PLAMAN

Metode de examinare
1. Radioscopia pulmonara este o metoda de examinare dinamica care pune in evidenta modificarile de
ordin functional, se foloseste pentru studiul kineticii toracice. Nu permite o analiza riguroasa a
pulmonului, nu reprezinta un document obiectiv. Pentru analiza medicolegala trebuie radiografie.
2. Radiografie - examen de baza in examinarea pulmonului, se efectueaza in mai multe incidente.
Incidenta de baza in studiul aparatului respirator este incidenta postero-anterioara - planul posterior al
corpului spre tubul radiogen, cu pieptul pe caseta cu film, coatele in fata. Se poate face si antero-post. -
- Se poate face si in incidenta de profil, intotdeauna se face profilul lezat (leziune la plamanul drept=>
profil drept). La profilul drept – diafr. sunt suprapuse, la profil stg, se intersecteaza cele 2 diafr.
Radiografia se poate efectua cu raze dure (penetrabilitate crescuta, se sterg detalii structurale) sau cu
raze moi (kV mic).
- Aceste incidente de baza se pot completa cu incidente complementare - oblice, in expir. Radiografie cu
incidenta in lordoza, in hiperlordoza (Fleischner - pentru varfurile pulmonului) - se mai vad localizarile
mici lichidiene inchistate la niv scizurii orizontale.
3. Tomografia - Se face prin baleiajul in plan frontal a tubului radiogen. Timpul de expunere este mai
mare (radiere mai mare) - estomparea de miscare creste.
4. Bronhografia - studiul arborelui traheobronsic prin opacifierea acestuia, ca urmare a introducerii unei
substante de contrast radio-opace hidrosolubile (iodate).
5. Angiografia - metoda care permite studiul vascularizatiei pulmonare prin injectarea substantei de
contrast in cordul drept.
6. TAC (tomografie axiala computerizata) - sectiuni axiale si permite posibilitatea de reconstructie a
imaginilor obtinute in plan bidimensional.
7. CT - pune in evidenta nodulii solitari intrapulmonari, nodulii mediastinalei, maselor adeenopatice.
8. RMN - folosita doar pentru studiul vascularizatiei pulmonare.

Radioanatomia normala - structuri anatomice vizibile pe o radiografie normala

- pe linia mediana - traheea si bronhiile, hipertransparente pe corpurile vertebrale. Traheea coboara
vertical pe linia mediana a toracelui pana in dreptul vertebrei toracale T5, de unde se divide in cele 2
bronhii principale (dr si stg) sub un unghi cuprins intre 45-70 grade.
- Bronhia dreapta - este putin mai verticala si catre anterior, iar cea stanga are un traiect si orientare mai
posterioara si oblica. Pe imaginile de profil traheea descinde usor oblic si catre posterior, e continuata
de bronhia dreapta, bronhia stanga incaleca usor jonctiunea traheobronsica dupa care are un traiect
posterior. Sub T5 se afla mediastinul.
Plamanii: De o parte si de alta a liniei mediane. Plamanii sunt impartiti in lobi de catre scizuri, in care
patrunde pleura viscerala. Pleura parietala captuseste cavitatea endotoracica.
- Plamanul drept este impartit in 3 lobi - sup, mediu, inferior de catre cele 2 scizuri (mica scuzura
(orizontala) care separa lobul superior de ceilalti 2 lobi, si marea scizura (lobul inferior de ceilalti 2 lobi).
Singura scizura care se poate vedea inconstant este scizura orizontala. Singura situatie in care se vad
cele 2 scizuri este incidenta de profil.
- Plamanul stang - prezinta o singura scizura - olbica, simetrica cu cea din dreapta.
Segmentatia plamanului:
> lob superior drept - 3 segmente: apical, anterior, posterior
> lob mijlociu drept - 2 segmente: lateral si medial.
> lob inferior drept - 5 segmente: anterobazal, posterobazal, mediobazal, laterobazal si paracardiac.
> lob superior stang - 5 segmente: care cumuleaza segmentele culmenului, care sunt similare cu
segmentele lobului superior drept: (apical, anterior si posterior) + segmentele lingulare: sup si inferior.
>lob inferior stang - identice cu cele de pe dreapta, +/- paracardiac.
Vasele pulmonare - se evidentiaza doar vasele pulmonare (artere pulmonare). Trunchiul arterei pulm.
se gaseste in mediastin, pe marginea stanga a acestuia, formand arcul mijlociu stang al cordului.
Artera pulmonara are un traiect mai descendent - inainte de a ajunge in hil de imparte intr-un ram sup si
inf., dupa care se divide confrom ramificatiei bronhice. Ramul arterial stang este mai scurt si are un
traiect mai ascendent si mai posterior. Calibrul vaselor pulmonare creste de sus in jos -> zonele bazale
fiind cele mai vascularizate.
Diafragmul - un sept musculo-aponevrotic, care separa cavitatea toracica de cea abdominala, se
prezinta sub forma unei cupole, cu convexitatea in sus. Se uneste cu pereteele toracic si formeaza un
1
unghi ascutit - unghiul costo-frenic (costo-diafragmatic).Pe radiografia de fata portiunea de plaman
situata in sinusul costofrenic apartine strict lobului inferior. Arcul costal 6 pica pe arcul diafr dr.
Peretele toracic - constituit din scheletul toracic, format din coloana vertebrala, coaste (arcul post mai
orizontal, cel anterior coboara oblic post-ant), stern. Cartilajele nu au corespondent radiologic (nu se
vad). Imaginea radiologica poate fi influentata de partile moi ale cutiei toracice, care maresc densitatea
imaginii, in special la persoanele cu perete muscular bine dezvoltat.
Mediastinul este reg interpleuropulm a cav toracice. Prezinta 3 etaje mediastinale: ant, mijl si post.
Fiecare cu un etaj sup si inf. Linia care separa etajul sup de cel inf este o linie oblica care trece prin
marg sup a unghiului lui louis si t 4.

Modificari elementare pulmonare

A. opacitatea
B. hipertransparenta
C. imaginea mixta hidroaerica (opacitate+ transparenta)
A. Opacitatea - reducere a transparentei pulmonare cauzata de un proces patologic care
absoarbe o cantitate mai mare de raze X (scade transparenta pulmonara in zona respectiva). Unei
opacitati i se descriu urmatoarele elemente:
1. Localizare - se stabileste pe radiografia de fata regiunea campului pulmonar afectat si de asemenea,
localizarea topografica in functie de lob, segment (incidenta de profil). Pe imaginea de fata localizarea
poate fi precizata si pe baza unor semne radiologice:
Semnul Bernou – daca un proces patologic faca unghi ascutit cu peretele toracic => procesul apartine
plamanului. Daca face unghi obtuz => procesul apartine pleurei.
Semnul Felson – daca 2 structuri sunt situate in acelasi plan si absorb aceeasi cantitate de energie , ele
se vor contopi si contururile lor se vor sterge. Daca sunt in plan diferit: contururile nu se contopesc.
2. Numarul - opacitatea poate fi unica sau multipla, dispusa uni sau bilateral.
3. Dimensiunea
 mica, incluzand opacitatile punctiforme: <1.5 mm
 miliare: 1,5-3 mm
 nodulare: 3-10 mm
 mari – macronodulare: 10-50 mm
 intinse: - >50 mm – 1/3 din plaman
- >1/3 din plaman
4. Forma – rotunde, ovalare, stelata (sechele cicatriciale), policiclica (adenopatii), lobara, liniara, etc
5. Conturul
o net, liniar, bine trasat (chist hidatic, tumori benigne, tumori maligne in stadii incipiente).
o difuz, imprecis, care se pierde din aproape in aproape (congestie pulmonara)
o sters, ce invadeaza structurile vecine (cancer bronhopulmonar)
6. Structura - omogena sau neomogena, in fct de gradul de absorbtie a razelor X de procesul patologic
7. Intensitatea
 mica – cu aspect de voal - proces inflamator, infectios, exudat
 medie – mediastinala - cancer
 mare – calcara – chist hidatic
8. Raporturile cu structurile „vecine” - -hilul, mediastinul, peretele toracic. Structurile pot fi:
o Tractiunate spre proces – fibrotorax
o Aspirate spre proces – atelectazie
o Impinse controlateral de proces – pleurezie, pneumotorax.
B. Hipertransparenta - accentuarea transparentei pulmonare care depaseste tonalitatea
pulmonara
Poate imbraca 2 forme:
o hipetransparenta fara desen vascular
o hipertransparenta cu desen vascular
Cauzele:

2
 -cresterea continutului aeric, reducerea nr si calibrului vaselor pulmonare
Poate fi uni sau bilaterala, difuza sau circumscrisa .
Hipertransparenta difuza bilaterala-o intalnim in criza de astm, bronsiolita secundara spasmului in
care exista obstructie cu caracter de supapa expiratorie ce face sa creasca continutul aerului alveolar, in
emfizemul pulmonar, malformatii congenitale tip hipoplazia de art pulmonara in tetralogia Fallot,stenoza
de art pulmonara, stenoza tricuspidiana. Toate aceste afectiuni reduc patul vascular.
Hipertransparenta difuza unilaterala -o intalnim in emfizemul functional, aplazia sau hipoplazia de art
pulmonara, pneumotorax
Hipertransparenta circumscrisa localizata - rezulta prin distrugerea structurii pulm si a desenului
pulm intr-un anumit teritoriu sau apare printr-un mecanism de hiperinflatie cu ventil expirator
Descrierea unei hipertransparente:
1. Forma – rotunda (chisturile bronsice), neregulata (caverna)
2. Dimensiunea - inelul ce o delimiteaza: grosimea si intensitatea lui: cu cat grosimea este mai mare si
intensitatea mai mica leziunea este acompaniata de un proces de inflamatie in evolutie; cu cat peretele
este mai subtire si intensitatea mai crescuta leziunea are o vechime mare.
C. Imaginea mixta hidroaerica - reprezinta o asociere a celor 2 leziuni: opacitatea si
hipertransparenta
Poate fi sistematizata si nesistematizata
Imaginea mixta hidroaerica sistematizata are aspectul tipic al imaginii alcatuita din opacitate
lichidiana bazala si hipetransp deasupra ei separate printr-un nivel orizontal liniar care se mentine
indiferent de pozitia pacientului
Imaginea mixta hidroaerica nesistematizata - nu prezinta caracteristicile precedentei; poate avea
forme si aspecte diferite si este consecinta necrozarii si eliminarii obligatorii a zonei de necroza dintr-un
bloc pneumonic, dintr-o tumora maligna sau acumularii de lichid intr-o caverna
Ne intereseaza nivelul liniei orizontale, conturul (daca este net-->chist hidatic, daca este difuz-->proces
evolutiv recent abcedat-> abces).

Marile sindroame radiologice respiratorii

1. Sindromul parietal - leziunile partilor moi ale toracelui pot antrena imagini patologice pe
imaginea radiologica.
Crestearea localizata a densitatii de origine infectioasa sau tumorala, care antreneaza, genereaza
imagini opace omogene de intensitate medie, cu contur net sau difuz.
Cresterea sau diminuarea extinsa a densitatii: se apreciaza intotdeauna cu partea sanatoasa.
Pot avea cauze congenitale (asimetria toracica) sau dobandite (ablatia mamara, atrofia musculara).
Calcificarile: secundare hematoamelor, adenopatiilor, parazitozelor.
Anomaliile osoase: cel mai adesea litice, distructive, din cuursul tumorilor primare sau secundare
osoase, sau osteocondensante aparute dupa un calus vicios sau condroame calcificate.
In sindromul parietal, incidenta de profil transeaza apartententa procesului patologic.
2. Sindromul pleural - inglobeaza semnele care traduc prezenta lichidului, aerului sau a
tesuturilor anormale in pleura.
Opacitatile pleurale pot fi secundare revarsatelor lichidiene si formatiunilor tumorale cu punct de
plecare pleural.
Revarsatele lichidiene libere (pleurezii libere in marea cavitate pleurale) sunt traduse radiologic printr-
o opacitate intinsa, omogena, care porneste din baza, obstrueaza sinusul costo-frenic, sterge conturul
diafragmului, conturul cordului, pastrandu-si limita superioara cu aspect concav in sus, care prezinta un
contur mai FLU, si care descreeste ca intensitate de jos in sus, este mobila la schimbarea pozitiei
pacientului.
Opacitatile lichidiene localizate - apartin 2 stari patologice: pleurezii inchistate si formatiuni tumorale
maligne dezvoltate din structura pleurala (mezoteliom pleural)
a) Pleureziile inchistate - pot avea sediu diferit de-a lungul grilajului costal (la niv pleurei mediastinale,
diafragmatice, la niv convesitatii toracice sau la niv pleurei scizurale). Aspectul radiologic al inchistatului

3
pleural este de opacitate, frecvent unica, uni- sau bilaterala, fusiforma, cu axul lung vertical, omogena,
intensa, bine delimitata, care bombeaza catre campul pulmonar adiacent.
b) Mezotelioamele pleurale - acelasi aspect radiologic ca in pleureziile inchistate, dar fata de pleureziile
inchistate, se asociaza semne de liza osoasa, costala, omoplat, sau revarsate pleurale libere lichidiene,
sau determinari secundare pluriviscerale. Aceste imagini opace fuziforme, cu axul lung vertical, prezinta
un unghi larg obtuz , in panta lina, fata de structura anatomica adiacenta (grilaj costal, diafragm, etc).
Opacitatea urmeaza excursiile toracice.
c) Pleurezii la niv scizurii orizontale pe imaginea de fata poate imbraca 2 aspecte:
- opacitate rotunda sau de lentila biconvexa, omogena bine conturata, intensa, care se prelungeste de o
parte si de alta cu pleura viscerala, situata pe traiectul strict de distributie a scizurii orizontale.
- aspect de imagine intinsa, cu contur sters. Diagnosticul pozitiv punandu-se in incidenta de profil. In
aceasta incidenta vedem ca imaginea respectiva se situeaza strict pe traiectul elementului pleurei
scizurale ( nu deasupra sau dedesubt)
Hiperstransparente (pneumotorax) - semnele radiologice ale pneumotoraxului sunt: hipertransparenta
omogena, intinsa, de partea afectata; pleeura viscerala vizibila patologic sub forma unui manson, lizereu
fin, dens, care margineste plamanul colabat; absenta desenului vascular in aria de hipertransparenta.
Poate fi pneumotorax partial sau total, cand tot plamanul este colabat la hil. Cand perforatia pulmonara
se comporta ca o supapa, presiunea intrapleurala depaseste presiunea atmosferica, si ne aflam in fata
unui pneumotorax compresiv, sau cu supapa, care alaturi de semnele amintite mai asociaza: coborarea
diafragmului, orizontalizarea coastelor, largirea spatiilor intercostale, deplasarea mediastinului de partea
opusa. Acest pneumotorax reprezinta o urgenta si trebuie drenat, evacuat. Exista uneori brese
pleuropulmonare sau pleuroparietale in care pe langa aer se constata si prezenta sangelui
(hidropneumotorax).
Calcificarile pleurale - pleura poate fi sediul unor necroze cazeoase sau a unor hemoragii care
evolueaza catre calcificare. Aceste calcificari se prezinta sub forma de imagini opace, forme si marimi
diferite, izolate sau grupate, de intensitate medie crescuta, omogene sau inomogene, dar bine
delimitate, conturate. Pe imaginea de fata genereaza aspectul de harta geografica. In incidenta
tangentiala se paote observa dispozitia lor periferica, langa grilajul costal, mediastin sau diafragm.
3. Sindromul alveolar - traduce prezenta lichidului si a exudatului inflamator in interiorul
alveolelor pulmonare. Aceasta incarcare alveolara genereaza 7 semne radiologice:
a) opacitate de densitate hidrica, cu margini flu, estompate, sterse, datorita atingerii inegale, neregulate,
a unui grup alveolar de catre procesul patologic.
b) confluenta - este o caracteristica generata de comunicarea inter-alveolara, procesul patologic se
propaga din aproape in aproape.
c) sistematizarea - genereaza o opacitate, cel mami adesea triunghiulara, cu varful la hil si baza la
periferie, contru flu. singura exceptie cand conturul este net, este cand este juxtascizural.
d) bronhograma aerica prezenta - afectarea este strict la nivel alveolar, cu bronhie indemna. Atunci
avem hipertransparete liniare, bifurcate in interiorul opacitatii (bronhii).
e) aspect de aripa de fluture - opacitate intinsa, situata de o parte si de alta a hilurilor pulmonare, care
atinge bazele, dar respecta varfurile si periferia. Poate fi uni- sau bilaterala. inseamna Edem pulmonar
f) nodulii alveolari - opacitati rotunde sau rotund-ovalare, mici, miliare, de intensitate scazuta, flu
delimitati, situati la periferia unei opacitati confluente. Nu trebuie confundati cu nodulii interstitiali, unde
conturul este net!
g) evolutia rapida, precoce, cu evolutie in max 14 zile, cu normalizarea si restitutio ad integrum a
imaginii radiologice a zonei respective.
4. Sindromul bronsic - afectarea compartimentului bronsic genereaza
a) ingrosarea peretilor bronsici ca urmare a unei atingeri a mucoasei bronsice - bronsitele, sau leziunile
cicatriceale bronsice sau afectarii teritoriului peribronhovascular, cu aparitia edemului interstitial.
b) dilatarea lumenului bronsic: dialtarea este vizibila numai prin tehnica bronhografiei (bronsiectazie).
Pe o radiografie standard (fara subst de contrast) se pot vedea pneumoniile cronice recidivante.
c) obstructia lumenului bronsic (partiala sau totala) - generata de un proces endobronsic sau
exobronsic cu compresia asupra lumenului. In obstructiile complete, cu afectarea bronhiei principale,
aspectul radiologic este de opacitate difuza, intensa, omogena, ce tractioneaza structurile anatomice
respective: trahee, ascensioneaza diafragmul, modifica orientarea normala costala, diminua inaltimea
spatiilor intercostale, reduce aria de proiectie a plamanului. In ansamblu avem aspect de marele plaman

4
opac atelectatic. Cand obstructia este incompleta avem atelectazii parcelare, segmentate, localizate,
care permit sa se vada nucleul opac atasat bronhiei.
5. Sindrom parenchimatos - ansamblul modificarilo radiologice, care sunt sunt inconjurate
din toate partile de parenchim, iar cand sunt situate periferic, se raporteaza cu structurile vecine in speta
(diafragm, mediastin) in unghi ascutit.
a) Opacitati - rotunde solitare, le intalnim in cancerul bronhopulmonar, in metastaza pulmonara unica, in
tumora benigna pulmonara, in chistul hidatic, tuberculom (tumora ca apare sub forma pseudo-benigna,
inchistat, care in momentul potrivit disemineaza).
- opacitati rotunde multiple - metastaze multiple, in chiste hidatice multiple, tuberculoza, boli
granulomatoase (hodgkin, sarcoidoza).
b) Imagini hiperstransparente parenchimatoase (chist hidatic evacuat, bula de emfizem, chistele
aerice, boala pneumochistica congenitala pulmonara.
c) Imagini hidroaerice parenchimatoase (in caverna tuberculoasa partial evacuata, chistul hidatic
partial evacuat, tumori maligne excavate)
d) Calcificarile parenchimatoase pot fi substratul unor leziuni tbc, chist hidatic calcificat, silicoza.
6. Sindromul vascular - inglobeaza modificari de calibru, situatie si de numar al vaselor
pulmonare.
a) modificarile de calibru
o marirea localizata a calibrului vasului corespunde anevrismului (dilatatie circumstrisa, dilatatie in
deget de manusa, adiacenta vasului)
o marirea difuza (hiperemie - cresterea debitului circulator)
o marirea calibrului vaselor centrale cu reducerea calibrului vaselor periferice, intalnita in HTP
b) redistribuirea arteriala pulmonara (calibrul si numarul vaselor creste de sus in jos in mod normal).
c) diminuarea globala sau localizata a calibrului vaselor pulmonara - stare patologica cunoscuta si
sub numele de oligohemie sau oligemie. Aceasta modificare circulatorie pulmonara induce o
hipertransparenta pulmonara dar fara substrat lezional la nivelul patului alveolar (intalnita in embolii
pulmonare, pneumotorax, si agenezia/ aplazia de artera pulmonara).
7. Sindromul interstitial
Compartimentul interstitial este alcatuit din compartimentul interlobular, peribronhovascular, si parieto-
alveolar. Afectarea compartimentelor :
a) septurilor interlobulare se traduce prin aparitia liniilor Kerlley. Sunt de 4 tipuri, cele mai
patognomonice sunt liniile Kerlley B (baza) sunt cele mai frecvente, se prezinta sub forma unor opacitati
liniare, orizontale, cu o lungime de aprox 1-2 cm si le gasim preponderent localizate in baza si in
sinusurile costo-frenice.
Liniile Kerlley A (apex) sunt mai rare, au un aspect mai curbiliniu, sunt mai lungi (3-5 CM) SI MAI
SUBTIRI si le gasim in partea mijlocie si superioara a pulmonului.
Liniile Kerlley C( coaste) - sunt rare, vizibile in profil.
Liniile Kerlley D, rare, vizibile in incid. de profil - groase si lungi, proiectate in portinea ant a plamanului
b) tecilor peri-bronho-vasculare - ingrosarea acestora genereaza un contur sters, flu al vaselor
peribronhovasculare
c) parieto-alveolar - genereaza mai multe tipuri de imagini:
> aspectul de sticla mata, care reprezinta stratul initial al modificarilor radiologice, ce apar prin
reducerea transparentei pulmonare.
> opacitati micronodulare, cu contur net, apar ca urmare a diseminarii unui proces inflamator, sau
tumoral <3 pe cale hematogena (miliara TBC, carcinomatoza)
> aspect reticulat si reticulonodular
> opacitati nodulare si macronodulare - marimi variabile, cunosc diseminare hematogena, localizate
preponderent bazal (metastaze pulmonare).
Indiferent de aspectul radiologic pe care-l imbraca toate opacitatile interstitiale, ele au niste caracteristici
comune: sunt opacitati neconfluente, nesistematizate, au contur net, nu prezinta bronhograma aerica,
iar evolutia este lenta. Etiologie - TB pulmonara, sarcoidoza, bolile granulomatoase etc.
8. Sindromul mediastinal - antreneaza urmatoarele modificari elementare:

5
Opacitatile mediastinale
Prezenta acestora poate fi afirmata numai pe imaginea pe fata deoarece incidenta de profil sumeaza
imaginile celor 2 plamani. Cel mai frecvent opacitatile mediastinale sunt date de adenopatii care pot fi
unice/multiple, uni/bilaterale. Cand sunt multiple au un contur policiclic.
Caracteristici comune:
-limita externa neteda si continua, cu convexitatea catre plaman, delimitare fata de structura
mediastinala printr-o linie de racord in panta lina, limita interna invizibila, stearsa de mediastin
Topografia acestor adenopatii poate fi : laterotraheala dr/stg, interbronsica dr/stg, intertraheobronsica.
Hipertransparenta mediastinala
Este data pneumomediastin care poate rar unic dar adesea asociat cu pneumotorax sau emfizem
subcutanat. Este imobil la modificarea pozitiei pacientului. Pe radiografia de fata se traduce prin
prezenta unei hipertransparente liniare verticale care impringe foitele pleurale iar pe incidenta de profil
apare ca o imagine liniara hipertransparenta verticala cu sediul anterior
-ex: megaesofagul=deplaseaza linia mediastinala paraesofagiana dreapta
Imaginea mixta mediastinala
O intalnim in: herniile hiatale
Calcificarile mediastinale
Sunt date de: adenopatii de natura cel mai adesea TBC, de calcificari ale structurilor vasculare, de
calcificari ale valvelor cardiace sau foitelor pleurale=pericardita.

Radiologie clinica
Pneumopatiile virale
Agenti patogeni: virusuri, aspectul radiologic inglobeaza 3 modificari, in etape evolutive succesive:
- modificari radiologice interstitiale
- modificari radiologice alveolare
- modificari radiologice asociate.
1. Modificari interstitiale - hilurile pulmonare au dimensiuni si intensitate crescuta, contururile
estompate, iar de la nivelul hilurilor pornesc pre periferie si preponderent spre baze, imagini opace
liniare (sau sub forma de banda) ca urmare a infiltratiei peri-bronho-vasculare (aspect de imagine
hilifuga).
2. Modificari alveolare - includ un sindom alveolar nesistematizat, preferental in baza, si adesea in
dreapta, cu obstructia sinusului costo-frenic.
3. Modificari asociate - pleureziile, simfize pleurale si micro-atelectazii lamelare.
Pneumonii bacteriene
1. Pneumonia pneumococica - sindrom alveolar sistematizat cu extindere segmentara sau lobara
(cand este descoperit tardiv), a carui topografie poate fi variata, dar cel mai adesea exista o predilectie
pentru segmentele lobului inferior. Se traduce printr-o opacitate de intensitate medie, omogena, cu
bronhograma aerica, imprecis delimitata, de forma tringh, cu baza la periferie si varf spre hil, care poate
prezenta un contur net, sau exceptie cand topografia lezionala - eadiacebta scizurii.
Evolutie - catre extensie homo- sau controlaterala, sau resorbtie centripeta sau centrifuga.
Complicatii - pleurezie para-meta-pneumonica (evolueaza in timpul sau la distanta de pneumonie),
abcesul pulmonar, care modifica caracterul omogen al opacitatii pneumonice (dupa vomica se
transforma in imagine mixta hidro-aerica, cu nivel orizontal); pneumonie cronica - cand leziunile
exudative se resorb lent si tind sa se organizeze fibros; pericardita, endocardita, meningita (mai la
distanta).
2. Pneumonia stafilococcica - este mai frecventa la copil, ca urmare a diseminarii bronhogene, si mai
rara la adult, apaand pin diseminare hematogena. Anatomo-patologic se strauce prin mici abcese
pulmonare tumorale cu centru necrotic, care sunt situate in vecinatatea exteremitatii distale a bronhiei.
Aspect radiologic - imagini micro- si macronodulare, izolate, diseminate sau grupate, care evolueaza
catre constituirea de imagini buloase (hipertransparente circumscrise), delimitate de un inel fin opac
(pneumatocee - apar ca umrare a evacuarii complete a produsului patologie prin bronhia aferenta).
Complicatii: fistule bronhopulmonare, piopneumotorax

6
3. Pneumonie cu klebsiella - apare la pacientii in varsta, tarati, imunodeprimati si antreneaza opacitate
intinsa, sistematizata, adesea lobara, care intereseaza frecvent lobul superior, delimitata de scizura,
careia ii modifica configuratia, aparand cu convexitatea in jos (concavitatea in sus). Poate evolua catre
necroza, cu abcedare in bronhii si pleura.
Pneumopatiile de aspiratie
Sunt secundare in general stenozelor esofagiene, fistulelor eso-bronsice, refluxului gastro-esofagian.
Genereaza opacitati alveolare nesistematizate, cu tendinta la confluare. La bolnavii comatosi, la cei cu
aspiratie a sucului gastric – apare sindromul Mendelson, in care exista opacitati alveolare extinse care
pot evolua catre necroza cu abcedari.
Bronhopneumonia
Sunt afectate concomitent alveolele si bronhiolele - e evolueaza in focare multiple, deseori confluente.
se traduc prin opacitati cu marimi diferite (de la micro la nodulare) de intensitate redusa, tonalitate
neomogena, limite estompate. O caracteristica a bronhopneumoniei este variabilitatea aspectului
radiologic in snesul ca acesta se modifica de la o zi la alta, si multitudinea lezionala.
Abces pulmonar cu necroza asociata
1. Peroioada de constituire - opacitate fie rotunjita cu contururi sterse, fara adenompatie satelita,
omogena, fie o opacitate sistematizata cu topografie segmentara, de forma triunghiulara. Tonalitatea
este mai crescuta aici decat tonalitatea pneumoniei pneumococcice.
2. Faza de supuratie - in care apare imaginea hidro-aerica, dupa vomica, ca urmare a comunicarii cu
arborele bronsic. Aceasta imagine isi pastreaza nivelul orizontal si la mobilizarea pacientului. Conturul
abcesului este neregulat, imprecis initial, dupa care devine mai net, mai precis. La exterior abcesul este
inconjurat de un infiltrat pneumonic, care fie se resoarbe, fie se necrozeaza. Poate evolua catre
cronicizare creand opacitati multiexcavate, cu complicatii pleurale si bronsice.
Hidatidoza pulmonara (chistul hidatic)
Cea mai frecventa (tenia echinoccocus). Aspect radiologic al chistului necomplicat - opacitate rotund-
ovalara, de marimi diferite, net conturata, contur sters cand asociaza un proces inflamator perichistic,
care isi modifica forma cu miscarile respiratorii (prezinta plasticitate) - semn Escudero Nemetoff.
Formatiunea tumorala nu se modifica si impinge structurile adiacente. Complicatii:
a) Chistul fisura - in care patrunde aer printr-un mecanism de supapa cu ventil expirator in spatiul dintre
cele 2 foite adventice si exochist. Radiologic: imagine transparenta, semilunara, la polul superior al
opacitatatii chistice.
b) Chistul rupt si partial evacuat - in care apare imagine mixta hidroaerica, la care nivelul de separatie
este orizontal, da rnu net, ci ondulant.
c) Moartea chistului - calcificare, ratatinarea, in care imaginea isi reduce dimensiunile, conturul
neregulat, iar intensitatea este mult crescuta.
Astmul bronsic
De natura alergica sau infectios. Este consecinta spasmului bronhiolelor terminale, datorita dopurilor de
mucus (etiologie infectioasa) care astupa bronhiolele terminale; nu antreneaza distrugeri ale septurilor
alveolare. In criza, apare o hiperdistensie totala cu hipertransparenta pulmonara bilaterala, cu aspect
tranzitoriu. Intre crize, aspectul este absolut normal.
Silicoza
Afectiune care apare ca urmare a inhalarii pulberilor de dioxid de siliciu si realizeaza imagini
caracteristice in functie de statul evolutiv: initial apare o accentuare/ingrosare a interstitiului bronho-
vascular tradus prin opacitati liniare cu aspect reticular care ocupa campurile pulmonare mijlocii. Ulterior,
apar opacitati initial micronodulare, dispuse bilateral in campurile mijlocii, ulterior opacitati
macronodulare simetrice, care prezinta tendinta de confluare, realizand opacitati masive, cu aspect
pseudotumoral. Aceste opacitati pot asocia adenopatii hilare, mediastinale, care se pot calcifica. Dg
diferential se poate face cu diseminarile din miliara TBC. La silicoza: predomina opacitatile in 1/3 medie.
Tuberculoza pulmonara
Poate fi primara sau secundara.
1. Tuberculoza primara - poate imbraca mai multe forme de imagini radiologice.
a) Prima forma
7
Forma complexului primar:
 Afectul primar - focar de alveolite specifica, localizate adesea la baza, rotund-ovalare, d 2-3 cm,
caracteristici lezionale alveolare.
 Limfangita tuberculoasa - benzi opace hilipete (periferie spre hil), cu contur strers, intensitate mica.
 Adenopatia satelita, care realizeaza opacitate rotund-ovalara, cu contur net, policiclic, uni- sau
bilaterala, intensitate mediastinala.
b) Alte forme:
o adenopatia hilara, ziolata, fara modificari radiologice.
o pleurezia uni- sau bilaterala.
o miliara primara - opacitati miliare, care au tendinta sa ocupe ambele campuri pulmonare difuz.
Complicatii
 bronsice - fistula adenobronsica, atelectazii, hiperinflatii
 pleurale - pleurezii, pahipleurite, simfize pleurale
 pulmonare - condensari pulmonare necazeificante, care evolueaza fara necroza
2. Tuberculoza secundara
Apare ca urmare a unei infectii tuberculoase, sau a unei desteptari a focarelor de primoinfectie.
Propagarea este frecvent bronhogena (la copil este diseminare hematogena, iar la adult diseminearea
este bronhogena de sus in jos).
Manifestare: mai multe forme
a) Infiltratul tuberculos Assmann - caracterizat prin opacitate rotund-ovalara 1-3 cm in diametru,
omogen, de intensitate redusa, contur sters (caracteristici sindrpom alveolar) intereseaza adesea
segmentele posterioare ale lobilor superior.
b) Infiltratul Raedeker - opacitate intinsa, ce pote ocupa o parte dintr-un segment, un segment in
totalitate, sau chiar si mai multe segmente; structura neomogena, intensitate mica, scazuta, imprecis
delimitat.
c) Infiltratul pneumonic segmentar - in care opacitatea ocupa mai mutle segmente, este omogena, este
greu de diferentiat de o pneumonie franca lobara.
Tumori
1. Benigne - cateva particularitati comune
Rar intalnite, se dezvolta in plin tesut sanatos, fara implicarea structurilor vecine, opacitati rotund-
ovalare bine delimitate, nu modifica structurile vecine (doar daca sunt voluminoase si deplaseaza ce-i in
jur), cresc lent, nu prezinta simptomatologie, nu recidiveaza.
2. Maligne - se pot localiza pe bronhiile mari, mici sau pe sectorul bronhioalveolar.
a) T.M. ale bronhiilor mari: se prezinta sub forma de opacitati proximale (centrale, adiacente hilului),
intense, forme si dimensiuni variate cu contur neregulat, difuz care trimite in parenchimul adiacent
prelungiri fibroase. In functie de diametrul procesului tumoral vor fi obstructii complete sau incomplete
ale lumenului bronhiilor. In obstructiile complete avem aspect de atelectazie pulmonara iar in cele
incomplete de atelectazie parcelar.
b) T.M. ale bronhiilor mici si bronhioalveolar: opacitati periferice, distale, rotund ovalare, conturul celor
mici e net iar al celor de dimensiuni mari este neregulat cu prelungiri digitiforme in parenchimul adiacent
(cand formatiunea e inconjurata de parenchim) sau in contact cu strcturile marginale (cand este
excentrica, formand unghi ascutit cu pleura).
Cancerul poate asocia revarsate lichidiene pleurale, retractii scizurale, liza osoasa costala, scapulara iar
in cancerul lobilor superiori determina sdr. Claude-Bernard-Horner.
3. Metastaze
In general plamanul reprezinta sediul formatiunilor metastatice in 30% din cazuri. Opacitatile metastatice
apar de forma rotund-ovalara, solidare, in bazele pulmonului, opacitati micronodulare, in diseminari
hematogene si sub forma de limfangita granulomatoasa- linii kerlley si edem interstitial in diseminarea
limfatica.
Dg. dif: Silicoza – opacitati in 1/3 medie; TBC – opacitati de sus in jos; Metastaze: opacitati de jos in sus