Sunteți pe pagina 1din 85
MEMORITLE VACUTEI MU BERNARDO ATXAGA. In Tara Bacio sunt cam 100de fei 300 de sero. Ca mai comoscat mal rads fini ese rumeste BERNARDO ATXAGA (pseudeniz JuiJosepa raz Garmendis) sia niseatin 1831 Licti Insti economicela Unverstaten din Bits, 2 uot poh Sleursust de flozoelaBaresiona,Inaine de ae dca Inne tent fost economist profesor dint bas, senarist adi. Debuteaz in 1976 an volm de poeme, Ztail Teer Doar mn tre pareve Ful Eta, earesmpune cancel poeriistne base, ‘498 se afr ca romance cu Banal Dara) btn ‘Prem Ctl, a in 888, somone Ob (Ce ‘Gh prinsste Pram Natal sete acim nero altelinb. Ataagasta ead singur cre lnspanol, pe {tule face sine incre nteratanalso ass ect ‘nace mba Celemal een crest sla sunt am ‘esol (Oma sing) Es ls (Ars cor) ‘Aoaga'a publieat tmp de dou deen outs de ifs [entra cops ner a devenitsatlel aes c anca Aine cele ma cle spect erne. Romar here ‘ft Ma in basca Bent Eusil Bat Memoria in SspaniolS Menor de unt tact 1952) fost tant ina, francers, landess, germans, porters, hd si sharin experant. 1. Porunca vocii din mine sau cum am Tuat hottrarea de a-mti scrie memoriile de vitcuti. Amintirea unei ninsori Fae oa Lip tae Saige area ana ee re eee Peraabs cau angi scars potion: een acct crepe cugee Testis for neni voce nse 5 Hadee act a mga naar seed oe sie feces eastern re eo aaherere date ie Seater eter aia guile taeda poueer see ee mere ripe eect poe Serecartr comwcre nag nimerit& la fix? cea penuneecaiac one sit ald pal vrbermcsigetcgs dp See piven carat ats We omen spinal seb sil” gt pln specs anau vend evictaaatrope ieerpaiaraiuisast potweta acer peneataisnpss i pusereaianal Giamamacencanune Se oe doit ctu cen al fo Selaicangauenstantentene 5 peste poate ori de cite ori vrea si explice ceva, far cea mai mare parte din spusee ui sunt tare plicicoase, aa c& se cuvine ste inarmezi cu Tibdare ca sil asculi fd site pul pe mugit. $i, chiar dac8 mugestintruna, tot aii. Fiind- 4 vocea nu se da dust, n-ai cum so faci 58 dispara —Nu se poate 8 dispar’, pentru ci e Ine gerulnostru Pizitor,mi-aspus demu, pecind {nea mai eram janine’, vact matin etate, pe rnumele ei Bidani. Siar trebui si sari in sus de bucurie sind acolo in tine va fi cel mai ‘bun prieten toati viafa, gi tarie-fi va da ori de cite or te ve simyisingurd Dai uneor din colt incolf ch nu sices8 fac? Nuvi nimig, it dat ase cultaresielifi spun carear 6 coa mai bund ale- gore Foti veodat in mare primjdie? Pal nut pierde increderea, lasé-ti viata in mainile Inge rului thu Pizitor, iar elf va indruma pasit —Se cuvine sida crezare? am inrebat-o pe Bidar. —Ba bine c& nu, mi-asSepuns.ea cu oaresi- cari famuri — Atuncea, 63 nu va fie cu banat, dar nu. cred nic 0 jot (Cestsifizis? Fard doar si poate, era maiin tate, dar si mai credula decat mine. Adevirl {ec ined nuts-anseut al demi poate explica cei tun Inger Pazitor si, dats find stuatia,eu pre- fersiinu cred in el. C3 mi-s din alea care, dack tun Tue car, de pd, cnd fm pun in fat ‘gramajoari de cimbrigor simi zic , Asta‘ cim- 6 brisor’, ma duc, 0 miros sii ,Da,astaicim- brigor”, recunose adevirul; dar dacs, din con- tra, nu exist probe, sau cind proba nici miicar asm, eu prefer si nu cred. Vorba Co crezi tu ct viafa oare? Som credul cu oci-n soare? Nu, domn’e, asta nu-nseamni si tries ct 8 faci pe prostul si 8 te portica ai des rude —N.ai priceput,tinerico, mca pisat Bidani, danduesi aceleasi fumuri Piaitor nu poate mirosi a nimie. Ca inger ee se ala, en ‘oj cu duhul si nu ocup& nici un loc —Chiar cai merita si fifi oni, tam ris- puns cu deplina neobrizare gi, intoreindus spatele, am intinso ar orice-arfi,credeam sau ba, vocea din mine era mereu la locul ei si nu-mi rimnea decit si accept realitatea, Oricum sar numi, Anger Pazitor, Duh, Voce, Congtinfa sat oricum, afi vrea, sub oricare din aceste nume, eleme= eu in mine. —Cum va cheam&?, am intrebat into 2. Ea pe cd, jund find, inc fi mai vorbeam vvoeil cu respect. — Cum vrei tu, copila mea. Cat despre mine, totul e-n copitele tale, cici mi aflu in shufba ta. $i, in treactt fie zis, primesc eu mare pli- cere indatoriea asta —Da, sigur, cum de nu, Das, spuneti-mi, rogu-vi care vale numele? artim, copila mea, dar 2 sam explicat, sumtin sla ta, St vine 885i boteze shiga. = Da’ stn cd esti nesuferit m-am supaiat In cele din rma, Mat ra ca ocipusi! Habat ream dacd ext ingerul sau scarao}chi, nil de cette afl inlsuntel mew, da’ stu cum esti, ba bine e& nut Esti din ai de vor mereu st abt slreptate! Chiar aga! Si-atunal, din pricing c8 ma infuriasem in- tru catva, am hott aga-risulu Inger Pai toraveam si spun Nesuferitul. De anc nil 1a mai fost pentra mine decit Nesufertul, Nesuferit si Nesuferit Nesuferital, Nesulerit esufert Naas prea vice ci poreca cea mat fru rmoaside pelume,amanzitatanc, dar icicea ‘mai urit sau cea mai nesuferit ‘Cu toate acstea, a nceputn-aveam o pi- rere prea proasti despre Nesuferiul din mine, ba chiar lecadeam intra citvadeptate celor cepuneauiciteo vorbs buna pentru el. Uneor, fin pea cel mai bum priete, bun tovaras in Zand de pe acoperss- Pe masuri ce rece fmpul in dupi-amiaza acess, sunetele pans ale api se contopean, teansformandurse in dow fatete ale aceleiasi rumor. De cealalt parte a ferestuici,ceata prindea nuante intunecate Inc doud ore $ Foaptea avea sh se astearna peste valea Balan _alegti ‘Das cand nici ns trecasebine prima din cele dows ore care pseau pané-n pragul nopti pai sribif au suit sear, dnd naval in casa mo- Ford, Diseul care se roea fn salon sa oprit base, Genoveva si Ghebosul, sau Usandizaga, sia spus cateva vorbe fn soapt sau lual-0 la goans spre saul Alar negrelor Afar! ne-a stigat Usan- dlzago, pe cind Genoveva deschidea portile Ceidoisemiscaxctindeminare, mai ales Usan- izaga. Lam privit de sus pan jos: mergea a2 de lao vacs la alta cu trupul drept de tot, ma- nnuind varga cu iueala. Daci- priveai cu aten- sie not macar nu era prea batran. Asta, pan’ atunci se prefficuse ghebos sicu metehne de ombitran. Pe cand Usandizaga ne mana pe negre in farcul de piatra, Genoveva le ducea pe rogcate instaul. Au facut zorifi schimbul: roscatele in staul sinoi,afara. Bra inc& 2i, iar Usandizaga sa felicitat pentru tot —Sigur, acum o si se-arate Ochelari Verzi, am goplit etre La Vache. Dar els-aaratat abia cand s-a intunecat de tot, ca demsul bine stens pe tup siagitandu-s biciugca de piel. Casi data trecut, lea porun- citcelor treizeci de jandarmi sa incanjoare casa sis pzeasca drumul care cobora din picure Géteva minute dup’ aceea, toate erau la lo- cal lor. — Kartal, karall-a spus Ochelaei Veraijan-