Constituirea societatii comerciale

Societatea pe acţiuni este forma cea mai complexă şi mai evoluată a societăţii comerciale 1, în
care contează mai mult aportul de capital decât calităţile personale ale asociaţilor. Din cauza
estompării calităţilor personale ale asociaţilor, acest tip de societate purta anterior denumirea
“societate anonimă”, care se menţine şi în prezent în legislaţiile altor state.
Codul comercial român prevedea două categorii de societăţi anonime: societatea pe acţiuni şi
societatea pe cote. La societatea pe acţiuni, capitalul este împărţit în fracţiuni de o egală
valoare şi reprezentată prin titluri de credit circulabile, numite acţiuni, cu caracter mobil; la
societăţile pe cote, capitalul este fracţionat în părţi de o valoare inegală şi nereprezentat prin
titluri circulabile. Şi unele şi altele sunt caracterizate prin răspunderea limitată a asociaţilor la
aportul lor social. Ultima categorie de societăţi nu a fost cunoscută în practică. În prezent,
Legea nr. 31/1990 reglementează două forme de societăţi pe acţiuni: societatea pe acţiuni şi
societatea în comandită pe acţiuni.
Societatea pe acţiuni funcţionează ca un organism democratic în care minoritatea se supune
hotărârilor majorităţii în adunările generale, administratorii şi directorii gestionează societatea
în baza unui mandat, iar cenzorii controlează legalitatea gestionării.
Acţionarii au drepturi nu numai patrimoniale, între care cel mai important este dreptul la
dividend, dar şi nepatrimoniale, cum ar fi dreptul la vot şi dreptul la informare. Fiind prin
esenţă o societate de capitaluri, de esenţa ei este răspunderea asociaţilor în limita aporturilor
lor pentru obligaţiile sociale şi negociabilitatea acţiunilor – titluri reprezentative ale cotelor de
participare la formarea capitalului social.
Societatea pe acţiuni poate fi definită ca forma de societate constituită prin asocierea unui
număr de persoane, numite acţionari, pentru a dezvolta o activitate comercială în scopul
împărţirii beneficiilor şi ale căror aporturi la formarea capitalului social sunt reprezentate prin
titluri negociable, numite acţiuni, răspunderea pentru obligaţiile sociale fiind angajată în
limita lor2.
Din această definiţie rezultă caracterele generale ale societăţii pe acţiuni:
- societatea se constituie dintr-un număr minim de asociaţi, denumiţi acţionari;
- capitalul social este divizat în acţiuni, care sunt titluri negociabile şi transmisibile;

1 R.P. Vonica, op.cit., p. 197

2 R.P.Vonica, op.cit., p. 200

1
 - răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile sociale este limitată la valoarea acţiunilor
lor.
În ceea ce priveşte conţinutul actului constitutiv societatea pe acţiuni se constituie prin
contract de societate şi statut, care pot fi însă întocmite sub forma unui înscris unic denumit
act constitutiv (art. 5). Legea prevede forma autentică a contractului de societate în cazul
constituirii prin subscripţie publică, şi conţinutul acestuia, care cuprinde mai multe clauze
obligatorii decât în cazul societăţilor de persoane. Actul constitutiv se semnează de asociaţii
fondatori, din categoria cărora nu pot face parte persoanele incapabile sau care au fost
condamnate pentru anumite infracţiuni prevăzute de lege (art. 6 şi art. 8). Contractul de
societate poate stabili acordarea unor avantaje asociaţilor fondatori, pentru aportul pe care l-
au avut la constituirea societăţii (art. 8 lit. m).
Firma societăţii se compune dintr-o denumire proprie, de natură a o deosebi de alte societăţi
cu aceeaşi formă de organizare juridică din judeţul respectiv. Denumirea poate fi
diversificată, formată din combinaţii de litere şi cifre, cuvinte provenite din mitologie,
astrologie, geografie, istorie sau chiar din numele unor persoane consacrate. Orice act care
emană de la societate trebuie să cuprindă denumirea, forma juridică de organizare, numărul
de înmatriculare, capitalul social şi capitalul efectiv vărsat, potrivit ultimului bilanţ aprobat.
Acţiunile nu pot avea valoare nominală mai mică de 0,1 lei, iar în actul constitutiv se va
preciza valoarea nominală concretă, numărul lor, dacă sunt nominative sau la purtător şi
drepturile conferite fiecărei categorii de acţiuni. Fiecare acţiune va cuprinde date referitoare la
societate, capital, asociaţi şi avantajele acordate fondatorilor (art. 8 lit. f şi art. 93).
Administratorii vor fi nominalizaţi prin nume, locul şi data naşterii, domiciliu şi cetăţenie, în
cazul că sunt persoane fizice. În cazul asociaţilor care au calitatea de persoane juridice se va
menţiona denumirea, sediul şi naţionalitatea. Pentru ambele categorii de administratori se va
stabili garanţia pe care trebuie să o depună, puterile care le sunt conferite, dacă le vor exercita
împreună sau separat şi dacă unii vor avea drepturi speciale de reprezentare şi de administrare
(art. 8 lit. g).
Funcţionarea societăţii va cuprinde clauze referitoare la luarea hotărârilor în adunarea
generală a acţionarilor, modul de lucru al administratorilor, numărul cenzorilor (art. 8 lit. i).
Distribuirea beneficiilor şi suportarea pierderilor se va concretiza prin clauze referitoare la
mărimea acestora, împărţirea între acţionari şi eventualele avantaje acordate asociaţilor
fondatori (art. 8 lit. k şi m). Operaţiunile încheiate de asociaţi în contul societăţii şi
cheltuielile efectuate cu acestea se vor materializa în clauze axate pe operaţiunile concrete din
faza constituirii societăţii (art. 8 lit. o).

2
Totodată atractivitatea şi importanta societăţii pe acţiuni este dată de:
 Societatea pe acţiuni are un rol foarte important în economia modernă, fiind concepută
să atragă economiile modeste, micul capital, prin valoarea nominală minimă a
acţiunilor, aceste societăţi permiţând concentrarea de capitaluri considerabile şi
dezvoltarea unor mari întreprinderi modeme;
 Durata lor nedeterminată creează societăţii pe acţiuni posibilitatea să funcţioneze şi să
se dezvolte până la atingerea scopului pentru care au fost constituite, indiferent de
calităţile personale ale celor care posedă acţiunile;
 Societatea pe acţiuni, prin puterea sa de a concentra capitalurile fragmentate,
constituie unul dintre principalii factori de producţie şi, în acelaşi timp, de mobilizare
a resurselor, în vederea realizării unor investiţii de anvergură. În acest scop, societatea
face, adesea, apel la subscripţie publică, determinând persoane fizice şi juridice, în
special societăţi bancare, să-şi plaseze pentru fructificare, capitalul lor. Societatea pe
acţiuni joacă, astfel, un rol de stimulent al circulaţiei bunurilor şi chiar în realizarea
exportului de capital;
 Eelementul subscripţiei determină o tendinţă de diferenţiere între societăţile mici sau
mijlocii pe acţiuni şi societăţile mari, care fac apel la subscripţia publică, ale căror
titluri sunt răspândite în public.

Actul constitutiv al societăţii pe acţiuni

Societatea pe acţiuni se constituie, potrivit art. 5 din Legea nr. 31/1990, prin contract de
societate şi statut, care se semnează de toţi către asociaţii, iar în cazul constituirii prin
subscripţie publică de către membrii fondatori.
Actul constitutiv este actul probator, care atestă că mai multe persoane au convenit la
constituirea societăţii, identificându-se societatea prin: capital, obiect, sediu, denumire şi
specificându-se că societatea se va organiza potrivit statutului anexat. Prin urmare, actul
constitutiv cuprinde în conţinutul său atât contractul de societate cât şi statutul societăţii. Ele
pot fi încheiate şi sub forma unui înscris unic (art. 5 alin. 3) semnat de către toţi asociaţii, iar
în cazul societăţilor pe acţiuni constituite prin subscripţie publică semnat de către acţionarii
fondatori.
Contractul de societate, ca şi statutul se încheie sub semnătură privată, forma autentică fiind
obligatorie în cazul constituirii prin subscripţie publică. El trebuie să cuprindă menţiunile
obligatorii minime, prevăzute de art. 8 din Legea nr. 31/1990, privind:

3
- datele de identificare a fondatorilor; la societatea în comandita pe acţiuni vor fi
menţionaţi şi asociaţii comanditaţi;
- forma, denumirea şi sediul social;
- obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
- capitalul social subscris şi cel vărsat şi, în cazul în care societatea are un capital
autorizat, cuantumul acestuia;
- natura şi valoarea bunurilor constituite ca aport în natură, numărul de acţiuni acordate
pentru acestea şi numele sau, după caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport;
- numărul şi valoarea nominală a acţiunilor, cu specificarea dacă sunt nominative sau la
purtător;
- datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv a
primilor membri ai consiliului de supraveghere;
- puterile conferite administratorilor şi, după caz, directorilor, şi dacă ei urmează să le
exercite împreună sau separat;
- datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;
- clauze privind conducerea, administrarea, funcţionarea şi controlul gestiunii societăţii
de către organele statutare, numărul membrilor consiliului de administraţie sau modul
de stabilire a acestui număr;
- puterile de reprezentare conferite administratorilor şi, după caz, directorilor, respectiv
membrilor directoratului, şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
- durata societăţii;
- modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor;
- sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără
personalitate juridică - atunci când se înfiinţează o data cu societatea, sau condiţiile
pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
- orice avantaj special acordat, în momentul înfiinţării societăţii sau până în momentul
în care societatea este autorizată să îşi înceapă activitatea, oricărei persoane care a
participat la constituirea societăţii ori la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei
în cauza, precum şi identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje; n) numărul
acţiunilor comanditarilor în societatea în comandită pe acţiuni;
- cuantumul total sau cel puţin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;
- modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.

4
Modalităţi de constituire a societăţii pe acţiuni

Constituirea societăţilor pe acţiuni este reglementată de Legea nr. 31/1990 sub două
modalităţi:
 constituirea obişnuită, prin aporturile asociaţilor numită şi constituire simultană sau
fără apel la public;
 constituirea succesivă prin subscripţie publică.
Modalitatea folosită pentru constituirea societăţii pe acţiuni, trebuie să fie întocmite contractul
de societate şi statutul şi să se îndeplinească formalităţile prevăzute de lege cu parcurgerea
unor operaţii succesive, întocmirea actelor constitutive, definirea şi procedura modalităţilor de
constituire a societăţii, autorizarea funcţionării societăţii de către judecătorul delegat,
publicitatea şi înmatricularea la Registrul Comerţului, dobândirea personalităţii juridice.

Constituirea prin subscripţie publică

Dacă asociaţii care iniţiază constituirea societăţii pe acţiuni nu au resursele financiare
necesare pentru a subscrie întregul capital al societăţii, ei pot apela lai subscripţia publică,
adică pot face o ofertă de subscriere, adresată oricărei persoane care dispune, de bani şi
doreşte să investească prin cumpărarea de acţiuni.
Constituirea societăţii prin subscripţie publică implică următoarele operaţiuni: a) lansarea
prospectului de emisiune a acţiunilor :
- subscrierea acţiunilor;
- validarea subscripţiei şi aprobarea actelor constitutive ale societăţii de către adunarea
generală a subscriitorilor.
Adunarea constitutivă stabileşte cota de participare din beneficul ce revine fondatorilor unei
societăţi constituite prin subscripţie publică. Cota prevăzută nu poate depăşi 6% din
beneficiul net şi nu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data
constituirii societăţii.
În caz de dizolvare anticipată a societăţii, deci înainte de împlinirea duratei stabilite
prin contract şi statut, dar mai ales înainte de împlinirea a cinci ani, fondatorii au dreptul să
ceară daune de la societate, dacă dizolvarea s-a făcut în dauna drepturilor lor (art. 33).

 Prospectul de emisiune
Oferta adresată de fondatori publicului pentru a subscrie acţiuni îmbracă forma prospectului
de emisiune. Prospectul de emisiune va cuprinde datele prevăzute la art.8 din legea 31/1990
care reglementează conţinutul actului constitutiv, cu excepţia celor privind pe administratori
5
şi directori, respectiv pe membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi pe
cenzori sau, după caz, pe auditorul financiar, şi în care se va stabili data închiderii
subscripţiei.
 Subscrierea acţiunilor
Subscrierea de acţiuni este un contract sinalagmatic prin care o persoană acceptă oferta
fondatorilor de a face parte dintr-o societate pe acţiuni, aducând ca aport o sumă de bani, cel
puţin egală cu nivelul nominal al unei acţiuni al cărei proprietar va deveni 3. Subscrierea se va
face pe unul din exemplarele prospectului de emisiune vizate de judecătorul delegat.
Subscrierea va arăta: numele şi prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul
subscriitorului; numărul, în litere, al acţiunilor subscrise; data subscrierii şi declaraţia expresă
că subscriitorul cunoaşte şi acceptă prospectul de emisiune. Din acest moment, subscriitorul
are calitatea de acceptant. Subscripţia trebuie să fie fermă şi irevocabilă, pură şi simplă,
efectivă şi sinceră.

 Validarea subscripţiei şi aprobarea actelor constitutive ale societăţii de către

adunarea constitutiva
Cel mai târziu în termen de 15 zile de la data închiderii subscrierii, fondatorii vor convoca
adunarea constitutivă, printr-o înştiinţare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a, şi în două ziare cu largă răspândire, cu 15 zile înainte de data fixată pentru adunare.
Înştiinţarea va cuprinde locul şi data adunării, care nu poate depăşi două luni de la data
închiderii subscrierii, şi precizarea problemelor care vor face obiectul discuţiilor
Adunarea constitutivă are obligaţia de a verifica existenţa vărsămintelor, de a examina şi
valida raportul experţilor de evaluare a aporturilor, aproba participările la beneficii ale
fondatorilor şi operaţiunile încheiate în contul societăţii, discută şi aprobă actul constitutiv al
societăţii, numeşte administratorii şi cenzorii.

Constituirea simultană
Constituirea simultană a societăţii pe acţiuni presupune semnarea actului constitutiv de către
toţi acţionarii care se încheie sub semnătura privată, forma autentică fiind obligatorie atunci
când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren.
Capitalul social trebuie să fie simultan şi integral subscris. La constituire capitalul social
vărsat nu poate fi mai mic de 30% din cel subscris. Vărsământul trebuie efectuat de fiecare
acţionar în parte, ca o concretizare a intenţiei sale de a contribui material sau volitiv la

3 M. Bojincă, M. Szasz, op.cit., p.62

6
formarea societăţii. Cota de 30% vizează aportul în numerar a cărui fracţionare este posibilă.
Aportul în natură trebuie vărsat integral, nefiind de conceput o acoperire parţială a acestuia.
Restul de 70% din aportul în numerar va fi vărsat la data şi în modul convenit în contract, în
termen de 12 luni de la data înmatriculării.
Formalităţile de autorizare de către judecătorul delegat, publicarea în Monitorul Oficial şi
înmatricularea în Registrul Comerţului sunt aceleaşi ca în cazul constituirii prin subscripţie
publică.

Acţiunile

Acţiunile sunt titluri de credit reprezentative ale unor fracţiuni obligatoriu egale din capitalul
social, care conferă posesorului calitatea de acţionar, cu toate drepturile şi obligaţiile.
Noţiunea „acţiune” are mai multe sensuri, întrucât simbolizează o fracţiune a capitalului
social, un titlu de credit sau raportul juridic dintre acţionar şi societate.
Acţiunile nominative sunt cele ale căror titulari sunt identificaţi în cuprinsul acţiunii prin
nume şi domiciliu sau prin denumire şi sediu. Aceleaşi elemente de identificare sunt înscrise
în registrul de acţiuni al societăţii, astfel că transmiterea acţiunii unei alte persoane trebuie
menţionată şi în registru (art. 98). Acţiunile la purtător nu conţin elemente de identificare,
astfel încât se prezumă că titularul acesteia este cel ce o deţine. Dreptul de proprietate asupra
acestora se transmite prin simpla tradiţiune (art. 99).
Acţiunile preferenţiale conferă titularilor drepturi diferite de ale titularilor acţiunilor ordinare,
şi anume dreptul la dividende prioritare din beneficii, în proporţia stabilită în actul constitutiv.
Titularii acestora au toate drepturile specifice acţionarilor, cu excepţia dreptului de vot. Ele nu
pot fi deţinute de reprezentanţii, administratorii şi cenzorii societăţii. Acest tip de acţiuni dau
dreptul la un dividend prelevat asupra beneficiului, înaintea oricărei alte prelevări (acestea nu
pot depăşi ¼ din capitalul social). Acţiunile preferenţiale şi acţiunile ordinare vor putea fi
convertite dintr-o categorie în cealaltă prin hotărârea adunării generale extraordinare a
acţionarilor (art. 95).
Acţiunile emise de o societate pot fi materializate în înscrisuri pe suport de hârtie sau pot fi
emise în formă dematerializată, prin înscriere în cont. Acţiunile din prima categorie pot fi
emise şi sub forma titlurilor cumulative, pentru mai multe acţiuni, care cuprind un multiplu al
acestora.
Drepturile acţionarilor pot fi patrimoniale şi nepatrimoniale. Astfel, în categoria drepturilor
patrimoniale sunt incluse:

7
 - dreptul de a participa la adunarea generală, pe care îl au toţi acţionarii, chiar dacă
legea le interzice unora să voteze;
- dreptul de vot proporţional cu numărul acţiunilor deţinute, dacă legea nu prevede altfel
sau dacă nu s-a omis vărsarea capitalului până la termenul scadent;
- dreptul de informare, constând în posibilitatea consultării registrelor, bilanţului, a
rapoartelor cenzorilor şi administratorilor ;
- drepturile acţionarilor minoritari de a cere administratorilor convocarea adunării
generale, de a cere instanţei desemnarea experţilor, dreptul de ataca în justiţie
hotărârile adunării generale;
Obligaţiile acţionarilor sunt stabilite de lege şi prin actul constitutiv. Principala obligaţie
legală constă în plata capitalului subscris. Acţionarii care nu îşi îndeplinesc această obligaţie
vor fi somaţi în acest sens, iar ulterior se va putea opta pentru urmărirea lor prin justiţie sau
anularea acţiunilor lor nominative. În locul celor anulate, vor fi emise noi acţiuni, care vor fi
vândute (art. 100), de asemenea trebuia să respecte actul constitutiv şi hotărârile adunărilor
generale, precum şi obligaţia acţionarilor de a suporta pierderile sociale până la concurenţa
aportului lor.

8
Bibliografie

1. Bojincă Moise, Drept comercial, Editura Xant, Bucureşti, 2002

2. Motica Radu, Roşu Claudia, Drept comercial român şi drept
bancar, Ed. Mirton, Timişoara, 2001
3. Romul Petru Vonica, Dreptul societăţilor comerciale, Ed.
Lumina Lex, Bucureşti, 2000
4. Legea 31/1990 – privind societăţile comerciale (Monitorul
Oficial nr. 126-127/1990)
5. Legea 15/1990 – privind reorganizarea unităţilor economice de
stat ca regii autonome şi societăţi comerciale (Monitorul Oficial
nr. 98/1990)