Sunteți pe pagina 1din 5

MANAGEMENTUL STRUCTURILOR MULTICULTURALE : SOFTWARE-UL

GÂNDIRII . SOFTWARE-UL GÂNDIRII



 Fiecare individ este purtătorul unor modele de gândire, simţire şi acţiune pe care le-a dobândit dealungul
vieţii. Multe din acestea au fost deprinse în copilărie când individul este cel mai capabil să înveţe şi să
asimileze.

 Aceste modele de gândire, simţire şi acţiune sunt numite programe mentale sau sofware-ul minţii

 Comportamentul unui individ este predeterminat doar parţial de programele lui mentale , el având o
abilitate nativă de a devia de la ele şi de a reacţiona în mo-duri noi, creative, distructive sau neaşteptate.

 Prin sofware-ul minţii trebuiesc înţelese reacţiile probabile în condiţiile unor ante-cedente cunoscute

Trei nivele ale unicităţii în programarea mentală umană

Din multitudinea termenilor utilizaţi pentru descrierea manifestărilor de cultură există doar 4 care acoperă acest
concept în totalitate:
 Simbolurile
 Eroii

 Ritualurile

 Valorile

Ritualuri

Activităţi colective, inutile tehnic în atingereaunui scop final, dar considerate esenţiale d.p.d.v. social. (ex: modalităţi
de salutări şi de acordare a respectului, ceremoniile religioase sau sociale).

Nucleul culturii este format din valori. Ele sunt tendinţe cuprinzătoare care se referă la a prefera anumite situaţii în
detrimentul altora. Ele sunt senti-mente cu valenţe pozitive si totadată negative:
 Rau-bine
 Murdar-curat

 Urât-frumos

 Natural-firesc

 Normal-anormal

 Paradoxal-logic

 Rational-irational
 Deducerea valorilor din actiunile umane este ambigua şi dificilă. Din acest motiv este importanta dihotomia
oprtun-dorit in interpretarea opţiunilor oamenilor.

 Oprtunul este mai legat de ideologie pe cănd doritul are în vedere un conţinut practic. Ceea ce deosebşte
oportunul de dorit este natura normelor implicate. În cazul oportunuilui norma este absolută având legătură
cu ceea ce este corect din punct de vedere etic.

 O limbă naţională dominantă

 Mass-media reprezentativă

 Educaţie naţională

 Sitem politic naţional

 O piaţă naţională pentru bunuri, produse şi servicii

 Armată naţională

 Important de reţinut este că naţiunile contemporane nu ating gradul de omogenitate interna a societăţilor şi
totuşi ele constituie o sursă puternică de programare mintala a cetăţenilor săi.

=> Se impune astfel colectarea datelor la nivel de naţiuni în scopul cercetării pentru a promova colaborarea între
naţiuni
 Orintarea pe termen lung versus orientarea pe termen scurt

Mai nou Hofstede vorbeste despre a sasea dimensiune

Culturile organizaţionale

Oamenii de ştiinţă din domeniul ştiinţelor socioumane au incercat sa identiofice care probleme sunt comune tuturor
societăţilor.

Maitârziu o analiza a angajaţilor IBM a scos laiveala 4.

Naţiunile sunt caracterizate de:


 Culturile organizaţionale audevenit un subiect la moda prin anii 1980. în accepţiune lui Hofstede cultura
unei corporaţii este un concept plastic si holistic asociat cu consecinţe puternice (ex: ea poate fi folosită
pentru a prezice ce se va întâmpla cu activele financiare în următorii 5 ani).
 Culturile organizaţionale reprezintă un fenomen care diferă de culturile naţionale. Organizaţiile sunt
sisteme sociale care diferă sub diferite aspecte de culturile naţionale. (ex: oamenii au putere dedecizie dacă
să facă parte sau nu din organizaţie).

 Rezultatele cercetărilor asupra culturilor naţionale şi asupra dimensiunilor acestora s-au dovedit a fi numai
parţial folositoare pentru înţelegerea culturii organizaţionale.
 Distanţă faţă de putere (de la mic la mare)

 Colectivism faţă de individualism

 Feminitate faţă de masculinitate

 Evitarea incertitudinii(de la slab la puternic)

RELATIVISM CULTURAL
 Oamenii poartă cu ei câteva straturi de programare mentală care corespund diferitelor nivele de cultură:

 Un nivel naţional corespunzător tării persoanei implicate

 Un nivel regionalsau etnic sau religios sau de afiliere lingvistică după cum se compun majoritatea
naţiunilor din diferite regiuni culturale.

 Un nivel de gen, dupa cum o persoana este femeie sau bărbat.

 Un nivel de generaţie care separă bunicii, părinţii şi copii.

 Un nivel de clasă socială, asociat cu oportunităţi educaţionale sau cu ocupaţia sau profesia unei persoane.

 Pentru aceeia care sunt salariati, un nivel de organizaţie sau o corporaţie corespunzător modului în care
acestea au fost grupate prin organizare.

 CULTURA este un termen ce defineşte sofware-ul minţii

 Termenul se referă la acele tipare de gândire simţire şi acţiune care rafinează mintea şi elementele curente
din viaţă: salutul, mâncatul, ascunderea sentimentelor, dragostea sau menţinerea unei anumite distanţe
fizice faţă de alţii

 Cultura este un fenomen colectiv deoarece este acceptată chiar dacă doar parţial, de majoritatea
oamenilorcare traiesc si au trait în acelaşi mediu social în care a fost învăţată.

 Este programarea colectivă a gândirii care distinge membrii unui grup de un altul

 În concluzie cultura se învaţă nu se moşteneşte

Geert Hofstede .Managementul structurilor multiculturale

Tratarea diferenţelor în gândire, simţire, şi acţiune ale oamenilor de pe tot globul

Diferenţe culturale naţionale

1. Simboluri
 Cuvinte, gesturi, ilustraţii, sau obiecte care reprezintă un aspect particular ce este recunoscut numai de
aceeia implicaţi într-o anumită cultură (ex: jargonurile, îmbrăcămintea, steagurile). Simbolurile unui grup
pot fi copiate cu uşurinţă.

Daca simbolurile reprezintă manifestările cele mai superficiale ale culturii, valorile le reprezinta pe cele mai
profunde
 Valorile

Inkels si Levison au identificat 3 dimensiuni.

Eroi

Persoane vii sau decedate, reale sau imaginare, care poseda caracteristici preţuite într-o anumită cultura, şi servesc
ca modele de comportament.(ex: Asterix în Franţa, Batman in SUA)

Aceste 3 dimensiuni sunt rezumate sub termenul de practici,


ele fiind vizibile unui observator din afară
(cc) image by quoimedia on Flickr

Tabita Onaca
 Programele mentale din aceste nivele nu sunt obligatoriu armonioase având în vedere multitudinea de
comflicte în cadrul societăţii moderne. (ex: valorile religioase sunt în conflict cu valorile de generaţie)

 Au apărut naţiunile ca unităţi politice în care este împărţită lumea întreaga şi la care se presupune că
aparţine fiecare individ. Astfel naţiunile sunt un fenomen recent în istoria umanităţii sub raportul felului în
care se manifestă.

 Naţiunile nu trebuiesc identificate cu societăţile deoarece conceptul unei culturi comune se aplică mai
multor societăţi decât naţiunilor.

 Hofstede afirmă că studiile diferenţelor culturale între grupuri sociale, implică luarea în considerare a
relativismului cultural

 Relativismul cultural afirmă că o cultură nu are nici un criteriu absolut pentru a decide că activităţile unei
alte culturi sunt inferioare sau nobile. Totuşi fiecare cultură trebuie să aplice acest criteriu propriilor
activităţi.

 Prin urmare se cere ignorarea prejudecăţilor atunci când se cercetează fenomenele culturale

 Personalitatea unui individ este unicul set de programe mentale pe care nu le poate împărţi cu nici o ală
fiinţă umană

 Ea se bazează pe trasaturi care parţial sunt moştenite şi parţial învăţate.


 În acest sens învăţatul este înţeles ca suma modificărilor produse de programarea colectiva (culturală)

 Natura umană este ceea ce toate fiinţele umane au în comun fiind moştenită odată cu genele.

 Capacitatea omului de a simţi frica, mânia, dragostea, bucuria, tristeţe, nevoia de asociere, jocul şi
exerciţiul, toate aparţin acestui nivel de programare.

 Important de reţinut este că ceea ce face omul cu aceste sentimente şi cum le exprimă, ţine de cultură

deşi varietatea în gândirea oamenilor este enormă, există o structura in această varietate
care poate servi ca bază a inţelegerii mutuale.