Curs 10

Aveam in VCC urmatoarea reglementare: alin (1) “actiunea vanzatorului pentru rezolutiunea
vanzarii in caz de neplata a pretului este reala”.

Ce interpretare s-a dat textului in doctrina?

In ziua de azi, chiar in absenta unei prevederi legale similare, ar fi sau nu acceasi?

Actiunile reale spre deosebire de actiunile personale sunt imprescriptibile.

Alin (2) era: “cu toate acestea, actiunea va produce efecte si fata de terti, mai putin fata de cei
care au dobandit prin licitatie publica”.

S-a sustinut ca textul are in vedere consecintele pe care actiunea in rezolutiune le-ar produce
in raport cu terte persoane. Pentru ca, daca i-am da si dimensiunea temporara acestei definitii
ar insemna ca ai putea cere oricand rezolutiunea pentru neplata pretului, in timp ca pentru
executarea silita nu poti cere decat in termenul general de prescriptie de 3 ani, cum era
prevazut in vechiul cod.

In NCC, in caz de rezolutiune pentru neplata pretului in dimensiune temporala?

Ce mijloace are vanzatorul daca nu primeste pretul?

Daca are ipoteca, se va executa ipoteca. Rezolutiunea ramane supusa termenului de

prescriptie, iar in ceea ce priveste plata pretului, el poate urmari bunul ipotecat, dar asta nu
inseamna ca va lua pretul in totalitate, pentru ca daca in masura in care bunul nu acopera
pretul, poate se deapreciaza. VANZATORUL nu are posibilitatea sa urmareasca alte bunuri
ale cumparatorului, ci trebuie sa se multumeasca cu ceea ce optiune ca urmare a valorificarii
ipotecii.

Ce se intampla in cazul bunurilor mobile?

Exista un privilegiu legal.

Nu avem textul din VCC ca actiunea vanzatorului este reala, dar cu toate acestea, chiar in
materie de imobile daca practic s-ar desfiinta titlul cumparatorului, actiunea prin care ai
desfiintat titlul cumparatorului pentru neplata pretului va produce efecte si fata de tertii care
au dobandit chiar cu buna-credinta, fiind act cu titlu oneros, bazandu-se pe ceea ce este in CF,
daca actiunea se promoveaza intr-un anumit termen de 3 ani de la data inscrierii
dobanditorului nemijlocit.

Daca suntem cumparatorii unui bun imobil trebuie sa fim atenti daca pretul din contractul
incheiat intre vanzatorul meu-cumparator intr-un alt contract, daca pretul respectiv a fost sau
nu platit. Vanzatorul acela trebuie sa fie atent sa se inscrie ipoteza lui legala in CF. Si atunci
cand vezi ca este o ipoteca pentru neplata pretului o percepi prin citirea din extras; dar s-ar
putea fie din nestiinta, fie din ignoranta etc. ca ipoteca respectiva sa nu apara in CF, dar sa
apara in contractul de vanzare prin care a cumparat instrainatorul ca de fapt pretul a fost

1
platit. Daca cere acel vanzator rezolutiunea contractului, acea rezolutiune daca este intr-un
anumit termen s-ar putea sa produca efecte si fata de noi, subdobanditori de buna-credinta
care ne-am bazat pe CF. Deci, trebuie sa verificam titlul instrainatorului nostru, ca nu cumva
sa fi ramas vreun rest de pret neachitat acolo care sa genereze o eventuala rezolutiune a acelui
contract si pe urma desfiintarea contractului nostru.

Cel care nu achita pretul pentru un bun imobil sau mobil devine proprietarul bunului si poate
sa il instraineze, chiar daca pretul nu e total achitat, in masura in care detine dreptul de
proprietate sau chiar daca nu il detine, pentru ca se poate si vanzarea bunului altuia.

Sub aspectul efectelor pe care le-ar putea produce o desfiintare a unui contract pentru neplata
pretului daca obiectul vanzarii l-ar constitui un bun mobil?

Am cumparat bunul si apoi l-am instrainat. Obtine vanzatorul rezolutiunea contractului de

vanzare, dar bunul mobil fiind instrainat de primul cumparator, mai poate vanzatorul initial sa
mai recupereze sau nu bunul in materialitatea sa?

Subdobanditorul de bun mobil spune ca a fost de buna-credinta.

Paralizeaza efectele rezolutiunii buna-credinta a subdobanditorului?

Buns-credinta se suspenda.

Art.1727: avem o vanzare fara termen de plata, nu au trecut 15 zile din momentul predarii,
cumparatorul chiar daca vinde bunul mobil, atat timp cat posesia a ramas inca la el (nu l-a
transmis subdobanditorului sau bunul nu a suferit transformari), chiar daca proprietatea nu s-
ar mai afla la cumparator; consecintele declaratiei in rezolutiune unilaterala: poti sa
redobandesti bunul respectiv.

Daca a trecut termenul de 15 zile si nu ti-a facut plata, mai poti sa redobandesti bunul? Poti sa
obtii rezolutiunea?

Da, numai ca daca bunul nu se afla in posesia cumparatorului, atunci nu mai primesc bunul.

Daca bunul se afla in posesia cumparatorului, mai primesc bunul mobil?

Da.

Art. 1727 are in vedere ipoteza in care cumparatorul meu la randul lui instraineaza, dar a
pastrat posesia, chiar daca nu mai are proprietatea asupra lui.

Daca sunt respectate conditiile de la art. 1727, actiunea produce efecte si fata de tertii
subdobanditori atat timp cat nu au intrat in posesia bunului.

Atentie: e o vanzare in care sa nu se acorde un termen de plata!

Daca am dat un termen de plata si a intervenit vanzarea la un subdobanditor, practic

proprietatea s-a transferat si nu mai sunt indeplinite cerintele de la art. 1727 si atunci nu mai
poti opune actiunea in rezolutiune fata de tert, dar pot obtine urmare a rezolutiunii

2
desfiintatea contractului cu cumparatorul, iar daca nu mai obtin bunul in natura, pot obtine
eventual despagubiri pentru faptul ca nu mai redobandesc proprietatea bunului.

De ex: tu ai vandut si i-ai spus cand sa vina sa preia bunul si cumparatorul nu vine sa preia
bunul- ai optiunile pe care le ofera art. 1726 cand practic se face un depozit pe cheltuiala
acestuia.

In NCC nu se mai prevede in cazul bunurilor supuse stricaciunii sau deselor schimbari de
valoare cum se procedeaza, ci in alin (1+2) e un text general: sa recurgi la acest mecanism al
executarii directe.

Nu e vorba ca ai vandut autoturismul si nu a venit maine sa il ridice si sa recurg la aceasta

procedura.

Ex: am 10 tone de cirese gramada si a zis ca vine sa le ridice maine, dar nu a venit si atunci
ca fac?

Pentru asemenea ipoteze se justifica o asemenea executare directa. Legea nu spune ca s-ar
aplica doar la asemenea bunuri, dar putem deduce ca aici nu este vorba neaparat de o vanzare
intre particulari, decoarece textul sugereaza ca ai putea fi implicati si profesionisti si trebuie
sa se justifice o asemenea solutie de scoatere la vanzare si de vindere a bunului,

Altfel, am posibilitatea sa il depozitez pe cheluiala lui, dar asta nu inseamna ca o sa accepte

cineva depozitul si ca undeva, candva o sa ii plateasca un cumparator, ci inseamna sa avansez
cheltuielile de depozitare, urmand ca mai apoi sa le recuperez de la cumparator.

Avem: fie varianta executarii directe, fie chiar varianta unei solicitari de rezolutiune, numai
ca acesta este supus procedurii obisnuite, deci inseamna-ani de zile.

Legea ne-a oferit posibilitatea denuntarii unilaterale si sa decurg la rezolutiunea unilaterala a

unui contract daca debitorul nu isi executa obligatia contractuala, dar daca apar divergente, el
ar putea sa zica: nu am preluat bunul, pentru ca nu avea calitatea corespunzatoare....

Cheltuielile vanzarii sunt suportate de cumparator, in absenta unei stipulatii contrare-art

1666.

Cheltuielile de predare sunt in sarcina vanzatorului.

Daca partile stabilesc livrarea bunului intr-un anumit loc, in altul decat cel care bunul se afla
la momentul la care s-a incheiat contractul-art. 1667.

Vanzarea mostenirii, reglementat de art. 1747 si urmat:

-un asemenea contract nu se poate incheia decat dupa deschiderea succesiunii, pentru ca altfel
ar fi un pact asupra unei succesiuni nedeschise-art. 956

3
Sunt in prezenta vanzatii unei mosteniri doar atat timp cat succesibilul nu si-a exercitat
optiunea sucesorala? Eu pot cumpara dreptul de a culege o mostenire sau o cota din aceasta,
dar doar pana cand s-ar exercita optiunea succesorala? Caci, daca deja si-a exercitat optiunea
succesorala, inseamna ca obtin bunuri individuale de la el?

In primul rand, nu pot limita pana la exercitarea unei eventuale optiuni succesorale din partea
succesibilului, pentru ca prin instrainarea coteri succeorale care i se cuvine, el devine un
acceptant al mostenirii. Daca prin vanzarea cotei succesorale devii acceptant al mostenirii,
dar tu de fapt cand instrainezi ai deja calitatea de mostenitor, iar prin vanzare ai si acceaptat si
ai transmis practic dreptul succesoral sau cota care ti se cuvine.

Nu are cum sa instraineze dreptul de mostenire succesorala, pentru ca prin vanzare el deja si-
a exercitat optiunea succesorala.

‘dreptul de a culege;- deja e gata culeasa mostenirea prin vanzare.

Vanzarea de drepturi succesorale are in vedere drepturile succesorale pe care le are un

mostenitor dupa de cuius sau o cota din aceasta.

Forma in care trebuie inchiat contractul este cea de forma autentica.

Vanzatorul garanteaza doar calitatea sa de mostenitor, nu si componenta masei succesorale.

Deci, el garanteaza ca este mostenitor al defunctului, dar nu garanteaza care sunt bunurile ce
compun masa succesorala, afara de cazul in care si-a asuma si o asemenea obligatie.

De ex: daca eu cred ca in masa succesorala pentru care am dar 100.000 $, intra o casa, o
masina- este doar in reprezentarea mea, daca nu am prevazut ca imi garanteaza si pentru
evictiune. Daca un tert vine si desfiinteaza titlul defunctului, sunt supus acestor riscuri.

In lipsa unei stipulatii contrare, vanzatorul garanteaza doar calitatea de mostenitor, nu si

componenta masei succesorale.

Art. 1751 mostenitorul raspunde pentru datorii doar in limita bunurilor care constituie
obiectul mostenirii.

Care este utilitatea textului, in conditiile in care in mod firesc si cumparatorul raspunde,
pentru ca el preluand pozitia mostenitorului, el este tinut de datoriile si sarciniile succesiunii,
in limita bunurilor care compun masa succesorala sau cota lui. In conditiile in care oricum,
raspunderea este limitata la valoarea bunurilor care constituie activul, apare problema
utilitatii acestei prevederi, care spune ca vanzatorul ramane raspunzator? E un text de
superexceptie, mai degraba ca o garantie pentru creditorii succesiunii, care e in acelasi timp
suplimentara prin garantia si din partea cumparatorului.

Acest text trebuie corelat cu normele din dreptul succesoral, pentru ca pasivul succesoral nu
se prevede ca se va plati in limita valorii activului, ci va fi achitat de bunurile care intra in
activul mostenirii. Practiv, vanzatorul nu primeste niciun bun din acest activ, pentru ca el,

4
inca in stare indiviza, a transferat tot-asta in varianta in care sunt mai multi mostenitori; daca
ar fi unic mostenitor poate ar aparea o justificare.

Au un regim aparte amintirile de familie- au o anumita valoare afectiva pentru mstenitori, de

ex: embleme, decoratii, portrete. Acestea, ca principiu, nu constituie obiectul vanzari unei
mosteniri. Daca insa, eu o valoare patrimoniala insemnata, se considera ca si ele au constituit
obiectul mostenirii, insa vanzatorul nu va fi obligat sa predea aceste bunuri, ci eventual sa
plateasca pretul lor la data vanzarii, dar ele nu au pret! “Trebuia sa spuna valoarea lor la data
vanzarii”.

Daca eu convin sa cumpar bunuri care provin dintr-o mostenire, dar bunuri privite in mod
izolat, nu mai vorbim de vanzarea unei mosteniri.

Ca sa fiu in prezenta unei vanzari de mosteniri, trebuie sa se vanda o universalitate. Ce se

vinde? Un drept individual? Sau se vinde o universalitate/fractiune de universalitate?

Se transmite si pasivul.

In opinea lui Kocis: obiectul vanzarii este dreptul individual care poarta asupra unei
universalitati. Deci obiectul vanzarii nu este universalitatea, ci dreptul care revine care fie ca
priveste intreaga universalitate, fie doar o fractiune din patrimoniul lui de cuius. Dar, practic
obiectul vanzarii este dreptul cuvenit in calitate de mostenitor pentru vanzator. Deci, obiectul
vanzarii este un bun individual, chiar daca are in vedere o universalitate., dar obiectul
vanzarii nu este universalitatea, ci este dreptul pe care il are X care poarta asupra unei
universalitati sau asupra unei fractiuni de patrimoniu.

Daca in patrimoniul defunctului asupra caruia poarta dreptul mostenitorului, exista si un bun
imobil, acesta trebuie sa fie in scris mai intai in CF in favoarea cumparatorului, pentru ca
acesta sa poata dispune de bunul respectiv. Asta implica ca: pentru acea vanzare trebuie
indicat si bunul imobil respectiv, pentru ca, daca nu se indica cu data de CF, nu o sa fii inscris
la CF ca imobil este in proprietatea ta.

Daca cumperi dreptul cu privire la o mostenire si nu scrieti toate bunurile care compun masa
succesorala, cu exceptia bunurilor imobile care trebuie trecute in mod obligatoriu sau cele
pentru care am un sistem de publicitate....

Contractul de schimb este un contract real=cel care se incheie valabil prin remiterea materiala
a bunului?

Nu, este un contract consensual, fiind valabil dupa regulile generale din materia vanzarii.

5
CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA SI CONTRACTUL DE INTRETINERE

-c. de intretinere are o frecventa mult mai mare decat contractul de renta viagera

- au fost reglementate inainte de reglementarea contractului de vanzare cumparare

Art. 2242-trasatura contractului de renta viagera este prost fixata!

Chiar daca avem o definitie legala, doctrina a fost obligata sa formuleze insa, o alta definitie.

Avem 2 parti: debirentierul si creditentierul.

Debirentierul este cel care va efectua prestatii periodice in favoarea creditentierului, prestatii
care trebuie sa constea in sume de bani sau alte bunuri fungibile.

Ce nu scoate in evidenta aceasta definitie?

Nu scoate in evidenta faptul ca, cel mai adesea credirentierul transmite un bun sau un
capital in favoarea debirentierului.

Cu alte cuvinte, atunci cand te uiti la aceasta definitei, ai trage concluzia: contractul de renta
viagera este un contract unilateral. In realitate, cel mai adesea, contractul de renta viagera
este un contract sinalagmatic, pentru ca nu doar debirentierul se obliga, ci si credirentierul
care cel mai adesea transmite proprietatea unui bun sau transmite un capital/o suma de bani in
favoarea debirentirerului care va presta acele servicii periodice.

Exista numeroase conditii sau efecte ale contractului de renta viagera care sunt aplicabile nu
contractului de renta constituit cu titlu gratuit, asa cum este definit in alin (1), ci chiar
contractului cu titlu oneros, adica contractului sinalagmatic de renta viagera.

Avem o conditie de validitate legata de intervenirea decesului credirentierului in termen de

30 de zile de la data incheierii contractului din cauza unei boli de care acesta suferea la
momentul incheierii contractului. Oare aceasta conditie de validitate o aplic si atunci cand
renta viagera este constituita cu titlu gratuit?

Nu are nicio ratiune! Aceasta conditie speciala de validitate se justifica prin aceea ca lipseste
cauza contractului, pentru ca ne punem problema: vorbim de nulitatea unui contract pentru un
eveniment care survine ulterior incheierii lui, cum adica? Doar motivele de nulitate trebuie sa
fie contemporare sau anterioare incheierii actului. Dar, aici, intervine decesul dupa 30 de zile
si atunci cum de e nul contractul?

E nul, pentru ca se prezuma absolut ca a lipsit cauza contractului, intrucat omul suferea
de o boala si elementul aleator care este specific, adica sa existe o echivalenta a sanselor de
pierdere sau de castig; practic, nu apare intr-o asemenea situatie cand intervine decesul
credirentierului in termen de 30 de zile. Textul este aplicabil in materia contractului de
intretinere.

Ex: daca te calca o masina si mori din acest motiv, contractul de renta viagera nu este afectat.

6
Definitia contractului este data doar prin prisma obligatiilor debirentierului, ceea ce ofera o
imagine deformata, dand impresia ca renta viagera s-ar constitui cu titlu gratuit. Este adevarat
ca in art. 2243, legiuitorul vorbeste si de posibilitatea de constituire a rentei cu titlu oneros,
dar din moment ce incep sa formulez o definitie atunci trebuie sa o definesc complet.

Deci, definitiile legale nu sunt intotdeauna atotcuprinzatoare.

Renta viagera face parte din categoria contractelor aleatorii, asa ce trebuie sa existe o
echivalenta a sanselor de pierdere sau de castig a partilor.

Acest caracter aleator se intalneste si in situatia in care contractul ar fi incheiat pe

durata determinata?

Un contract de renta poate sa fie incheiat pe durata: vietii credirentierului/debirentierului/a

unei terte persoane/pe un anumit interval de timp.

Nu are caracter aleator nici contractul de renta viagera si nici contractul de intretinere atunci
cand este incheiat pe durata determinata.

Dar in cazul contractului de intretinere (in cazul contractului de renta apare evident ca nu are
caracter aleatoriu), nu doar timpul in care se presteaza intretinerea este necunoscut la
momentul la care se incheie contractul, ci si intinderea intretineii este oarecum necunoscuta,
pentru ca nu stii daca va fi sau nu bolnav sau ce evolutii ale starii de sanatate vor interveni
ceea ce poate duce chiar la cheltuieli extraordinare. Este adevarat, dar nu orice incertitudine
face contractul aleator. Deci, nici macar contractul de intretinere cu toata incertitudinea legata
de intindera prestatiei nu in timp, ci a continutului ei, practic, chiar daca valoric ar putea
suferi fluctuatii prestatie de intretinere care se efectueaza in natura, aceste transformarii
valorice nu sunt de natura sa faca dintr-un contract de intretinere pe durata determinata un
contract aleatoriu. Ca sa fim in prezenta unui contract aleatoriu este necesar sa existe aceasta
echivalenta a sanselor de castig si de pierdere.

Am vorbit de un motiv de nulitate legat de intervenirea decesului in termen de 30 de zile de la

incheierea contractului. Eu am spus nulitate, deci art. 2247- o fi nulitate sau o fi altceva?

In art. 2248 se vorbeste de o nulitate absoluta.

Legiuitor a simtit nevoia, nejustificata dupa parerea mea, sa se refere la situatia in care ar fi
constituita renta in favoarea unui tert. De ce?

Pentru ca, numai in favoarea unui tert se putea constitui renta, pentru ca nu putea sa
contractezi cu un mort.

Am putea concepe urmatoarea ipoteza: credirentierul a facut o oferta pentru contractul de

renta cand era in viata, dar pana a acceptat debirentierul nu mai era el in viata. Oricum
intervine intr-o asemenea situatie caducitatea ofertei. Nu se putea pune problema decat sa te
raportezi la durata vietii unei terte persoane.

7
Din moment ce am vazut ca poate fi constituita in favoarea unei terti renta, inseamna ca pot
recurge inclusiv la mecanismul stipulatiei pentru altul pentru constituirea rentei.

Legea prevede ca sanctiunea este nulitatea absoluta atunci cand este decedata persoana in
favoarea careia se constituie renta, oare sa fie sanctiunea aceeasi si la art. 2247?

Logic ar fi sa fie tot nulitatea absoluta, pentru ca si in prima situatie lipseste cauza pentru care
ai incheiat contractul, pentru ca cel in favoarea caruia urma sa platesti era decedat/nu exista.

Daca legea nu prevede nulitatea absoluta, conform regulilor din materia nulitatii contractelor,
atunci nulitatea este relativa.

Prin analogie, pentru lipsa cauzei, sanctiunea ar trebui sa fie tot nulitatea absoluta, dar tot
legiuitorul spune ca daca nu prevede ce fel de nulitate e, atunci e relativa. Ori, aici, la art.
2247 nu se prevede tipul de nulitate. Interpreti fiind, fiecare am putea gasi argumente si sa
mergem pe teza nulitatii absolute sau pe cea a nulitatii relative, pentru ca chiar pe cod gasesti
argumente pentru cele doua. Logica era ca lipsa cauzei sa fie sanctionata in mod unitar,
indiferent ca e datorata decesului sau e datorata ca deja la momentul la care s-a incheiat
contractul acesta nu exista.

Daca renta e constituita in favoarea unei terte persoane, atunci nu vor trebui intrunite
conditiile formale, pe care altfel, contractul de renta viagera ar trebui sa le intruneasca atunci
cand ea s-ar constitui cu titlu gratuit.

In materia contractului de renta viagera pot fi in situatia in care renta sa se constituie cu titlu
oneros si se aplica principiul consensualismului sau se poate constiui cu titlu gratuit si deja
am in vedere ca este prin intermediul unei donatii si atunci trebuie sa am conditii formale,
pentru ca o donatie se incheie in forma autentica, in afara de situatiile de exceptie. Printre
aceste situatii de exceptie, figureaza si ipoteza in care donatie ar fi constituita in favoarea
unui tert si atunci fiind constituita prin mecanismul stipulatiei pentru altul, deci contractul
este o donatie in favoarea tertului, este o donatie indirecta care scapa regulii formei autentice.
Cu alte cuvinte, in favoarea unui tert pot constitui chiar cu titlu gratuit renta, ceea ce nu pot
constitui in favoarea cocontractantului, pentru ca e practic o liberalitate care ar trebui sa
imbrace fie forma donatie, fie forma testamentului.

Aici, am incheiat un contract ca sa platesc in favoarea unui tert o suma de bani in temeiul
contractului pe care l-am incheiat cu stipulantul; din moment ce tertul beneficiar nu exista,
inseamna ca nu avea sens sa ma angajez in acest contract. Pot sa am lipsa de obiect, dar in
mod categoric e lipsa de cauza, adica nu aveam un scop pentru care sa ma angajez din
moment ce el era decedat.

Avand in vedere ca interesul protejat este unul privat ar trebui sa se plica sanctiunea nulitatii
relative.

Nu cred ca ar fi vorba de o caducitate, ci este vorba aici de o lipsa de cauza. Legea noasta
conditioneaza sa intervina decesul din cauza bolii. Daca aceasta ar fi fost o chestiune
irelevanta si sa spunem ca a murit in 30 de zile si nu conteaza de ce si ar interveni

8
caducitatea, ori din moment ce legiuitorul imi spune sa fi decedat din cauza bolii de care
suferea, inseamna ca se leaga de lipsa cauzei/ a elementului aleatoriu inca din momentul
incheierii contractului; deci, daca ar fi fost o chestiune de caducitate ar fi putut sa zica: 30 de
zile a intervenit decesul dar nu e doar atat pentru ca este conditionat si de existenta unei boli.

Ce se intampla daca decedeaza dupa 40 de zile? Poti invoca nulitatea contractului?

Solutia chiar pe dreptul comun, fie in cazul rentei, fie in cazul intretinerii, aceea ca
judecatorul constate ca date fiind starea de boala si gravitatea bolii, era evident ce nu era o
echivalenta a sanselor partilor contractante, intrucat datorita bolii contractul era unul
dezechilibrat.

Daca decedeaza in termenul de 30 de zile nu este nicio problema de probatiune, dar in opinia
mea si daca decesul intervine dupa 30 de zile, sigur nu la 1 an de zile, daca e vorba de 40/50
de zile, poti discuta de o chestiune legata de lipsa cauzei la momentul la care s-a incheiat,
data find calitatea bolii de care suferea credirentierul sau intretinutul.

Trebuie facuta proba imprejurarilor in care s-a incheiat, ca era eminent decesul.

Contractul de intretinere, indiferent de forma si indiferent de obiect, trebuie incheiat in forma

autentica-art. 2255, dar contractul de renta viagera -nu.

Nu este posibil sa recurgi la pronuntarea unei hotarari care sa tine loc de act autentic de
intretinere, pentru ca e un contract intuitu personae, care nu se poate incheia decat intre
persoanele in cauza si pe viata, deci nu se poate sa pronunti o hotarare in raport cu
mostenitorii intretinutului.

(Daca s-ar promova o asemenea actiune in timpul vietii intretinutului),

Daca exista renta in favoarea mai multor credirentieri, aceasta este indivizibila, deci nu
beneficiaza de regula divizarii de drept a obligatiilor. Oricare dintre creditori poate solicita
toata plata.

Renta trebuie datorata, in absenta unei stipulatii contrare, in acelasi cuantum pana la decesul
ultimului credirentier.

De ex: daca te obligi fata de X si Y sa platesi o renta de 500 $ lunar pe timpul vietii, chiar
daca unul din ei decedeaza, tot 500 $ va trebui sa ii platesti celuilalt credirentier care a
supravietuit.

Oare intervine nulitatea daca sunt mai multi credirentieri? Sau intervine o nulitate partiala?

De ex: inchei cu 2 credirentieri si unul din ei decedeaza in 30 de zile, contractul partial este
lovit de nulitate?

Norma de la art, 2247, nu este aplicabila in situatia in care renta este constituita in favoarea
mai multor credirentieri.

9
Ratele de renta trebuie achitate trimestrial-art. 2248, in lipsa de stipulatie contrara, in avans si
indexate in functie de rata inflatiei.

Aici, se poate discuta daca aceasta indexare de rata a inflatie trebuie sa fie sau nu realizata
automat. As tinde sa cred ca da, pentru ca debitorul este pus de drept in intarziere in cazul
acestor tipuri de contracte de intretinere/de renta viagera, dat fiind continut obligatiilor,
debitorul este de drept in intarziere si atunci daca nu indexeaza de la sine vointa aceasta rata
poate suporta consecintele, inclusiv sa se incerce o actiune in rezolutiunea contractului.

Indexarea vizeaza rentele cu titlu gratuit sau si cele cu titlu oneros?

De ex: constitui cu titlu gratuit o renta de 200 $/500 lei si intre timp apare in monitorul oficial
cat a fost in trimestrul anterior indicele de inflatie, trebuie sa aplic si daca renta mea e de 500
lei?

Deci rentele cu titlu gratuit nu se indexeaza! Nu exista o prevedere in acest sens, dar din
moment ce e un act cu titlu gratuit, nu ma poti obliga sa fac o donatie pentru o suma mai
mare decat initial am convenit.

Se indexeaza rate de renta, dar doar cele care s-au constituit cu titlu oneros.

Poate interveni judecatorul sa revizuieasca cuantumul de renta?

Nu avem o prevedere legala. Se vor aplica regulile generale in materie de impreviziune, altfel
judecatorul nu poate reaprecia cuantumul ratelor.

Daca nu se plateste exista fie posibilitatea rezolutiunii sau varianta executarii silite a acestor
rate.

Ceea ce este specific executarii a ratelor de renta este ca nu trebuie neaparat creanta sa fie
exigibila la momentul la care se solicita executarea silita a ratelor. Ar fi si excesiv sa soliciti
ca in fiecare luna sau in fiecare trimestru credirentierul sa promoveze o actiune ca nu i s-a
platit in perioada anterioara. Tocmai de aceea, art. 2250, prevede o formula in care se pot
executa silit aceste rate, putandu-se cere sechestrul si vanzarea bunurilor debirentierului pana
la concurenta unei sume suficiente spre a asigura plata rentei pentru viitor. Pot cere vanzarea
bunurilor debirentierului pentru a asigura un fond din care sa pot sa obtin plata ratelor de
renta. Sumele obtinute prin vanzarea acesotr bunuri, depnandu-se la o institutie de credit, de
unde v-oi prelua si v-oi primi sumele cuvenite.

Art. 2250 (4) debirentierul poate fi chiar o persoana juridica

De ex: eu am vandut bunurile si am depus la institutia de credit suma;

Lichidare este ultima etapa, deci cand te lichidezi nu te mai inscrie nimeni nicaieri. Deci, te
poate inscrie in etapele initiale ale unei proceduri de dizolvare sau de inzolventa a unei
societati comerciale.

10
In cazul in care se ajunge la rezolutiunea contractului de renta viagera nu se restituie
prestatiile care au fost executate, atunci cand rezolutiunea s-ar pronunta din culpa
debirentierului. Pentru ca ar fi foarte simplu sa contravin caracterului aleator a unui contract
de renta viagera prin aceea ca, de ex: mi-a dar o casa de 40000 $ si prin ce am platit deja am
depasit, pai daca eu mai continui sa platesc 10 ani? Asa mai bine nu ii platesc si nu are decat
sa vina si sa ceara rezolutiunea, eu ii dau inapoi casa, el imi da inapoi cei 40000 $ pe care
deja i-am platit.

Nu se face restituirea prestatiilor daca executarea nu este culpabila, pentru ca poate la un

moment dat sa fie in culpa credirentierul care sa zica ca nu mai vrea banii inapoi.
Debirentierul are 2 variante: fie sa faca plata silit catre credirentier, fie sa ceara rezolutiunea
contractului de renta viagera-el invocand culpa credirentierului in a incasa si a primi sumele
de bani si intr-o asemenea situatie cand rezolutiunea nu ar fi datorata conduitei
debirentierului, evident ca are dreptul la restituirea prestatiilor.

Acelasi sistem functioneaza si in materia contractului de intretinere.

Rentele vor putea fi urmarite de creditorii credirentierului.

Nu vor putea fi urmarite rentele constituite cu titlu gratuit in masura necesara intretinerii
credirentierului.

Art.2253

11