Vase si cord

Vascularizatia pulmonara

Vasele arteriale se caracterizeaza prin localizare la nivelul C6-C7, traiect verticalizat spre zonele bazale, calibru
crescut de sus in jos.
Venele sun localizate la nivelul C9-C10, au traiect orizontal si contur flu.

Modificarile circulatiei pulmonare

Factorii patologici sunt reprezentati de cresterea debitului circulant al arterei pulmonare (hiperemie) sau de scaderea
debitului circulant al arterei pulmonare (oligemie)
Cresterea rezistentei vasculare pulmonare in mica circulatie determina hipertensiune care in functie de versantul afectat
poate fi:
 Postcapilara (venoasa – HTV)
 Precapilara (arterial – HTP)
 Globala/mixta

Oligemia – Scaderea debitului circulant

Cauze: stenoza tricuspidiana, ageneza/stenoza arterei pulmonare, cardiopatii congenitale cu sunt dreapta-stanga
(Fallot), stari hipovolemice, pericardite exudative.
Radiologic: Plaman hipertransparent; hiluri mici, gracile, slab reprezentate cu imagini vasculare slab reprezentate,
lumen redus care se termina la distanta de perferie (mantaua Felix e crescuta)

Hiperemia – Cresterea debitului circulant

Cauze: cardiopatii congenitale cu sunt stanga-dreapta (DSA, DSV, PCA), hipertiroidia, stari febrile, hipervolemii,
fistule arteriovenoase.
Radiologic: Hiluri ample, bine reprezentate, net conturate, cu vase dilatate, hiperpulsatile, ramificatia arterei
pulmonare bine vizibila pana la periferie, calibrul creste, vasele bine delimitate cu aparitia fenomenului de egalizare a
circulatiei pulmonare.

HTV – Staza venoasa

Hipertensiunea postcapilara de tip pasiv se propaga retrograd in spatiile orificiului mitral, in stenoza mitrala, stenozele
venelor pulmonare, IVS, pericardite exudative. In fct. de gradul de crestere a presiunii de la nivelul sectorului venos se
produce initial fenomenul de egalizare a circulatiei apoi de inversare a circulatiei pulmonare (adica vasele bazale sunt
de calibru mai mic decat cele superioare). O data cu cresterea presiunii rezulta aparitia edemului interstitial, ca urmare
a transvazarii plasmei in sectorul interstitial. Radiologic: hilul pulmonar e marit, flu conturat, vasele hilare si perihilare
dilatate, difuz conturate, apar sub forma de banda (Kerlley), ulterior apare edemul subpleural cu transudate libere sau
inchistari scizurale. Cand valoarea presiunii ajunge la 25-30 mmHg rezulta edemul pulmonar alveolarce se traduce
radiologic prin: hipotransparenta pulmonara difuza localizata parahilar si infrahilar care atinge bazele lasand varfurile
si periferia libera cu aspect de opacitate alveolara uni/bilaterala (aspect de aripi de fluture).

HTP

Reprezinta o hipertensiune precapilara in care creste rezistenta vasculara la nivel arteriolar.

Cauze cardiovasculare: valculopatii, HTP primara, cardiopatii congenitale cu sunt stanga-dreapta (DSA, DSV, PCA),
ateriscleroza
Cauze pulmonare: fibroza pulmonara primitiva sau secundara, BPOC
Radiologic: hil marit, net conturat, cu vase bine vizibile dilatate pana la jumatatea cammpilor pulmonari cu trecerea
brusca la un desen vascular periferic sarac cu vase inguste greu vizibile (datorita vasoconstrictiei). Acest aspect al
1
hilului se numeste hil amputat. Transparenta plamanului creste in jumatatea exernaiar arcul doi al conturului stang
cardiac e bombat.

Radiologia aparatului cardiac

Metode de examinare

Radioscopia - permite stabilirea modificarilor de forma,dimensiune,raporturi topografice si functionalitatea

muschiului cardiac. Permite o reprezentare spatiala de ansamblu a plamanului si cordului. Furnizeaza informatii
privind forma si dimensiunea marilor vase intr-un numar delimitat de planuri si incidente. Acestea sunt:incidenta de
fata,de profil,oblic anterior dreapta si oblic anterior stanga. Permite studiul proceselor pulsatile ale opacitatii cardiace
si precizarea modificarilor acesteia in functie de fazele respiratorii sau de schimbarea pozitiei pacientului.
Radiografia - se executa la o distanta de aproximativ 2 m. la care proiectia devine aproape paralela,iar imaginea
cordului si a marilor vase este aproape reala. Regimul de raze este mai dur decat la plaman pt a se vedea mai bine
detaliile vasculare. Se executa in 2 incidente: fata si profil,uneori asociind incidentele oblice sau laterala in inspir
profund.
Angiografia – cu substanta de contrast iodata, permite evaluarea cavitatilor cardiace si a marilor vase. Metoda
Sheltinger – se injecteaza substanta de contrast in artera femurala cu cateter pe iliaca, pe aorta sau prin vasele
pulmonare in AD.
Chimiografia - s-a scos din uz, inregistreaza miscarile cordului si a marilor vase cu ajutorul unei grile.
Ecografia - este o metoda neinvaziva, permite examinarea cavitati cardiace, a peretilor si kinetica acestora, a septurilor
si a aparatului valvular.

Anatomia radiologica a cordului

Imaginea de fata

Se vede opacitatea cordului si a marilor vase in centrul cavitatii toracice, confundandu-se cu opacitatea mediastinala.
Opacitatea cardiaca prezinta 2 portiuni: superioara (pediculul vascular) si inferioara (cordul).
Prezinta 2 contururi: drept (cu 2 arcuri) si stang (cu 3 arcuri).
Conturul drept:
 Arcul superior: rectiliniu sau usor convex si corespunde marginii drepte a venei cave superioare (VCS)
 Arcul inferior: convex spre campul pulmonar corespunde AD, vine in contact cu diafragmul formand unghiul
cardiofrenic drept care in inspir profund permite vizualizarea venei cave inferioare (VCI)
Conturul drept poate fi continuat in unele situatii cu un arc suplimentar care corespunde trunchiului venos
brahiocefalic. Conturul superior drept (VSC) poate fi modificat si dat de aorta in caz de aorta derulata si desfasurata.
Conturul stang:
o Arcul superior: convex spre plaman este dat de butonul aortic ce reprezinta proiectia crosei aortice
o Arcul mijlociu: concav se mai numeste si golful cardiac, este dat in 2/3 superioare de conul si trunchiul arterei
pulmonare si in 1/3 inferior de urechiusa AS
o Arcul inferior: convex, bine reprezentat corespunde VS, faca cu diafragmul un unghi ascutit numit unghi
cardiofrenic stang. Uneori la varful unghiului apare o opacitate mica triunghiulara data de proiectia grasimii
epicardice.

OAD

Se executa la o rotatie de 60 0 cu umarul drept spre ecran. Contururile sunt preluate de alte segmente si formatiuni
anatomice, astfel portiunea cardiaca va prezenta un contur stang (anterior) si unul drept (posterior).
Conturul stang (anterior):
o Arc superior: aorta ascendenta
o Arc mijlociu: artera pulmonara
o Arc inferior: VD
Conturul drept (posterior):
2
 Arc posterosuperior: AS
 Arc posteroinferior: AD
Intre cele doua cavittati atriale neexistand o delimitare clara, de aceea pt a vizualiza cavitatea AS se opacifiaza
esofagul cu bariu iar in cazul unei hipertrofii de AS (HAS) se va constata o deplasare posterioara circumscrisa a
traiectului esofagului.
Posterior opacitatii cardiace exista un spatiu transparent: spatiul Holznet.

OAS

Se executa cu umarul stang catre ecran. Cordul are o margine dreapta (anterioara) si stanga (posterioara)
Conturul drept (anterior):
o Arc superior: aorta ascendenta
o Arc mijlociu: AD
o Arc inferior: VD
Conturul stang (posterior):
 Arc posterosuperior: AS
 Arc posteroinferior: VS
VS formeaza cu diafragmul un unghi ascutit situat anterior de coloana vertebrala in care se evidentiaza VCI. Aceasta
incidenta se mai numeste si cea a celor 4 cavitati.

Incidenta de profil (stg)

Opacitatea cadiaca este ovoidala cu baza pe diafragm si are un traiect oblic descendent dinspre posterior spre anterior.
Cordul are o margine drepta (anterioara) si o margine stanga (posterioara).
Marginea dreapta (anterioara) este formata din peretele anterior al VD care se desprinde de stern la 4 cm de diafragm,
superior urmeaza conul arterei pulmonare si aorta ascendenta.
Marginea stanga (posterioara) prezinta 2 arcuri:
 Arc posterosuperior: AS
 Arc posteroinferior: VS
VS formeaza cu diafragmul un unghi ascutit in care se afla VCI si se numeste triunghiul VCI cu o latime de ≈ 1,5 – 2
cm. Intre stern si cord exista un spatiu clar – spatiul Grawitz- care in caz de hipertrofie cardiaca diminua iar in
emfizem pulmonar creste in dimensiuni.

Semiologie radiologica
Reprezinta aprecierea marimii cavitatilor cardiace. Acasta apreciere e evaluata in 3 grade:
 Grad 1 – cavitate usor marita
 Grad 2 – cavitate moderat marita
 Grad 3 – cavitate mult marita

Cavitatea AS

Imaginea de fata

Se proiecteaza in mijlocul opacitatii cardiace participand uneori prin urechiusa atriala stanga la formarea 1/3 inferioara
a arcului mijlociu stang.
HAS se observa pe amrginea dreapta a cordului sub forma a trei aspecte:
 Dublu contur concentric caracterizat prin aparitia unei opacitati in interiorul opacitatii cardiace care coafeaza spre
interior arcul inferior drept
 Dublu contur excentric sau arc suplimentar drept prin aparitia AS pe conturul drept al cordului
 Grad 3 – AS fomeaza singur arcul drept inferior dar fara sa atinga diafragmul

3
Prin opacifierea esofagului cu substanta de contrast apare vizibila o deplasare a traiectului sau spre dreapta in cazul in
care marirea e mare. Alte semne: ridicarea si orizontalizarea bronhiei primitive stangi cu deschiderea unghiului
traheobronsic; amprenta pe conturul inferir al bronhei stangi.
Pe marginea stanga a cordului HAS determina o proeminenta la 1/3 inf a arcului mijlociu cu bombarea acestuia.

OAD

Incidenta de electie pt cavitatea AS. In acesta incidenta stabilirea dg de HAS se face prin opacifierea esofagului cu
bariu (va impinge posterior esofagul). In OAD va creste arcul posterosuperior.

OAS

Va bomba arcul posterosuperior al cavitatii cardiace reducand asfel spatiul retrosternal in partea superioara a opacitatii
cardiace.

Profil

HAS determina bombarea arcului posterosuperior al opacitatii cardiace.

Cavitatea AD

Imaginea de fata

Formeaza arcul inferior drept. HAD va bomba spre campul pulmonar drept depasind mai mult de 1/3 din
hemidiafragmul drept, modificand unghiul cardiofrenic drept si bomband arcul inferior drept.

OAD

HAD creste convexitatea posteroinferioara si se poate asocia cu dilatatia VCS, VCI sau hepatomegalie.

OAS

HAD modifica arcul anterosuperior al opacitatii cardiace, va bomba in spatiul retrosternal pe care-l va micsora si va
creste convexitatea anterosuperioara al arcului cardiac.

Cavitatea VS

Imaginea de fata

Formeaza arcul inferior stang. HVS va bomba arcul inferior stang , conturul si varful inimii apropiindu-se de peretele
laterotoracic stang, depasind linia medioclaviculara sau 1/2 interna a diafragmului stang cu coborarea varfului inimii in
diafragm.

OAS

Incidenta optima pt HVS. Va determina bombarea arcului posteroinferior al cavitatii cardiace ce duce la disparitia
spatiului retrocardiac (HVS de grad 1), sau VS se proiecteaza pe coloana verticala (grad 2) sau depaseste coloana
verticala crescand bombarea cavitatii cardiace (grad 3). Va deplasa esofagul spre posterior lasand o amprenta mai larga
pe acesta fata de HAS.

Cavitatea VD

Imaginea de fata
4
Nu participa dar HVD va ridica si rotunji varful inimii si va impinge in VS facand ca acesta sa bombeze in campul
pumonar stang. HVD va impinge in AD modificand configuratia cordului, crescand diametrul transvers al acestuia,
determinand o rotatie anti-orara aparand o pseudoconfiguratie de cord in sabot.

OAD

Incidenta de electie a HVD. HVD va bomba anterior in partea dreapta a opacitatii cordului.

OAS

HVD modifica arcul anteroinferior al opacitatii cardiace pe care il bombeaza reducand spatiul retrosternal.

Profil

HVD bombeaza in spatiul retrosternal iar in cresterile majore va duce la disparitia spatiul retrosternal.

Aorta

Imaginea de fata

Alcatuieste arcul superior stang al opacitatii cardiace. Distanta dintre aorta si marginea inferioara a claviculei trebuie
sa fie >1 cm. O aorta desfasurata va reduce acest spatiu. Pt masurarea aortei se foloseste metoda Kreusfucs: opacifierea
cu Ba a esofagului si masurarea printr-o linie orizontala a distantei dintre marginea externa a butonului aortic si
impresiunea aortei pe esofag. In mod normal 2-3 cm si creste o data cu varsta.

Artera pulmonara

Imaginea de fata

Trunchiul arterei pulmonare formeaza cele 2/3 superioare ale arcului mijlociu stang. In fct de marimea trunchiului ,
arcul mijlociu poate deveni rectiliniu (grad 1), usor bombat spre plaman (grad 2), mult bombat (grad 3).

OAD

Incidenta de electie pt trunchiul arterei pulmonare. Aceasta ocupa portiunea inferoexterna al pediculului vascular fiind
situata intre aorta si VD. Se masoara la nivelul ramului drept deasupra bifurcatiei iar diametrul transvers masoara la
femei 12-14 mm iar la barbati 14-16 mm.

Calcificari cardiace

Pot fi la nivelul cavitatii cardiace sau la nivelul pericardului.

Cele cardiace sunt frecvente la nivelul valvei mitrale si aortice. In incidenta de fata valva aortica are o pozitie craniana
iar cea mitrala mai joasa si spre stanga. In OAS, valva aortica se afla in mijlocul umbrei cardiace iar cea mitrala in 1/3
posterioara a umbrei cardiace.
Calcificarile pericardice: opacitati intense, neregulate, limitate, izolate/grupate, dispuse aleator pe aria de proiecte a
cordului asemanatoarea unei hart geografice. In incidenta de profil se gasesc la periferie sub forma unui lizereu calcar
care mansoneaza cordul (urmeaza conturul cordului).

Radiologia clinica
Stenoza mitrala

5
Este de cauza reumatismala si determina o ingustare a lumenului valvei mitrale. Modificarile hemodinamice ca urmare
a unei deschideri insuficiente a orificiului mitral in timpul diastolei duc la acumularea unei cantitati de sange in AS
care duce la cresterea presiunii in cavitatea AS, cresterea presiunii venoase cu aparitia stazei venoase pulmonare. In
evolutia St.M. se constituie doua baraje:
- barajul valvular
- spasmul capilar, apoi cel arteriolar reprezentand un obstacol in evacuarea sangelui din VD cu aparitia HVD de
rezistenta.
Modificarile radiologice din St.M. sunt la nivelul opacittii cardiace si la nivelul circulatiei pulmonare.

Modificari cardiace:

Incidenta de fata:

Ansamblul modificarilor aparute dau cordului configuratie mitrala, la realizarea careia participa bombarea arcului
mijlociu stang, micsorarea butonului aortic, scurtarea arcului inferior stang si marirea AS.
Bombarea arcului mijlociu stang se datoreaza bombarii urechii atriase stangi si a dilatarii trunchiului arterei
pulmonare. Micsorarea butonului aortic este consecinta bombarii conului si trunchiului arterei pulmonare cat si a
scaderii cantitatii de sange din aorta. Scurtarea arcului inferior stang e urmarea atrofiei miocardului VS, uneori arcul
poate fi normal. Mariarea AS poate fi de orice grad. Pulsatiile AS sunt crescute si pot determina atrofii prin presiune la
nivelul fetelor anterioare ale corpilor vertebrali toracali de vecinatate. Apar modificari ale traiectului esofagian cu
deplasarea acestuia posterior si spre dreapta, iar ca AS e mult marit deplaseaza bronhia stanga primitiva cu cresterea
unghiului de bifurcatie traheobronsic.

OAD

Deplaseaza posterior si spre dreapta esofagul.

OAS

Se apreciaza marimea AS si a cavitatii VD.

Profil

Bobeaza arcul posterosuperior al opacitatii cardiace

Modificari la nivelul circulatiei pulmonar:

Initial apare HTV pulmonara in care avem vene pulmonare normal/ingustate in campurile distale, hilurile cu vene
dilatate cu contur flu. In HTP capilara apare estomparea perivasculara , ingrosare scizurala, obliterari ale sinusurilor
costofrenice si aparitia benzilor Kerlley.
Sdr. Gluterbacher

Asociere lezionala de St.M. cu DSA congenital sau secundar cu deschiderea foramen ovale ca urmare a supradistensiei
cavitatii AS. Acest DSA genereaza un sunt stanga-dreapta descarcand sistemul pulmonar si incarcandu-l pe cela rterial.
Modificarile sunt identice ca in St.M. dar de mai mica intensitate mai ales la nivelul circulatiei pulmonare.

Insuficienta Mitrala

Datorata lipsei de inchidere a orificiului mitral apare un reflux sistolic in AS cu cresterea volumetrica a acestuia si cu
aparitia ulterioara a HVD. Aspectul radiologic e acelasi ca in St.M. dar modificarile sunt mai putin pregnante:
configuratie mitrala (dilatarea AS si staza pulmonara mai putin exprimata). In schimb avem HVS vizibil pe incidentele
de fata, OAD si profil.

6
 Insuficienta Aortica

Apare ca urmare a inchiderii incomplete a valvelor sigmoide ale aortei in timpul diastolei ceea ce face ca sangele sa
regurgiteze din aorta in VS determinand HVS. Cu timpul orificiul mitral se largeste datorita dilatatiei VS => in timpul
sistolei ventriculare sangele intra in atriu => AS se dilata => mitralizarea cordului aortic. Aspectul radiologic este: VS
marit cu pulsatii ample (arc inferior stang alungit si bombeaza spre campul pulmonar stang), aorta e largita cu
proeminenta butonului aortic, golful cardiac e adancit.Aceasta triada formeaza coonfiguratia aortica = cord in sabot.
Circulatia pulmonara prezinta modificari doar in stadiile de ecompensare (staza pulmonara).

Stenoza Aortica

Datorita ingustarii orificiului aortic, sangele in sistola trece cu dificultate din VS in aorta ducand la HVS si dilatarea sa.
St.A. e mai bine tolerata decat I.Ao. iar semnele apar mai tarziu. Aspectul radiologic este comparabil cu I.Ao. dar mai
slab exprimat. Configuratia tipica aparand in formele severe cand varful inimii este deplasat, aorta ascendenta
proemina prin alungire si dilatare, butonul aortic e proeminent si HVS adancesc golful cardiac. Marirea AS si
modificari ale circulatiei pulmnare apar cand valva mitrala este insuficienta => mitralizarea cordului aortic. In formele
severe apare staza in marea circulatie fara sa existe o insuficienta cardiaca dreapta. Sdr. Bernheim = proeminenta VS in
cel drept scazandu-i acestuia debitul.

Afectiuni pericardice

Pericardita uscata: ingrosari, simfize ale foitelor pericardice.

Pericardita lichidiana: modifica sau nu configuratia cordului in fct de cantitatea de lichid. La o cantitate mica nu
modifica. La o cantitate mare configuratia pericardica este : pedicul vascular scurt, opacitate cardiaca marita in toate
directiile si delimitata de arcuri convexe care descind spre diafragm fara a fi segmentate = cord triunghiular sau in
carafa.
Pericardite inchistate: dupa vindecarea unor procese inflamatorii se produc opacitati circumscrise atasate cordului,
care nu pot fi detasate in nicio incidenta.
Calcificarile pericardice: opacitati neregulate in aria de proiectie a cordului sub forma de harta geografica (incidenta
de fata) sau sub forma de lizereu calcar la marginea cordului (profil).

Modificari in patologia aortei

Alungirea si dedublarea aortei – va forma singura arcul superior drept al cordului (ia locul VCS).
Dilatatia circumscrisa a lumenului = anevrism ce poate fi fusiform, sacciform si poate avea sau nu calcificari.
Aorta senila – secundara aterosclerozei, apare la varsta mai mare de 60 de ani si este o aorta derulata cu calibru marit
si cu opacitati mari, cu pulsatii reduse sau absente, cu buton aortic mai sus situat decat normal cu sau fara calcificari
parietale (in incidenta de fata).