politicile anticiclice care au ca obiectiv influentarea cererii agregate, pornesc de la

teoria lui Keynes, dupa care evolutia ciclica se datoreaza modificarilor nedorite ale
cererii agregate (in special a cererii pentru bunurile de investiti) in raport cu evolutia
ofertei agregate. Ele pot fi grupate in trei mari categorii: politica cheltuielilor publice,
politica monetara si politica fiscala.
• Eficienta politicilor de provenienta keynesista a inceput sa fie pusa sub semnul
intrebarii dupa criza din anii 1973-1974, cand masurile adoptate au determinat cresterea
cheltuielilor publice si a deficitelor bugetare, fara o reducere semnificativa a somajului.
In aceste imprejurari s-au revigorat in forme noi politicile orientate spre influentarea
ofertei. Acestea pornesc de la ideea ca pentru a influenta conjunctura in situatii
nefavorabile (stari de recesiune sau depresiune) este esentiala ameliorarea stimulentelor
pentru a-i incita pe producatori sa mareasca oferta agregata.

3. Ţările din întreaga lume au luat măsuri în vederea combaterii efectelor crizei financiare
şi economice. Din perspectiva fiscală, abordările în acest sens numără pachete
stimulative, măsuri ad-hoc, prevederi temporare, accelerarea procesului de
implementare a unor măsuri planificate anterior sau adoptarea tuturor acestor abordări
în acelaşi timp. Autorităţile publice contribuie, la rândul lor, la diminuarea riscurilor. La
nivel macroeconomic, ele minimizează riscurile menţinând încrederea pieţei prin măsuri
credibile de ajustare ordonată a deficitelor globale. Criza financiară a obligat mai multe
 state din Europa să vină în ajutorul unor bănci puternice pentru susţinerea sistemului
lor bancar cu măsuri ce prevăd fluiditatea monedelor naţionale şi străine, accentuarea
cooperării dintre bănci, crearea unor fonduri de recapitalizare care vor injecta lichidităţi
în bănci şi primirea unui ajutor din partea Fondului Monetar Internaţional şi al Uniunii
Europene. Planul de relansare economică al Comisiei Europene conţine următoarele linii
directoare: o acţiune coordonată a statelor membre, propuneri de accelerare a
reformelor structurale, măsuri de investiţii inteligente şi propuneri pentru stimularea
pieţei muncii şi creşterea cererii, precum şi măsuri pentru ajutorarea IMM-urilor.
Situaţia în lume, reprezentată în tabel:

4. De exemplu, Guvernul danez, prin recenta reformă privind impozitele, susţine economia
prin reducerea de impozite şi prin creşterea investiţiilor publice în infrastructură, de
asemenea, firmele pot amâna plata unor taxe cu o luna de zile, din cauza crizei
creditelor. La 4 februarie 2009, a intrat în vigoare Legea privind infuziile de capital de
stat în instituţiile de credit. Pentru a creşte solvabilitatea băncilor naţionale, a
instituţiilor de credit imobiliar şi maritim, guvernul danez a stabilit un sistem prin care
se realizează infuzii de capital în instituţiile naţionale de profil, cele străine nefiind
eligibile.
Programul redus de muncă este o altă măsură anticriză stipulată în contractele colective
de muncă. Concediile fără plată întră sub incidenţa Legii privind ajutorul suplimentar de
şomaj. Conform contractelor colective de muncă, programele reduse de muncă sunt de
maximum 13 săptămâni, şi pot fi aranjate fie o săptămână de muncă şi una fără plată,
fie minim 2 zile pe săptămână de concediu fără plată. Guvernul a adoptat „Patru
 Iniţiative de sprijinire a angajaţilor ameninţaţi de disponibilizare”. Cele patru iniţiative se
axează pe următoarele domenii:
• facilitarea unui acces rapid la cursurile de formare profesională prin creşterea
fondurilor alocate;
• stabilirea unui sistem de alertă naţional care să ofere sprijin cât mai rapid posibil;
• creşterea monitorizării dezvoltării pieţei muncii;
• introducerea de regulamente flexibile privind aranjamentele legate de programul de
lucru redus.

5. Măsurile anti-criză în Republica Moldova sunt întreprinse de către Guvern, cooperând

cu Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

6. Un exemplu elocvent, pronostic cum Republica Moldova îşi doreşte să soluţioneze criza
cauzată de COVID-19 :

Propunerile asociațiilor de business din Republica Moldova pentru diminuarea

impactului crizei generate de pandemia de COVID-19, precum şi măsurile pregătite de
autorităţi în acest sens, au fost discutate la data de 27.03.2020 în cadrul unei
videoconferințe, organizate cu ministrul Economiei și Infrastructurii, Serghei Railean.
Potrivit oficialului, ministerul Economiei pregătește un set de măsuri anti-criză pentru
diminuarea impactului negativ al pandemiei asupra economiei naționale. Acesta a fost
elaborat ținând cont de acțiunile implementate în țările europene, afectate de criza
pandemică, precum și de propunerile parvenite de la antreprenorii din țară.
Ministrul a specificat că „deja au început discuțiile cu donatorii și partenerii externi
pentru a vedea oportunitățile de acoperire financiară, în limita pachetului de asistență
pentru țară, precum şi a unor fonduri regionale și internaționale destinate luptei cu
pandemia și recesiunea economică. „Vom acționa în comun cu toate instituțiile
responsabile și vom propune varianta finală pentru examinare în cadrul Comisiei pentru
Situații Excepționale”, a precizat ministrul Economiei. În context, asociațiile au evocat
problemele majore cu care se confruntă mediul de afaceri și au solicitat intervenția
Ministerului Economiei și Infrastructurii pe un spectru larg de subiecte ce se referă la
situația de șomaj tehnic, monitorizarea prețurilor, asigurarea lichidităților
întreprinderilor, asigurarea importului de materie primă, funcționalitatea unor entități de
importanță vitală și de prestare a serviciilor publice. Totodată, au fost abordate și unele
acțiuni pentru perioada post-criză.

7. În concluzie pot menţiona că măsurile anti-criză sunt şi trebuie să fie o temă majoră în
Macroeconomie, deoarece fiecare trebuie să cunoască care sunt politicile, ce pot salva o
ţară din criză sau, cu atât mai mult, care ar putea ajuta la evitarea crizelor, ceea ce-şi
doreşte fiecare ţară, prosperitate şi minimum efecte negative asupra economiei naţionale,
dar şi mondiale. Propunerile mele personal ar fi ca ţările lumii să optimizeze costurile
producătorilor locali, să sporească competitivitatea agenţilor economici, să se
Îmbunătăţească mediului de afaceri, de asemenea consider necesară redresarea
situaţiei de pe piaţa forţei de muncă şi colaborarea dintre autorităţile pubice şi
mediul de business!