Prevenirea ?

i combaterea poluarii atmosferice

Pentru prevenirea ?i combaterea poluarii atmosferice se folosesc o serie

de metode care ?in cont �n primul r�nd de starea de agregare a poluantului, ca ?i
de natura chimica, concentra?ie, prezen?a mai multor poluan?i �n acela?i efluent
gazos.

�n general, se folosesc metode fizico-mecanice pentru �ndepartarea poluan?

ilor solizi ?i lichizi antrena?i de gaze ?i metode fizico-chimice pentru
�ndepartarea poluan?ilor gazo?i din diver?i efluen?i.

Pentru a se asigura o epurare avansata a efluen?ilor, �naintea evacuarii

�n atmosfera, se practica o purificare �n trepte, �n func?ie de concentra?ia
substan?elor nocive ?i dimensiunea particulelor antrenate.

Cu c�t dimensiunea particulelor este mai redusa (<1�), cu at�t ele sunt
mai stabile �n aer ?i metodele de epurare devin mai dificile ?i mai costisitoare.

Metodele fizico-mecanice

Metodele fizico-mecanice sunt utilizate �n practica se bazeaza fie pe

separarea gravita?ionala ?i centrifugala a pulberilor antrenate de gaze fie pe
filtrarea particulelor solide foarte fine sau a picaturilor lichide antrenate de
gaze. Pentru �ndepartarea poluan?ilor gazo?i se utilizeaza metode speciale.

Separarea gravita?ionala ?i centrifugala are �n vedere sedimentarea

particulelor solide prin ac?iunea diferen?iala a for?elor gravita?ionale asupra
particulelor de dimensiuni ?i densita?i diferite.

�n acest scop, se utilizeaza aparate ce diferen?iaza prin principiul de

func?ionare ?i arie de aplica?ie.

Astfel, pentru particulele mari (10-1.000 �m) se folosesc turnuri de

spalare, filtre electrostatice, epuratoare sonice.

S-a constatat ca fiabilitatea utilajelor folosite scade cu cre?terea

temperaturii de evacuare a gazelor, limita maxima la care pot func?iona fiind 60000
C. �n plus, chiar cele mai bune filtre separa doar 96-99% din pulberi,restul
ajung�nd �n atmosfera, ceea ce, �n func?ie de capacita?ile de produc?ie existente,
reprezinta cantita?i importante.

�n prezent, cea mai completa metoda de epurare avansata a gazelor consta

�n utilizarea electrofiltrelor. Func?ionarea lor se bazeaza pe ionizarea gazelor
sub ac?iunea unui c�mp electric de �nalta tensiune. Particulele solide se �ncarca
cu electricitate ?i sunt atrase de un electrod semn contrar, pe care se depun,
pierz�nd sarcina electrica.

Aceste utilaje au aplica?ii multiple, de exemplu:

industria extractiva ?i industria cimentului, la instala?iile de macinare fina;

elaborarea fontei ?i o?elului (separarea de pulberi metalice);
purificarea gazelor de cocserie (separarea prafului de carbune ?i a picaturilor de
gudroane);
fabricarea acidului sulfuric (recuperarea acidului antrenat prezinta o serie de
avantaje certe: sunt insensibile la temperaturi �nalte, pot fi folosite chiar la
1.0000 C; au eficacitate de re?inere mare (98-99,9%) pentru particule cu diametru <
2 �m); necesita un consum redus de energie, de 0,1-0,4 k Wh/1.000 m3
 Totu?i, prezinta dezavantajul unor investi?ii mari, datorita, mai ales,
necesita?ii controlului riguros al condi?iilor de lucru (tensiunea
curentului,viteza gazelor), prin automatizare.

Metodele fizico-chimice

Sunt folosite �n special la eliminarea unor poluan?i gazo?i: SO2, H2S, CO, Cl2,
NH3, HCl etc. �n acest scop se folosesc:

absorb?ia �n solven?i selectivi;

adsorb?ia pe substan?ele solide cu capacitate de adsorb?ie mare;
procedee catalitice.
Av�nd �n vedere pericolul pe care �l prezinta evacuarea �n atmosfera a
unor efluen?i gazo?i cu con?inut variabil de compu?i cu sulf ?i al?i poluan?i, cum
ar fi CO, NOX etc., �n continuare vom prezenta procedeele de desuflare a gazelor
industriale ?i purificarea gazelor de e?apament.

Desuflarea gazelor de combustie

Gazele de combustie, rezultate la arderea combustibililor fosili, �n

special �n termocentrale, au un con?inut mai ridicat de SO2.

Astfel, �ntr-o termocentrala cu putere instalata 2000 MW, daca se ard 460
t pacura/h (cu 3,5% S) rezulta gaze cu 3,2 t SO2, iar daca se ard 770 t carbune/h
(cu 9% S) rezulta gaze cu 15 t SO2.

Unii speciali?ti considera SO2 ca find principala noxa atmosferica, lu�nd

�n considerare faptul ca anual se elimina �n atmosfera o cantitate de SO2 mai mare
dec�t cea necesara fabricarii H2SO4.

Metodele de desuflare a gazelor au �n vedere at�t diminuarea poluarii

c�t ?i recuperarea sulfului (cu at�t mai mult cu c�t s-a accentuat criza de
minereuri piritice pentru fabricarea H2SO4 ?i s-a trecut la prelucrarea unor
minereuri sarace, cu con?inut redus de sulf).

Gazele de cocserie ?i rafinarie con?in �n special H2S, dar ?i al?i compu?i

cu sulf, �n func?ie de calitatea, respectiv con?inutul �n sulf al materiei prime
prelucrate. Metodele de purificare aplicate ?in cont de concentra?ia H2S din gaze.