Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Mihai Irimiea-Istoria economiei nationale,Editura Universitatii din Ploiesti,2005,pag 92
2
Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.
Provinciile romanesti unite in 1918 au suportat pana atunci, consecintele restrictive ale
administratiei, legislatiei, factorilor economici si politici ai imperiilor stapanitoare, care urmareau
nu numai gestionarea in interesul dominatiei lor, dar si racordarea economica a provinciilor
romanesti, intereselor imperiilor austro-ungar si rus. Dupa integrarea acestor provincii romanesti in
statul roman s-a impus, in chip firesc, inlaturarea randuielilor fostei stapaniri, introducerea si
extinderea in noile provincii a regimului institutional si legislativ romanesc, destinat sa creeze un
cadru favorabil si eficient tuturor intreprinzatorilor si producatorilor, unitatilor economic,
proceselor de productie si schimb, dezvoltarii ample si neingradite a pietei nationale.
Procesul de integrare a componentelor economiei intr-un mecanism unic, organic si
functional a fost foarte important deoarece in urma unirii teritoriul a sporit de la 137.000 km² la
295.049 km², iar populatia de la aproximativ 7,7 milioane de locuitori laaproximativ 15,6 milioane
de locuitori, Romania Mare devenind o tara de marime medie din Europa si cea mai mare din partea
de sud-est a continentului. La recesamantul din 1930,populatia tarii era de l8.057.028 locuitori, din
care : 71,9% romani; 7,95% unguri; 4,45%germani; 4% evrei; 2,2% ruteni si ucrainieni; 2,3% rusi;
2% bulgari; 1,5% tigani; 0,9% polonezi; 0,3% cehi si slovaci; 1,1% greci; 0,6% gagauzi; 0,3% alte
nationalitati2.
Primul aspect al procesului de integrare a fost cel economico-social si a vizat asamblarea
factorilor de productie si schimb din toate provinciile Romaniei, ale ramurilor si intreprinderilor de
extractie, de prelucrare, de transport si circulatie, in sistemul noii diviziuni a muncii sociale din
cuprinsul economiei nationale, modificarea si adaptarea productiei si consumului la amplitudinea si
necesitatile noilor dimensiuni cantitative si calitative ale reproductiei sociale, a noii pieti largite
nationale.
Integrarea economica a insemnat totodata reasezarea si reorientarea economiei teritoriilor
unite la necesitatile si posibilitatile pietei nationale marite de de peste doua ori, articularea si
conjugarea activitaii intreprinderilor si ramurilor noilor provincii cu Vechiul Regat, restructurarea
transporturilor si comunicatiilor, a legaturii lor si a circulatiei bunurilor economic in conformitate
cu noile structuri si noile dimensiuni ale resurselor naturale ale tarii, ale productiei industriale si
agricole, a capacitaii de transport si comunicatiei, ale fortei de munca etc.
Este esential de observat ca desi procesul de integrare s-a infaptuit intr-un cadru nu tocmai
favorabil fiind framantat de situatia imediata de dupa razboi, s-a desfasurat fara crize si dezechilibre
majore, fara obstacole importante. Aceasta s-a datorat premiselor economice ale Unirii din 1918,
legaturilor multiple statornice de multe secole si dezvoltate ascendent in Tarile Romane, peste
frontierele care le desparteau, caracterului complementar al economiilor provinciilor romanesti,
diviziuni sociale a muncii tesuta in decursul vremurilor pe toata intinderea spatiului national.
Integrarea patrimonului economic national cu toate resursele materiale si umane, cu
capacitaile tehnice productive ale teritoriilor romanesti foste sub stapanirea straina a marit si
diversificat potentialul de productie al noii Romanii, a asigurat in multe domenii de activitate
economica posibilitati sporite de satisfacere a productiei si reproductiei sociale cu resurse
energetice si de materii prime autohtone, precum si o piata nationala mai larga pentru vanzarea si
cumpararea produselor. Ca urmare a acestui proces complex de integrare economica la sfarsitul
deceniului al doilea Romania se prezenta cu un patrimoniu de resurse umane si materiale, de forte
de productie, transport si schimb, marit de 2,2-2,5 ori in comparatie cu statul roman antebelic.
2
Institutul Central de Statistica,Anuarul statistic al Romaniei 1939 si 1940,Bucuresti 1940,pag 62
3
Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.
Suprafata
in km² 295049 137903 213
Prin unirea tuturor teritoriilor romanesti in statul unitar, nu s-a modificat decisiv
configuratia economico-sociala a tarii, dar s-au creat conditii pentru dezvoltarea intr-un ritm mare al
industriei. Romania a ramas preponderent agrara, agricultura constituind sursa principala a
produsului social si ramura in care lucra circa 80% din populatia activa a tarii. Ca atare, pamantul si
structura lui dupa folosinta avea o importanta covarsitoare in producerea bunurilor materiale. Prin
marirea teritoriului national au crescut toate suprafetele, in proportii insa diferite. Faptul esential
este urmatorul: structura dupa folosinta nu s-a modificat substantial in ceea ce priveste categoriile
principale de teren agricol si arabil. Urmatorul tabel evidentiaza modificarile din structura
suprafetelor.
Suprafata agricola
Suprafata neagricola
Perioada Total Fanete si Vii si Alta
Arabila Forestiera
pasuni livezi nefolosita
Media anilor
13401 6116 1571 163 2892 2656
1911-1915
Media anilor
29505 10992 4247 459 7249 6628
1919 1924
Spor(%)
220 179 270 282 251 250
3
Anuarul statistic al Romaniei 1915-1919, Bucuresti, 1923
4
Victor Axenciuc- Evolutia economica a Romaniei,Cercetari statistico-istorice, 1859-1947, Volumul II, Agricultura,
Bucuresti 1996
4
Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.
Dupa cum se observa din tabelul anterior industria prelucratoare a Romaniei intregite,
dupa principalii indicatori, a reprezentat 190%-250% fata de cea din provinciile Romaniei
antebelice. Contributia cea mai importanta a noilor provincii a adus-o industria metalurgica,
industria lemnului, ramura chimica, industria materalelor de constructii etc. Sub media sporului
general s-au aflat ramurile hartiei, pielariei si textile. Concomitent cu intregirea organismului
economic cu noi domenii, ramuri si subramuri, s-au ameliorat si legaturile dintre productie si
consum, dintre unele ramuri prelucratoare si altele consumatoare; s-au completat structurile unor
ramuri industriale asigurandu-se acoperirea pietii nationale cu productia interna.
Resursele energetice suplimentare, debitate de industria petroliera din Muntenia se
canalizau acum liber si relativ ieftin inspre intreprinderile consumatoare din celelate provincii
deficitare in petrol. Industria carbonifera a Transilvaniei si-a gasit debuseu complet in cadrul pietei
nationale, productia centralelor siderurgice si metalurgice transilvanene si banatene se desfacea in
interiorul tarii; surplusul de cereale din zonele de sud si de est de Carpati si din Basarabia asigura
necesitatile sporite din zonele de deal si de munte din Transilvania si Bucovina. Pentru studierea
productiei industiale si a pietii nationale este important sa prezentam contributia prin cativa
indicatori a provinciilor unite in 1918:
5
Ancheta industriala din anul 1920, Bucuresti 1921
5
Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.
Capital investit
Forta motrice Personal
Regiunea Milioane
% Mii CP % Mii %
lei
Romania,
2837,4 100 481,1 100 157,3 100
total
Statul roman
1406,23 49,6 189,8 39,5 63,4 40,3
Antebelic
Transilvania
811,4 28,6 194,4 40,4 52,2 33,2
Banatul
237,1 8,3 70,1 14,6 29,3 18.6
Bucovina
198,3 7,0 14,9 3,0 7,2 4,6
Basarabia
184,6 6,5 11,9 2,5 5,2 3,3
Capacitatea industriala a diferitelor provincii a Romaniei dupa cum reiese din tabel, era
diferita:pe primul loc se situau provinciile Romaniei antebelice urmate de Transilvania, Banat,
Bucovina, Basarabia, ultima avand cea mai slaba inzestrare industriala. Ca o consecinta majora a
imbogatirii structurii industriale prin unificare statala si prin dezvoltarea ulterioara o parte din
productia-marfa destinata inaintea exportului acum asigura consumul productiv si individual intern.
Sporea, astfel, gradul de autonomie a productiei nationale in unele domenii si de independenta a
unor ramuri corespunzatoare. Se asigura aprovizionarea acestora cu diferite materii prime si
semifabricate, cu bunuri de consum mai variate din productia interna.
Cu toate ca structura industriala, ca urmare a stadiului primar al industrializarii, era
deficitara in ramurile vitle-constructoare de masini, utilaje si instalatii-se creea, totusi, premisele
unei productii mai integrate si mai complexe. Imperativul strategic al integrarii organismului unitar,
nou constituit al economiei nationale conducea productia nationala pe calea industrializarii in faza
ei superioara. Zacamintele de minereuri feroase si neferoase, impreuna cu sursele de combustibili-
petrol, carbuni, gaze naturale-constituiau o posibilitate reala de dezvoltare a unor ramuri noi,
moderne, menite sa propulseze procesul de industrializare si progresul economic al tarii. Existau
conditii naturale pentru largirea industriilor energetice, siderurgice, metalurgice, constructoare de
masini, a ramurilor chimica si electrotehnica etc, pentru dezvoltarea bazei tehnice materiale a tarii.
In perimetrul asamblarii si articularii noilor provincii in economia nationala unificata se
inscrie cu importanta majora “Sistemul transporturilor si comunicatiilor”. Aparatul de transport
si comunicatie conditie indispensabila a infatuirii reproductiei materiale, caile ferate, drumurile,
instalatiile de telegraf, organizarea postala etc-care se conectasera la circuitul general al tarii a
primit o administratie si o coordonare unificata.
6
Academia Romana.Istoria Romanilor.Volum III,Bucuresti 1997-2003
6
Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.
7
Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.
CONCLUZII
2
Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.
BIBLIOGRAFIE