1.

T RANS PO RT O ARE CU B ANDĂ

Tendinţele actuale pe plan mondial sunt de a confecţiona BENZI TRANSPORTOARE DIN

MATERIALE PLASTICE, sau benzi transportoare stratificate acoperite cu materiale plastice. Acestea prezintă
următoarele avantaje:
- se curăţă şi dezinfectează uşor;
- nu ruginesc;
- au greutate proprie mică;
- se tensionează foarte puţin;
- au stabilitate mare la substanţe chimice;
- funcţionează fără zgomot;
- nu trebuiesc unse;
- exclud eventuale impurificări metalice a produsului alimentar transportat;
- oferă posibilitatea de transport pe trasee curbe.

2. MO RI p en tru măci n area cer eal el or

Morile cu cilindri au ca şi organ principal de lucru tăvălugi de formă cilindrică, denumiți valţuri.
Aceştia lucrează în pereche şi se caracterizează prin:
- rotaţie în sensuri contrare unul faţă de celălalt;
- viteze diferite de rotaţie;
- suprafeţele laterale netede sau rifluite.
La tăvălugii cu suprafeţe netede, măcinarea se realizează prin strivire la presiune constantă. Acest caz
corespunde, pentru materialele moi, operaţiei de aplatizare.
La tăvălugii cu suprafeţe rifluite, măcinarea se realizează prin strivire şi tăiere sau rupere. Riflurile
sunt crestături pe suprafaţa tăvălugilor, cu scopul de a desface mai uşor miezul boabelor de înveliş. Valţul dotat
cu tăvălugi rifluiţi se foloseşte la mărunţirea propriu-zisă şi realizează patru operaţii principale:
- şrotare – fragmentarea particulelor mari în particule mai mici, cu evitarea obţinerii de pulbere;
- desfacere – desprinderea anumitor fracţiuni;
- măcinare – mărunţirea fină propriu-zisă;
- aplatizare – laminarea particulelor.

3. MAȘ INI PE NT RU S PĂL ARE A materi i l or p ri me ali men tare d e ori gin e vegetal ă

Maşi n a d e sp ăl at cu p erii

În maşinile de spălat cu perii, spălarea produselor murdare se realizează în trei etape:

- înmuiere la intrarea materialului murdar în bazinul de spălare;
- curăţare prin acţiunea mecanică a periilor;
- stropire la ieşirea produsului din bazinul de spălare.
 Maşina de spălat cu perii se compune dintr-un bazin de spălare, în care se introduce materia primă
vegetală murdară (legume, fructe). Are astfel loc o primă spălare, prin înmuiere. În bazin, la partea inferioară,
sunt dispuse două rânduri de perii: unul inferior cu perii fixe și unul superior cu perii mobile. Prin rotirea
periilor mobile, materialul este obligat să treacă prin spațiul dintre periile fixe și cele mobile. Are loc astfel o a
doua curățare, prin acțiunea periilor asupra impurităților de pe suprafața produselor (de exemplu pământ pe
castraveți).
Apoi, în a treia etapă, produsele de pe fundul bazinului sunt preluate de către un transportor înclinat, cu
bandă din tablă perforară sau împletiutură de sârmă și transportate în sens ascendent. Când produsele ies din
bazin, deasupra transportorului cu bandă sunt dispuse dușuri de spălare, care realizează o a treia spălare, prin
stropire cu jeturi de apă.
De exemplu, în cazul castraveților, care au un strat de ceară pe suprafața lor, apa din bazinul de spălare
se încălzeşte prin barbotare cu abur, pentru ca stratul de ceară de pe suprafaţa castraveţilor să se dizolve.

Maşi n a p en tru sp ăl area sfecl ei d e zah ăr

Din punct de vedere constructiv – funcţional, maşina pentru spălarea sfeclei de zahăr este împărţită în
trei compartimente, dispuse orizontal, în care se realizează curățarea:
- I – îndepărtarea pământului;
- II – îndepărtarea pietrelor cu ajutorul prinzătorului de pietre;
- III – îndepărtarea nisipului şi codiţelor de sfeclă.
Produsele – sfeclele de zahăr – trec dintr-un compartiment în altul, fiind transportate de către un
transportor cu șnec (melc).
În toate cele trei compartimente (I), (II), (III) se introduce apă curată printr-o conductă situată deasupra
ultimului compartiment (III), ceea ce asigură o circulaţie în contracurent a apei de spălare faţă de produs (sfeclă
murdară). Apa de spălare, în cantitate de 40% din masa sfeclei, se introduce și se evacuează în maşina de spălat
continuu.
Se introduce sfecla în primul compartiment (I), aici este preluată de către paletele transportorului, care
o împing către cel de al doilea compartiment (II). La trecerea prin primul compartiment (I), sfeclele se freacă
între ele şi de suprafaţa paletelor şi astfel pământul aderent, înmuiat de către apă, se îndepărtează de pe suprafaţa
sfeclei. Pământul cade la partea inferioară de unde se evacuează periodic.
Din primul compartiment (I) sfecla trece peste un peretele despărţitor în compartimentul al doilea (II).
Un curent ascendent de apă preia sfecla şi o împinge peste peretele despărţitor în compartimentul al treilea (III).
În această mişcare, pietrele fiind mai grele decât sfecla, cad la partea inferioară a compartimentului, de unde se
evacuează periodic.
În ultimul compartiment (III), de pe sfeclă se separă impuritățile ușoare (nisip, codițe, pietriş fin).

5. UT I L AJE PE NT RU SE DIME NT ARE

Camera de desprăfuire cu şicane (pereți) (figura 1). Șicanele sunt obstacole care au rolul de a schimba
sensul de circulaţie a curentului de aer, astfel creşte pierderea de presiune şi în consecinţă se reduce viteza
curentului de aer în cameră. Din punct de vedere constructiv – funcţional, camera de desprăfuire cu şicane se
compune din:
 1 – gură de alimentare
2 – incintă de desprăfuire
3 – gură de evacuare pentru aer purificat
4 – şicane verticale
5 – gură de evacuare pentru particule sedimentate
6 – şicane înclinate.
Modul de operare este următorul: amestecul de separat intră în incinta de desprăfuire (2) prin gura de
alimentare (1) şi se loveşte de şicanele (4), respectiv (6). Particulele solide se sedimentează şi se evacuează prin
gura (5), iar aerul purificat se evacuează pe la partea superioară prin gura (3).

a b

Figura 1 – Scheme ale camerelor de desprăfuire cu şicane